Tot ce-i necunoscut, e socotit minunat.
citat clasic din Tacit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Din tot ce-i socotit a aparține "psihicului", nimic nu ține mai mult de fiziologie ca plictisul.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
După cum un comandant de oști cu trupe multe nu poate fi socotit viteaz, tot astfel un om cu multe opinii nu trebuie socotit inteligent.
citat din Hacob Paronian
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie socotit bogat cel care-i încredințat că are ce-i trebuie.
citat din Eusebius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vrei să fii socotit învățat, muncește pentru a deveni astfel. Nu există drum mai scurt ca acesta, tot așa cum nu-i altă cale mai scurtă de-a ajunge să fii socotit bun, decât purtându-te ca atare.
citat din Joan Lluis Vives
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce-i foarte mare e îndoielnic, prin faptul că unii iau ca sigur orice zvon, iar alții denaturează adevărul; și una și alta sunt apoi exagerate de posteritate.
citat clasic din Tacit
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labranche: Într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga "tâlharii"! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă duc la catarg unde am șăzut șapte săptămâni.
replică din piesa de teatru Crispin, rival stăpână-său, după Constantin Negruzzi
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monumentul ratatului necunoscut
Pentru ca viitorul nu mai fie iar ratat,
tot dezvoltand destinul de argat
și mestecând la mărul cu păcat,
ar trebui făcut
un monument ratatului necunoscut -
a celui ce nimic n-a priceput,
din tot acest răstimp pierdut...
... sau poate chiar așa a și fost conceput
din coasta celui fără de'nceput -
oricum, și el tot un necunoscut...
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două astre, ce vin din necunoscut și se duc în necunoscut, își încrucișează orbitele.
citat celebru din Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii vin din necunoscut și se îndreaptă spre necunoscut, dar cu toate acestea fiecare viață are sens.
citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu și Eroul necunoscut
Cum sta pe soclu am văzut
Ne-asemănăm destul de bine:
El chipeș și frumos ca mine,
Eu - ca și el - necunoscut!
epigramă de Aurel Iordache din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii însă au un suflet care trăiește mereu după ce trupul s-a făcut țărână; sufletul lor se suie în stelele cele strălucitoare. Așa cum urcăm noi la fața apei și vedem țara oamenilor, așa se urcă ei până la un tărâm necunoscut și minunat pe care noi nu-l putem vedea niciodată.
Hans Christian Andersen în Mica Sirenă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecuația proustiană nu-i niciodată simplă. Termenul necunoscut își alege arsenalul dintr-o sumedenie de valori, rămânând cu adevărat de necunoscut.
Samuel Beckett în Proust (1931)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei "Doamne"
Ce-i drept, de mult nu ne-am văzut
Și crede-mă, sunt consternat
Când spui că-ți par necunoscut,
Dar știu de ce: sunt îmbrăcat!
epigramă de Pavel Marin Boțoc din ziarul "Viața Buzăului" (11 mai 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
E minunat să o iei de la început, însă este cu atât mai minunat să ajungi și la sfârșit.
citat clasic din Henry Wadsworth Longfellow
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Irmy (după sex): Ai fost minunat!
Jack, student: Nu e nevoie ca eu să fiu minunat. Eu sunt cel care plătește.
replici din filmul artistic Umbre și ceață, scenariu de Woody Allen (5 decembrie 1991)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus de soare
Departe de tot ce-i omenesc
Uitând de tot ce-i pământesc
În extaz stau pironit
Privind un tainic asfințit.
Ca-ntreaga zare-n lung și-n lat
Nu-i alt tablou mai minunat...
De-un deal cu creștet auriu
Se lasă soarele umbrit
Ploaia de raze în zăvoi
Niște culori și forme noi
De adierile-mpietrite
Stau umbrele încremenite.
Un drum de-argint e apa-n maluri
Și dâmburile-s valuri-valuri...
Apoi începând din vale
Culori din ce în ce mai pale
De albăstrele, rugi și fragi
În contururi cât mai vagi
Redau neasemuit
Forme greu de-nchipuit...
Atât de pe nesimțit
Amurg e tainicu-asfințit
A cărui umbră se întinde
Totul în juru-ne cuprinde...
Întregul orizont himeric
E mistuit de întuneric
Și-n locul soarelui apus
Pe-oglinda mărilor de sus
Răsar nuferi tremurători
Și corali strălucitori...
De frumuseți înseninat
Sufletul s-a minunat...
Inima însă mă doare
Că totuși e... Apus de soare.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Imn vieții
Ne-atrage veșnic Marea
din marea Neuitării
Ne-atrage Depărtarea
din depărtarea Zării
Ne-atrage veșnic Cerul
din cerul Amintirii
Ne-atrage Efemerul
din efemerul Firii
Ne-atrage Nenăscutul
din tot ce e născut
sau Nerecunoscutul
din ce e cunoscut
În tine e Poetul
În tine Poezia
În tine e Profetul
În tine Profeția
În tine e Rostirea
În tine Nerostitul
În tine e Gândirea
În tine Negânditul
În tine Căutarea
În tine Nepătrunsul
În tine Întrebarea
În tine e Răspunsul
Nimic în neschimbare
Nimic nestătător
Nimic în neaflare
Nimic neștiutor
Ascunsă-i Amintirea
în ce-i necunoscut
Ascunsă-i Nemurirea
în ceea ce-i pierdut
Găsește Adevărul
în ceea ce-i uitat
Doar El, Cunoscătorul
a tot ce e creat.
poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu cred...
Eu cred în înviere și-n miracol,
În zbor de sfinți ca pasărea-n văzduh,
Într-o răpire secole-așteptată,
Într-un avânt spre ce-i necunoscut.
Mai cred sfios, în vălul fecioriei...
În dragoste mai cred, în ce-i curat,
În roua dintr-o peșteră pustie,
Și-ntr-un Izvor de apă nesecat.
Cred ferm, în apa vindecării Tale
Lumină, ce-ai aprins lumini cerești,
Cum în Iordan fu lepra vindecată
Așa în Tine să mă curățești...
Atât mai cred și-n lacrimile mele
Cum crede-o mamă în al său copil,
Cum a crezut fecioara-n feciorie
Mai cred și eu în tot ce e sublim.
poezie de Mihai Ghidora (7 iunie 2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubind tacit
Când nu îți voi mai spune ŹŹte iubesc
Să știi că te iubesc mai mult.
Te voi iubi cum soarele iubește luna.
Și noaptea stelele.
Un praf de diamante...
Acum îți dau ca să imi dai...
Ce sens?
Îți dau... îmi dai... din timp, din aripi,
Îți cânt în versuri dragostea
Scriind poeme pe hârtie
Și dragostea zălog sculptat
În inima-mi pustie
O șoaptă-a gândului îndurerat
Mereu pe prispa buzelor mele
Așteaptând un gest... un cuvant
Să fie eliberată din temnița sufletului
Să zboare către universul tău iubire
Așezându-se mut în fața ta
Doar privindu-te, iubind tacit!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor spre necunoscut
Porumbeii copilăriei doamnă au zburat
și-n cuiburile lor dorm lacrimi de bărbat
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (21 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!