Rembrandt

Rembrandt (Haemenzs van Rijn, 1606-1669) este cel mai mare pictor pământean care a ştiut să coboare cerul aproape, să populeze pământul cu îngeri ce vin şi pleacă dincolo de nori, a ştiut să acorde titluri de nobleţe sărăcimii, împodobind-o cu mătăsuri, lanţuri de aur, catifele, a pictat eternitatea umbrei cu lumina şi a ştiut să descopere misterul întâlnirii lor.

definiţie clasică de Corneliu Baba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea

nu am ştiut că nu mă citiţi
nu am ştiut că nu mă cunoaşteţi
nu am ştiut
că nu mă iubiţi era de la sine
înţeles şi nu am ştiut
despre durere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omule, tu n--ai ştiut

Omule,
încă de când te=ai născut
fiinţă pe-acest pământ,
un lucru tu n-ai ştiut:
acela că ai murit de mult.
N-ai ştiut că veşnicia
nu-i făcută pentru tine.
N-ai ştiut că cine moare,
pe lume nu mai revine,
Nici că viaţa-i trecătoare,
că tot ce naşte, şi moare.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu n-am ştiut

Iubito, jur că, până-a te cunoaşte
Eu n-am ştiut că-mi poate fi şi frig,
Că liliacul va-nflori de Paşte,
Iar de nu vii, prin pieţe-am să te strig;

Eu n-am ştiut că ziua e lumină,
Iar cerul nu e de închiriat,
Până-am simţit privirea ta senină
Cum, cu lumină, m-a înfăşurat;

Eu n-am ştiut că sfera e rotundă,
Şi nu credeam că pot să fiu păgân,
Că veşnicia-ncape-ntr-o secundă,
Cât ai privi, în decolteu, un sân.

Eu n-am ştiut, iubito, că răcoarea
Din vinul ăsta ce-mi părea vetust,
În gură îşi va înmii savoarea,
Alăturea cu tine când îl gust;

Eu n-am ştiut că-n coapsa ta se-ascunde
Imboldul care mă transformă-n plug,
Ogorul ce mă-ndeamnă a-l pătrunde
Pentru-a mă arde de trei ori pe rug.

Eu n-am ştiut că-n tine-i o scânteie
Ce mă transformă-n flăcări ca-ntr-un mit,
Acuma ştiu şi-s de acord, femeie,
Să fiu de focul sacru mistuit!

poezie de Marius Coge din Vis şi armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitatea

Înainte să te întâlnesc,
n-am ştiut ce este
eternitatea.
Acum ştiu,
căci am găsit-o
în sărutul tău!...

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (12 decembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa mea

Casa mea este înconjurată
de păsări
Dumnezeu a ştiut
a ştiut ce vreau
şi mi-a dat zborul lor

mă închin la aripile păsărilor
zburând alături de ele

poezie de Ion Şerban Drincea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş fi ştiut...

De n-ai fi fost în viaţa mea, iubite,
N-aş fi ştiut ce-i zborul spre înalt,
N-aş fi ştiut ce-s marile ispite
Şi nici noian de fluturi în asalt...

N-aş fi ştiut că-n ochi adânci ca marea
Se-aprind scântei pe irişi de azur,
Că ai furat din cer senin culoarea
Când m-ai cuprins cu braţul împrejur

N-aş fi ştiut cât foc aveai pe buze
De n-ai fi pus, pe-a" mele, flori de mac
Ce semăna cu freamătul de frunze
Când vântul viscoleşte prin copac

N-aş fi ştiut nici dorul ce înseamnă
De nu m-ar duce paşii în pustiu
Când vocea dinăuntru mă îndeamnă
Să te găsesc... Dar unde eşti... nu ştiu...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai ştiut

Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă şi supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri şi sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era numai minciună.
Tu m-ai învăţat multe în viaţă,
când eram neputincioasă.
Tu ai ştiut să-mi atingi sufletul,
când alţii au ştiut să mă rănească.
Tu ai ştiut ce e iubirea,
pe care mi-ai daruit-o mie.

poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fi ştiut atunci ceea ce ştiu azi, n-aş fi ştiut asta acum!

aforism celebru de Stanislaw Jerzy Lec
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ştiut Moşul că vine!

A venit, da, a venit,
A venit şi pe la mine.
Moş Crăciun este iubit,
Am ştiut, ştiut... că vine!

Şi priviţi, priviţi dovada,
Un cadou mi-a dăruit.
Renilor, văzut-am coada
Când Moşul i-a biciuit.

A venit, da, a venit,
După care a plecat.
Mi-a adus, ce mi-am dorit:
Mulţumesc - l-am sărutat!

