Mulţimea este extraordinar de influenţabilă şi de credulă, este lipsită de simţ critic, pentru ea nu există neverosimil. Gândeşte prin imagini care se cheamă unele pe altele pentru a susţine asocierea, ca în stările în care individul dă curs liber imaginaţiei, fără ca vreo instanţă raţională să intervină pentru a judeca gradul de verosimitate al acestor imagini. Sentimentele mulţimii sunt totdeauna foarte simple şi foarte exaltate. Tot astfel, mulţimea nu cunoaşte nici îndoială, nici incertitudine.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum tiranul este ascultat şi poate domina mulţimile, nu pentru că mulţimea ştie, ci tocmai pentru că e neştiutoare şi oarbă, tot astfel, retorul, cel ce se foloseşte de topoi, poate convinge mulţimea de cele ce zice, fără ca acestea să fie neapărat adevărate. Ori nu este asta oare doar o linguşire? Retorul nu face decât să rostească acele lucruri pe care mulţimea vrea să le audă pentru a se lăsa sedusă.

citat celebru din Platon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o mulţime de oameni doreşte cu pasiune un lucru, nu-l doreşte niciodată mult timp, fiind incapabilă de o voinţă perseverentă. Nu suportă nici o clipă de răgaz între dorinţă şi realizarea acesteia. Mulţimea încearcă sentimentul atotputerniciei; pentru individul făcând parte dintr-o mulţime, noţiunea imposibilului nu există.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neavând nici o îndoială asupra a ceea ce mulţimea crede că e adevăr sau eroare şi posedând pe de altă parte noţiunea clară a forţei sale, mulţimea este în acelaşi timp autoritară şi intolerantă... Mulţimile respectă forţa şi sunt puţin impresionante de bunătate, interpretată uşor ca o formă a slăbiciunii. Ceea ce mulţimea cere eroilor săi este forţa şi chiar violenţa. Vrea să fie dominată şi subjugată şi se teme de stăpânul său... De fapt, mulţimile au instincte conservatoare ireductibile şi ca toţi primitivii, un respect fetişist faţă de tradiţii, o groază inconştientă de noutăţile capabile de a le modifica condiţiile de existenţă.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Predilecţia celor cu nevroză obsesională pentru incertitudine şi îndoială devine pentru ei un motiv de a-şi aplica gândirea la subiecte care sunt nesigure pentru toţi oamenii şi faţă de care cunoştinţele şi judecata noastră rămân, în mod necesar, supuse îndoielii.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O panică se produce când mulţimea începe să se dezagrege. Ea este caracterizată prin aceea că ordinele şefilor nu mai sunt ascultate şi că fiecare nu se preocupă decât de el însuşi, fără nici o grijă faţă de ceilalţi.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ateu este o persoană care este sigură că Dumnezeu nu există, o persoană care are o dovadă convingătoare împotriva existenţei lui Dumnezeu. Eu nu cunosc nici o astfel de dovadă convingătoare. Pentru că Dumnezeu poate fi transferat spre vremuri şi locuri îndepărtate şi spre cauze fundamentale, noi ar trebui să ştim mult mai multe despre univers decât ştim acum pentru a fi siguri că un astfel de Dumnezeu nu există. A fi siguri de existenţa lui Dumnezeu şi a fi siguri de inexistenţa lui Dumnezeu acestea mi se par a fi extreme încrezătoare într-un subiect atât de plin de îndoială şi incertitudine încât să inspire foarte puţină încredere, într-adevăr.

citat clasic din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa este cunoaşterea Zeului şi oricine îl cunoaşte fiind plin de toate lucrurile bune, are gânduri divine, spre deosebire de cei mulţi. Şi de aceea celor care sunt cunoscători nu le este pe plac mulţimea, nici ei nu sunt pe placul mulţimii, ci sunt priviţi ca nebuni.

Hermes Trismegistul în Corpus Hermeticum
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea mulţimii

Mai întâi frunzele decapitate de crengi.
Mulţimea aclamă!
După aceea crengile decapitate de trunchi!
Mulţimea aclamă!
Aclamă!
Apoi tot trunchiul este decapitat de rădăcină!
Mulţimea aclamă!
Aclamă!
Aclamă mulţimea!
Nu la urmă rădăcina e decapitată de pământ!
Morţii aclamă!
Vii aclamă!
Mulţimea aclamă!
Aclamă mulţimea!
Frunzele, crengile, trunchiul, rădăcina
aclamă!
În final pământul este decapitat de pământ!
Un copil aruncă cu frunze spre mamă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diverse cauze determină apariţia caracterelor speciale ale mulţimilor. Prima constă în faptul că individul din mulţime dobândeşte, prin conştiinţa apartenenţei la un număr, sentimentul unei puteri de neînvins, ce îi permite să cedeze unor instincte pe care dacă ar fi singur, ar fi obligat să şi le reprime. El va ceda în faţa acestora cu atât mai uşor cu cât (mulţimea fiind anonimă şi ca atare, iresponsabilă) sentimentul responsabilităţii, care îi înfrânează totdeauna pe indivizi, ar dispărea în întregime. Prin urmare, este suficient să spunem că individul din mulţime se află plasat în nişte condiţii care îi permit să-şi relaxeze reprimarea tendinţelor sale inconştiente.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când concepem substanţa, concepem numai un lucru care există în aşa fel, că nu are nevoie decât de el însuşi pentru a exista. Aici pot exista nelămuriri în ceea ce priveşte explicarea cuvintelor: a nu avea nevoie decât de el însuşi: căci, la drept vorbind, nu există decât Dumnezeu care să fie astfel şi nici un lucru creat nu poate exista nici o singură clipă fără a fi susţinut şi menţinut prin puterea lui. Dar pentru că între lucrurile create unele sunt de aşa natură că nu pot exista fără altele, noi le distingem pe acestea de cele care n-au nevoie decât de ajutorul obişnuit al lui Dumnezeu, şi le numim substanţe, iar pe celălalte le numim calităţi sau atribute ale acestor substanţe.

