Sensul binecuvântat al civilizaţiei stă în măsura în care ea e numai un mijloc în slujba desăvârşirii spirituale. Dar când omul se avântă în gigantismul prometeic să dobândească lumea, iluzia acestei desfătări nu preţuieşte nimic faţă de sufletul care şi-l pierse. Căci moartea desfiinţează într-o clipă stăpânirea noastră asupra lumii. Civilizaţia concepută ca scop prometeic de a reface paradisul terestru pentru propria-ţi desfătare are ceva din tragedia trufiei simbolizate în povestea Turnului Babel.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a nu trăi chinuit trebuie să ai în faţa nădejdea bucuriei. Însa ce nădejde a bucuriei mai poate fi, când ai în faţă bătrâneţea şi moartea? Exista numai o ieşire din această situaţie, să-ţi închini întreaga viaţă desăvârşirii spirituale, în comuniune tot mai mare cu Dumnezeu. Numai atunci viaţa este bucurie neîntreruptă, iar moartea este şi ea o bucurie.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul prometeic nu recunoaşte concretul real aşa cum a fost zidit el de Dumnezeu, ci caută să dea formă realităţii după chipul şi asemănarea sa, ca să trăiască astfel ca un suveran şi obstinat într-o lume de ideal şi vis, adică într-o lume artificială.

citat din Schelling
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate căile omului îi sunt poruncite, în afară de una, cea a desăvârşirii, a sporirii forţei spirituale, a eliberării de trup şi a apropierii de Dumnezeu. Aceasta e singura faptă înţeleaptă din viaţă şi se săvârşeşte numai în momentulul prezentului. Trecutul nu există, el este, ca şi toate raporturile cu lumea, doar material pentru desăvârşire. Nu stabili însă viitorul ca scop al activităţii tale ( este cel mai important lucru pe care l-am înţeles până acum ). Viitorul, imaginea a ceea ce va fi, nu trebuie să existe pentru omul care trăieşte cu înţelepciune. Există numai prezentul, în care pot să înfăptuiesc lucrarea vieţii mele care mie proprie. Ce va ieşi din asta nu mi-e dat să ştiu. Nu mi-e dat să ştiu ce va ieşi pentru lume ( iar oamenii îşi închipuie că pot să ştie asta şi sunt călăuziţi de asta; aici se află principala cauză a vieţii rele a oamenilor ), nu mi-e dat să ştiu ce va ieşi pentru sufletul meu. Aşa că nu trebuie să devenim mai buni sau să trăim o viaţă mai bună aşteptându-ne la răsplată. Şi cât de bine e. Simţi adevărata bucurie a binelui numai dacă nu primeşti nimic în schimb.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conceptul modern de autonomie a raţiunii vine din umanismul păgân, adică din încrederea nelimitată în puterea individului de a se ridica deasupra lumii formulându-i sau dictându-i legile lui. E o atitudine de orgoliu, care reproduce la infinit şi consacră păcatul lui Adam, căzut prin trufie în clipa când îl îmbăta iluzia înălţării prin propria-i natură. Lumea dinainte de Hristos a gândit în această autonomie; lumea modernă, divorţată de Hristos, s-a întors la ea, reluând păcatul de la capăt. Neoumanismul, care şi-a făcut din ea principiul de temelie, crede că reînviază ideile greco-latine când, în realitate, repetă tragica rebeliune adamică.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

"Viaţa-i darul unic
Scurt şi trecător
Dar cu care-ţi cumperi
Veşnic viitor."
Traian Dorz

Fiinţa-i singura avere
Ce-o are omul pe pământ
Deci nu-ţi dispreţuii viaţa
Căci moartea vine ca un vânt.

Viaţa ea descrie curbe
Zigzaguri în nenumărat
Cât e viaţa? Niciodată,
Omul nu este informat.

Sunt sfinte lucrurile vieţii
Ori care ar fi, pe orice feţe
Zidită este-n întregime
Şi învelită-n frumuseţe.

O lupta-i viaţa deci te luptă
Deci nu îţi da răgaz tu ţie
Căci scopul nostru de-a trăi
Sensul vieţi-i bucurie.

Să şti şi a trăii este o arta
Frumoasă între arte
Viaţa pentru fiecare fiinţă
Are ceva ce împarte.