Şi-l aştept şi altădat'.

poezie pentru copii de Radu Bunei (25 decembrie 2013)
Adăugat de Radu Bunei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ştiut întotdeauna că, în sfârşit, voi urma acest drum, dar ieri nu am ştiut că va fi chiar astăzi.

citat din Ariwara no Narihira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Summer: M-am trezit într-o dimineaţa şi am ştiut.
Tom: Ce anume?
Summer: Am ştiut ceva de care nu am fost niciodată sigură când eram cu tine.

replici din filmul artistic (500) Days of Summer
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai eu (elidă)

Curgea-n vene primăvara, vrând să mă înmugurească:
Numai eu n-am ştiut, viaţă, ce să fac să mă-nfloraească

Zburătoru-mi trecu pragul, dulce-mi strecura fiorul:
Numai eu n-am ştiut, viaţă, ce să fac, când frigea dorul.

Uşor m-apăsa căldura focului ce-ardea în mine:
Numai eu n-am ştiut, viaţă, ce să fac să-mi fie bine.

Berzele asupra casei îmi duceau pe-aripi nuntirea:
Numai eu n-am ştiut, viaţă, ce să fac să gust iubirea!

poezie de Elena Mititelu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce n-a ştiut niciodată să se limiteze n-a ştiut niciodată să admire.

citat clasic din Jules Renard
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate nefericirile ne vin fiindcă nu am ştiut să rămânem acasă.

citat clasic din Blaise Pascal (1670)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu n-ai ştiut...

C-am stat pe la ferestre -
În nopţile pierdute-n aşteptări,
Îţi ridicam statuile ecvestre
Şi îmi părea că vii din albe zări.

Tu n-ai ştiut că ochii pot să doară
De atâta neînchis şi atâtea lacrimi,
Nu ai crezut în gânduri ce omoară,
În năluciri de noapte şi în patimi.

Tu n-ai ştiut că poţi ucide vise
Cu jocul tău abil de fin actor,
Speranţele în mine putrezise
De atâta aşteptare şi de dor.

Tu n-ai ştiut de irosiri de clipă
Şi m-ai hrănit mereu doar cu iluzii
De anii mei am tot făcut risipă,
La şanse în iubiri făcând ocluzii.

Tu n-ai ştiut că-mi place primăvara,
Ai oferit frânturi de anoste toamne
Cum chinuie arcuşul grav vioara
Dezacordată pâna ea adoarme.

Tu n-ai ştiut că pot muri, chiar dacă
Am trupul ca o floare înflorită,
Dar sufletul în doliu se îmbracă
Peste petale pun mantie cernită.

..................................

Tu n-ai ştiut dar astăzi ai aflat -
Că floarea ta de mai s-a scuturat!

poezie de Angelina Nădejde (20 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ştiut întotdeauna că privind în urmă la lacrimile mele o să mă facă să râd, dar nu am ştiut că rememorând zilele de bucurie, o să mă facă să plâng.

citat din Cat Stevens
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea de fapt, nu este "a omului": vocea este a sufletului. Sufletele noastre au voce. Nu am ştiut asta. Nu am ştiut, am crezut că vocea este omenească, dar nu! Vocea este Divină.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă e bine de ştiut unde-ţi sunt prietenii, e şi mai bine de ştiut unde iţi sunt duşmanii.

citat celebru din Alexandre Dumas
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate tu

Poate tu ai ştiut
De la bun început,
Ai ştiut cum va fi
De-ai să pleci într-o zi.

Ai plecat mai spre sud,
Unde păsări se-aud,
Unde pleacă cocori,
Continent de splendori.

Aş fi vrut ca să ştiu,
Măcar într-un târziu,
Să nu te mai aştept,
Într-un secol abject.

Când te-ntorci, să m-anunţi
Să nu mor printre munţi,
Într-un trist anotimp,
Într-un loc fără timp...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum sunt

Când n-am ştiut ce să mă fac
m-am făcut om bun la toate,
singur mi-am dus crucea pe umerii goi
şi singur m-am zidit în cuvânt
aşa cum sunt
potrivit la toate cheile.

Cei care nu m-au iubit
n-au ştiut ce fac
şi nici n-au înţeles cursul vremii lor,
s-au pierdut în absurdul situaţiei
lipsiţi de intuiţie şi mai ales de idei.

Între mine şi ei este hăul peste care nu trece niciun pod,
doar întunericul se grăbeşte să coboare mai devreme
şi ceaţa se ridică cu greu.

Ochiul nu mă înşală dar gura vorbeşte multe
şi mâinile ascultă de suflet
şi-mi pun gândurile în ordine
pe portativul inimii tale.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!