
Un gând de iarnă
munţii coboară-n văi, domol cu frunze ruginite
o casă strănută cu fumul de pe coş
la gura sobei ard trosnind buştenii
afară latră-un câine fioros
din brad se scutură zăpada
un pui de caprioară se uită curios
a venit din nou frumoasa iarnă
să ne bucurăm de ce-i frumos
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
Miroase a iarnă rece
Afară miroase a iarnă rece.
Plecat-au cocorii demult către zări,
Se simte zăpada prin aer cum trece,
Covor de petale se-aşterne-n cărări.
Afară miroase a rece şi fum
Şi păsări prin ramuri se strâng zgribulite.
Aleargă un câine grăbit peste drum,
Frunze se cern, de frig pălite.
Miroase a iarnă iarăşi afară
Şi ramul golaş a încremenit.
Miroase a zăpada ce va să cadă
Din cerul alb, de nori podidit.
poezie de Liliana Badea-Cârstea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, brad frumos!
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu eşti copacul credincios,
Ce frunza nu şi-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.
Când o revăd sunt bucuros
Şi vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângăi şi mă faci voios
Şi mă-ntăreşti îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieţii,
Ce ni la dus din Rai Hristos
Cum au vestit profeţii.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieţii.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti la gura sobei
În iarna care va să vie,
La gura sobei, ca-ntr-un joc,
Ne-om aminti, cu nostalgie,
Că-n sobă-a fost cândva şi foc.
epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Să mai aduc în casă o ninsoare
Să mai aduc în casă o ninsoare
Mai lasă-mi Doamne timp şi doar un brad
Să-i spăl omături aspre pe picioare,
Să-i cer iertare şi să-i fiu toiag.
Mai lasă-mi timp de timpul care pleacă
Şi vine doar cât ar trăi un vis
Să-i fiu opaiţ în nopţi de promoroacă
Şi-obrazul să mi-l duc într-un cais.
Mai lasă-mi Doamne-atât, încă o iarnă
Cu viscol lung şi perne puse-n geam
Cu mere ameţite de povara
Zăpezilor trosnind în vechiul ram.
Şi dacă mă auzi de printre friguri,
Bătrânii-mi, Doamne, să mai stea în prag
Să înflorească lemnele din linguri
Şi frunze vechi să intre-n vechiul fag.
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



fumul de gheaţă
ninsori la gura sobei
ghiocel la rând
haiku de Costel Zăgan din Fulger în doi timpi (18 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!



Munţii Rodnei
frumoasă iarnă ca o doamnă
apari in prag de sărbători
eu nu te-alung, te chem, te caut
in haina albă de ninsori!
eu stiu că vei veni la mine
si astăzi ca si altădată
aduci in ochi copilăria
si dealurile cu zăpadă
tu mă invalui cu iubire
cu daruri dragi cu tot ce poţi
cadou imi faci si bucuria
a sta-mpreună cu nepoţi
şi aşa..... târziu la gura sobei
adorm cu ei spunând poveşti
frumoasă iarnă-n Munţii Rodnei
Pierdut-am Capra cu Trei Iezi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La gura sobei
Stau copiii şi suspină,
În momentele solemne,
Aşteptând, poate-o sa vină
Moş Crăciun s-aducă lemne.
epigramă de Mihai Danielescu din Apă distilată (2004)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

iarnă tihnită –
prin fumul unui coş
curge domol cerul
haiku de Paul Mircea Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Viaţa-i unicitate! Ce-i în afară nu-i înautru şi invers, dar amândouă ocupă acelaşi loc. Timpul însă le diferenţiază!
Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