Noi nu trăim cum vrem
Ci cum putem
Şi viaţa nu numai pentru noi
E dată s-o avem.

Cu nimeni nu o compara
Viţa căci ca a ta ea nu-i
Trăieşte deci viaţa
Şi lasă-i trăirea orişicui.

Când pleci, când pleci din viaţă
Când moartea te apucă
Mulţumeşte-i gazdei
Şi pregăteşte-te de ducă.

Cine nu preţuieşte viaţa
N-o merită nicicând
Te bucură tu astăzi
Căci trecem rând pe rând.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci, "nostalgia paradisului e impulsul fundamental al plăsmuirilor omeneşti", mai precis al civilizaţiei şi culturii.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care iubesc copiii pentru copii, dincolo de legătura de sânge, dovedesc încă în sufletul lor afinităţi cu raiul; şi pe acest fond de bunătate nativă s-ar putea clădi încă din această viaţă începutul paradisului ceresc. Scriitorul de geniu, care a dat în artă expresia cea mai înaltă acestei idei, e Dostoievski. Dacă în natura genialităţii se păstrează ceva din puritatea copilăriei, arta lui Dostoievski e incomparabil mai mult decât această afinitate firească. Din ea se ridică viziunea măreaţă a unei lumi noi, rezidită din sfinţenia copilăriei.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântat e-acela

Binecuvântat e-acela care-ascultă de chemare
E-nţelege când e vremea şi prilejul de-ascultare.
Binecuvântat e-acela care nu se ruşinează
Ci-ngenunche şi se roagă orişicine ar fi să-l vadă

Binecuvântat e-acela ce are-o inimă umilă
Care pentru cei ce sufăr, simte dragoste, nu silă.

Binecuvântat e-acela ce dă-n veci şi-n veac nu cere
Care pentru-a lumii slavă simte scârbă nu plăcere

Binecuvântat e-acela care ştie să aline
În tăcere şi-n răbdare nestrigatele suspine

Binecuvântat e-acea care umblă-n părtăşie
Şi e fraţilor, lumină, dragoste şi bucurie

Binecuvântat e-acela care zilnic face bine
Şi-n răbdare îşi adună cel de mâine pentru sine

Binecuvântat e-acela care ştie a-L pătrunde
Pe Hristos, sub orice feţe şi-n cuvinte S-ar ascunde

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vorbesc de memorie, nu pot face abstracţie de inteligenţă. Cred că un om prost nu are sensul memoriei. Deşi a-ţi aminti e un miracol care transcende inteligenţa, lumina în care memoria îşi recapătă sensul numai inteligenţa i-o poate da. Ceea ce vreau să arăt, cu atât de ridicole rezultate, e că lipsa memoriei opacizează orizontul percepţiei şi aplatizează inteligenţa. A nu îţi aminti nu e numai un distres al conştienţei, e o stare agresiv-letargică de întuneric. Lipsa locală de memorie antrenează un soi de dezintegrare a personalităţii. Când omul nu îşi aminteşte, ceva se dezintegrează în el. E precum moartea: ceva te posedă incontrolat, ca o smulgere, ca o apă în care eşti aruncat, cu ochii şi mâinile legate.

Horia-Roman Patapievici în Zbor în bătaia săgeţii
Adăugat de Sergiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harul nu e ceva ca un polen auriu care ar ninge din stele peste noi, ci o putere dinamică ce mistuie răul ca un foc curăţitor.

citat celebru din Nichifor Crainic
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visam în secret ca într-o bună zi să escaladez şi eu Everestul; mai bine de o decadă aceasta a fost una dintre dorinţele mele arzătoare. Când aveam douăzeci şi ceva de ani, alpinismul era totul pentru mine - aproape nimic altceva nu mă mai interesa. Escaladarea unui vârf era ceva tangibil, imuabil, concret. Pericolele iminente îi dădeau acestei activităţi un scop precis, care lipsea cu desăvârşire din viaţa mea. Mă încânta noua perspectivă care reieşea din răsturnarea la nesfârşit a planului obişnuit al existenţei.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune adesea că munca e în slujba lui Dumnezeu. Dar numai acea muncă e în slujba lui Dumnezeu, care dezvăluie ceea ce este dumnezeiesc în natura noastră, care înseamnă o biruinţă a voinţei noastre sufleteşti asupra neliniştii, a toanelor şi a dorului de tihnă. Foarte multă muncă este "în slujba diavolului", deoarece o îndeplinim astfel încât prinde rădăcini în caracterul nostru obiceiul trădător al jumătăţilor de măsură.