Aristotel în Despre suflet
Adăugat de Adina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa nu este decât un organ de simţ care permite perceperea calităţilor psihice... Aparatul psihic, care este deschis asupra lumii exterioare prin organele de simţ ale sistemului său de percepţie, este el însuşi lume exterioară pentru organul de simţ al conştiinţei, care de altfel îşi găseşte în acest raport justificarea sa teleologică.

Sigmund Freud în Psihologia vieţii cotidiene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ideile latente nu au nimic comun, lucrarea visului, care are întotdeauna drept scop formarea unei imagini unice, ajunge totu şi să le contopească într-una singură. Stratagema pe care ea o foloseşte pentru a uni astfel două idei care nu au nimic comun este aceea de a schimba expres ia orală a uneia din cele două, adesea chiar a ambelor, dintr-o dată, lucrare care ajunge la apogeu turnând două imagini disparate într-o singură formă de limbaj. Această funcţie ar putea fi asimilată celei a versificatorului care găseşte în concordanţa sunetelor unitatea dorită.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţimile apelează imediat la extreme. Bănuiala enunţată se transformă îndată într-o evidenţă indiscutabilă. Un început de antipatie... se transformă imediat într-o ură feroce. Purtată prin toate extremele, mulţimea nu este influenţată decât prin excitaţii exagerate. Oricine vrea să acţioneze asupra ei, nu are nevoie să dea argumentelor sale un caracter logic: trebuie să prezinte nişte imagini în culorile cele mai ţipătoare, să exagereze, să repete fără încetare acelaşi lucru.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pot, de asemenea, explica prin acţiunea de condensare unele imagini speciale ale visului, pe care starea de veghe le ignor ă în mod absolut. Acestea sunt figuri umane cu personalitate multiplă sau mixtă şi, la fel, acele stranii creaţii compozite care nu se pot compara decât cu figurile animatelor create de imaginea popoarelor Orientului. Dar acestea s-au cristalizat odată pentru totdeauna, în timp ce creaţiile visului par să împrumute formele mereu noi ale unei imaginaţii inepuizabile.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără reperele mincinoase ale minţii, fără să mai atingi nici un gând cine mai zici că eşti tu? Şi ce e mai exact acest "tu" dacă nu te înhăitezi cu escrocul de gând? Dacă rămâi în absenţa oricărei imagini despre tine, cine mai eşti tu? Nu există nici o virtute într-un colecţionar de timbre, de imagini exacte cum nu există nici o mântuire pentru colecţia ta de gânduri/timbre numită fals "eu"!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un anumit număr de relaţii care par mai utile decât altele în mecanismul formării visului. Acestea sunt asociaţiile prin asemănare, prin contact şi prin corespondenţă. Visul se foloseşte de ele pentru a susţine acţiunea proprie de condensare şi din toate elementele, mai mult sau mai puţin concordante, el alcătuieşte o unitate nouă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regulă unică şi procedeele multiple de compoziţie se aplică tuturor imaginilor compozite de care abundă visul şi din care ar fi superfluu să se dea exemple. Ele ne apar mai puţin stranii din momentul în care renunţăm să le asimilăm obiectelor percepţiei noastre în stare de veghe şi ne amintim că ele rezultă din acţiunea de condensare a visului şi servesc la punerea în valoare, într-o manieră concisă şi frapantă, a caracterului comun diferitelor motive care intră în combinare. Analiza este aceea care ne permite să descoperim acest caracter comun, căci tot ceea ce putem conchide cel mai adesea din conţinutul visului este că există o necunoscută, o valoare x, comună tuturor acestor imagini eteroclite. Disociind aceste imagini, analiza ne va conduce direct la interpretarea visului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracteristicile în aparenţă noi pe care individul le manifestă în cadrul mulţimii nu reprezintă de fapt decât manifestări ale inconştientului în care se află înmagazinaţi germenii a tot ce există mai rău în sufletul omenesc; dacă vocea conştiinţei încetează sau dacă sentimentul responsabilităţii dispare în aceste circumstanţe – iată un fapt pe care nu ne este greu să-l înţelegem.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu trebuie să menţină conştiinţa, ea e singurul loc în tine care este fără efort. Nu veni pentru nimic mai puţin decât trezirea completă. Dacă vii doar pentru un pic de adevăr, atunci va fi foarte, foarte greu. Dacă vii pentru tot Adevărul, este foarte uşor. Dacă ardoarea pentru libertate este puternică – vei fi eliberat.

citat din Mooji
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există un standard pentru cineva care este eliberat. Nu trebuie nici să-ţi dai toate lucrurile de pomană, nici să locuieşti dezbrăcat în vreo peşteră. Adevărul nu este aşa. Fiecare expresie a sa este unică. O fiinţă eliberată poate avea sute de case, şi totuşi ea nu urmăreşte bogăţia. Alta este fără de nici unele şi nu are nicio grijă pe lume. Aceste amândouă fiinţe sunt la fel de libere şi la fel de fericite, nefiind înrobite de lucrurile acestei lumi.

Mooji în Focul Alb
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!