La gura sobei
Spunea, când stau de vorbă-n doi,
Soţia într-o seară:
- Când va muri unul din noi,
Eu mă retrag la ţară.
epigramă de Gheorghe Păun-Ulmu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste la gura sobei
Ajun de Crăciun,
iarnă cu zăpezi ca-n poveşti
spuse la gura sobei,
doar imaginaţia e regină,
mă văd, iubita mea,
cu tine-n faţa unui şemineu
binecuvântat de secole,
spun rugăciune,
iertat să fiu, Doamne,
căldura-mi topeşte trupul,
de la stejarul de pe foc?
ori să fie
de la trupelnica făptură
ce-şi dezvăluie farmece
interzise de post?
Închid ochii şi mă pierd,
trup în trupul iubitei simt,
trup în trupul iubitei sunt,
Crăciun fericit să fie
şi pentru voi, fraţi ai mei!
poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noapte de iarnă
În noaptea înveşmântată în gerul aspru
dintre ramuri golaşe se înalţă alpestru
fluieratul vântului tăios de nord.
În curtea casei de la ţară latră-un câine
la luna ce-i pare a fi o mare pâine
apărută pe un cer în dezacord.
Ici şi colo câte o stea îngălbenită
răpusă de vânt cu-o aripă ostenită
defilează pe firmamentul trasnbord.
Între timp, un dangăt lent de clopot peste vânt
se-nălţă, se-ndepărtează, lăsând doar un gând
suspendat ca fum între cer şi pământ.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarnă peste toamnă...
au venit norii să-şi scuture nămeaţa,
să-şi scuture albeaţa pe toată dimineaţa,
e iarnă, iarnă, e iarna pe afară
şi este iarăşi frig şi este dor de vară
sunt pomii fără frunze, sunt florile nu sunt
şi bate vântul rece şi rece e pământ
şi undeva sub streşini, stau păsări ce-au rămas,
să-nfrunte gerul iernii, gândind la timpul ars
se scutură din ceruri, stropi albi şi îngheţaţi,
atât de mulţi deodată, atât de dezbrăcaţi.
se-aşează peste locuri, s-ascundă din culori,
culorile de toamnă, din frunze şi noroi
se prinde alb pe zare, pe drumuri şi poteci
şi chiar pe felinare, să lumineze reci,
în bălţile de gheaţă, ferestre pe pământ,
ce se deschid crăpate, calcate sub carâmb
e iarnă, iarnă iarăşi, e iarna care-a fost,
întoarsă din plimbarea, pe unde-a fost cu rost,
întoarsă să răzbune, căldurile de ieri,
din verdele de vară, din toamnă adieri
e timpul într-o joacă, e timp de lunecuş,
copii se strâng grămadă, se strâng la săniuş,
fac oameni de zăpadă, mai mari, mai mici, mai mulţi,
e iarnă peste toamnă, se-ntinde până-n munţi
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, brad frumos împodobit,
Azi tu pe noi ne-ai ademenit,
Strălucirea ta s-o admirăm,
De cadouri să ne bucurăm.
catren de Ovidiu Kerekes (25 decembrie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!


Oglinzi de dor
Dacă am cumva reproş
Ca să iti arunc in coş,
Greul să il duci cu tine
Nu-i frumos, nu-mi şade bine.
Nu sunt genul de femeie
Să destrame ce-i sub cheie
Chiar in văzul tuturor
Să spargă oglinzi de dor
Eu voi merge mai departe
Cu un vers ce-i scris in carte
Cu zăpada pe sub haină
Că oricum, afară-i iarnă....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Înger pierdut
Frumoasa mea cu chip de înger n-ai aparut pe-acest pamant
Dacă erai, nimeni ca mine nu te iubea atat de mult
Şi poate intr-o adiere a vantului de primavara
Erai un ghiocel in floare sau un parfum de tamaioara
În veri toride, zile lungi,. ne indreptam inspre izvoare
Prindeam toti fluturii din lunci, ne bucuram arse de soare.
In toamnele tarzii si reci, cu ploi adanci ce sapa-n piatra
Mi-erai caldura din priviri si zambetul aprins pe fata.
Cand viforul batea in geam, spuneam povesti la gura sobei
Tu te jucai, eu te priveam, frumoasa mea din alte ceruri
Dar n-ai venit, asa a fost sa fiu bunica fara tine.....
Daca veneai frumoasa mea imi erai clona, stiu prea bine
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu fi curios unde nu te pricepi. S-ar putea să o păţeşti.
Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de iarnă
tatălui meu
Luminile s-au stins în tot oraşul
Şi lângă casă un câine latră trist,
Un vagabond s-a rătăcit pe stradă
Şi Luna-l mângâie pe părul nins!
E ger de crapă pomii în grădină,
Trosnesc în sobă lemnele pe foc,
Văd fumul gros ieşind din coşul casei
Şi simt miros de vâsc şi busuioc.
Din fluierul de lemn se-aud cântând
Zăpezile ce-au colindat prin sat,
Iar prin ferestra veche de la tindă
Ţi-aduce iarna chipu-ngândurat:
Te văd cum strângi zăpada-n faţa casei,
Eşti nins, mereu, în amintirea mea
Şi ies desculţă prin zăpada rece,
Să mai sărut o dată urma ta!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când şeful strănută
Zice gura către şef:
- Să trăiţi, să faceţi chef!
Gândul, liber, mai ocult:
- Să trăiască... dar nu mult!
epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Bătrâni şi singuri
la gura sobei ne-ncălzim
cu degetele lungi uscate
avem puterea să zâmbim
şi viaţa merge mai departe
de multe ori nu cred ce spun
dar mi-aş dori aşa să fie
zile senine să-ţi adun
s-alung cuvântul nostalgie
eu îţi iubesc părul cărunt
şi riduri vremea ţi-a lăsat
tu mă priveşti şi crezi că sunt
tot ce-i frumos întruchipat
şi-aşa-ntr-o joacă... dus-întors
bătrâni şi singuri într-o casă
uităm că timpul lung a tors
povestea lui... povestea noastră!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