Fr.W. Forster în Îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani (1924)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artele... înalţă sufletul, îl fac mai sensibil şi mai delicat, îmbogăţesc inima cu noi desfătări şi îi trezesc dragostea faţă de ordine, dragostea faţă de armonie, faţă de bine, şi prin urmare ura împotriva dezordinei, a discordiei şi a viciilor, care destramă minunatele legături ale traiului în societate... Cine se desfată cu ele acela devine omul cel mai bun şi cetăţeanul cel mai paşnic... căci, găsind pretutindeni şi în toate mii de plăceri şi de bucurii, el nu are motive să fie nemulţumit de soartă şi să se plângă de ea.

citat din Nikolai Mihailovici Karamzin (1793)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată cultura n-a distrus civilizaţia, dar civilizaţia poate fi moartea culturii şi, de obicei, cultura moare din cauza civilizaţiei.

Vasile Băncilă în Filosofia vârstelor
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ce viitor putea să-i ofere acestei femei, acum când ea nu-l mai interesa? Ar putea oare s-o ia de soţie, pentru a-i arăta în fiecare zi o faţă tristă, o inimă distrusă, un suflet dezolat? Ar putea s-o ia de soţie pentru a o face odioasă familiei lui, demnă de dispreţ pentru egalii ei, ridicolă faţă de servitori, pentru a o aventura într-o societate în care s-ar simţi nelalocul ei şi în care umilinţa ar ucide-o, pentru, a o copleşi de remuşcări, făcând-o să simtă toate nenorocirile pe care le atrăsese asupra iubitului ei?

George Sand în Indiana (1832)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apariţia celui mai mare romancier al lumii, care e Dostoievski, geniul ortodoxiei moderne, a dovedit că nu e nevoie de nici o mitologie pentru a ridica arta până la înălţimi neatinse. Scriitorul rus nu şi-a modelat operele după calapodul tragediei antice ca Racine şi Cornelille, ci după disciplina hagiografiei bisericeşti. Romanul "Idiotul" e, în realitate, o hagiografie modernă, iar "Fraţii Karamazov" o apologie literară a paisianismului. Izvorul lui de inspiraţie e conştiinţa creştină tragic despicată între iadul lăuntric al păcatului şi paradisul iubirii dumnezeieşti.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă totul s-ar sfârşi cu moartea noastră, atunci moartea ar fi o soluţie pentru cei răi care şi-ar scăpa cu o lovitură nu numai trupul, ci şi sufletul lor, cu toată răutatea din ei. Dar, pentru că sufletul este nemuritor, evident, nu există scăpare de răul de care se tem. De aceea răii trebuie să se gândească la judecata de apoi.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trista poveste a lui Adam se repetă cu fiecare din noi, fiindcă toţi purtăm nostalgia personală a unui rai, pe caer l-am pierdut. Copilăria ne apare astfel ca o tainică supravieţuire a paradisului terestru în fiinţa omenească şi totodată ca o indicaţie a posibilităţi de a-l recuceri în duh!

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lâna de Aur este ceva ce aparţine omului, pentru care este infinit de preţioasă. Acest ceva a fost despărţit de om în timpuri străvechi, iar redobândirea sa este legată de invingerea unor forţe înspăimântătoare. Aşa stau lucrurile cu elemntul veşnic din sufletul omului: El aparţine omului. Dar omul se află separat de elemntul veşnic. Natura sa inferioară îl separă de el. Numai dacă o învinge, dacă o adoarme, omul poate să dobândească iarăşi ceea ce este veşnic.

Rudolf Steiner în Creştinismul ca fapt mistic şi misteriile Antichităţii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A scrie limba noastră cu noile caractere e o datorie patriotică pe care nu trebuie să o uităm o singură clipă. Numai astfel se va putea releva existenţa noastră socială în pas cu civilizaţia europeană.

citat din Mustafa Kemal Ataturk (1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!