În erorile de lectură cele mai frecvente, cei doi factori care au un rol important în actele ratate nu îndeplinesc decât un rol cu totul secundar; ne referim la conflictul celor două tendinţe şi la refularea uneia dintre ele, refulare care se manifestă tocmai prin efectul actului ratat. Nu este vorba de faptul că erorile de lectură ar prezenta caractere aflate în dezacord cu aceşti factori, dar conflictul conţinutului de idei, care duce la eroarea de lectură, este mult mai puternic decât refularea pe care acest conţinut de idei a suferit-o anterior. Aceşti doi factori se reliefează foarte net în diversele modalităţi ale actului ratat provocat de amnezie.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În erorile de lectură ne aflăm în prezenţa unui context psihic care diferă net de acela al lapsusurilor verbale şi de grafie. Una din cele două tendinţe concurente este aici înlocuită printr-o excitaţie senzorială, ceea ce poate că o face mai puţin rezistentă. Ceea ce citim nu mai constituie o emanaţie a vieţii noastre psihice, ca în cazul a ceea ce ne propunem să scriem noi înşine. De aceea erorile de lectură constă, în cea mai mare parte a cazurilor, într-o substituţie completă. Cuvântul de citit este înlocuit printr-un altul, fără a mai exista în mod necesar un raport de conţinut între text şi efectul erorii, substituţia făcându-se în general în virtutea unei simple asemănări între două cuvinte.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi admite că singura deosebire care există între cele trei grupe ale actelor ratate constă în gradul de refulare a intenţiei perturbatoare. În prima grupă, această intenţie există şi este sesizată de persoana care vorbeşte, înainte de manifestarea sa; tocmai atunci se produce refularea pentru care intenţia perturbatoare se răzbună prin lapsus. În a doua grupă refularea este mai accentuată şi intenţia nu este sesizată înainte de începerea discursului. Ceea ce este uimitor, este faptul că această refulare, destul de profundă, nu împiedică intenţia perturbatoare să participe la producerea lapsusului. Situaţia aceasta facilitează considerabil explicarea a ceea ce se petrece în a treia grupă. Voi admite că putem sesiza în actul ratat manifestarea unei tendinţe refulate de multă vreme, în aşa fel încât persoana care vorbeşte nu-şi mai dă seama câtuşi de puţin de ea şi este foarte sinceră negându-i existenţa. Dar chiar lăsând de-o parte problema referitoare la a treia grupă, se ajunge la concluzia care decurge din examinarea celolalte cazuri, anume că refularea intenţiei de a exprima ceva constituie condiţia indispensabilă pentru apariţia unui lapsus.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erorile de lectură ne oferă de asemenea numeroase cazuri în care însuşi textul citit trezeşte tendinţa perturbatoare, text care astfel se transformă cel mai adesea în contrariul său. Ne găsim în prezenţa unei lecturi indezirabile şi graţie analizei, ne dăm seama că tocmai dorinţa intensă de a evita o anumită lectură este responsabilă de deformarea acesteia.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Influenţa stărilor fiziologice, rezultând din indispoziţii, tulburări circulatorii, stări de epuizare, asupra producerii lapsusurilor trebuie recunoscută fără rezervă. Experienţa dumneavoastră personală şi cotidiană ajunge ca să vă facă evidentă această influenţă. Dar această explicaţie lămureşte prea puţin! Şi înainte de toate, stările pe care le-am enumerat nu sunt condiţii necesare ale actului ratat. Lapsusul se poate produce tot atât de bine în deplină stare de sănătate, în stare perfect normală. Aceşti factori somatici nu au valoare decât în măsura în care facilitează şi favorizează mecanismul psihic particular al lapsusului.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţiile considerate determinante pentru ca actele ratate să se producă nu sunt toate de aceeaşi natură. Indispoziţia şi tulburarea de circulaţie sanguină intervin în perturbării unei funcţii normale, cu titlu de cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distracţia, sunt factori de ordin diferit: îi putem numi psihofiziologici. Aceşti din urmă factori se lasă uşor interpretaţi, atât prin oboseală, distracţie, poate şi prin excitaţie generală se produce o dispersare a atenţiei, ceea ce are ca efect faptul că activităţii respective nu i se mai acordă atenţie suficientă. Această activitate poate fi uşor tulburată sau se îndeplineşte cu o precizie nesatisfăcătoare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Factori psihofiziologici cum sunt emoţia, distragerea, tulburările de atenţie, este evident că nu sunt de prea mare ajutor în explicarea actelor ratate. Sunt moduri de a vorbi, paravane îndărătul cărora nu ne putem interzice să privim. Mai bine am întreba: Care este, în cutare caz particular, cauza emoţiei, a devierii excepţionale a atenţiei? Pe de altă parte, influenţele tonale, similitudinile verbale, asociaţiile obişnuite pe care le prezintă cuvintele au şi ele, trebuie recunoscut, o anumită importanţă. Toţi aceşti factori facilitează lapsusul, îndrumându-l pe o cale posibil de urmat. Mai trebuie un mobil interior pentru a decide, o forţă care să împingă în acea direcţie.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa fiecăruia dintre noi este afectată de câţiva factori. Unul dintre aceşti factori este mediul - unde trăim, ce şcoli am urmat, cine ne sunt prietenii; toate joacă un rol.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care însă, nu deţinem chiar de la cel analizat lămuriri asupra sensul actului ratat, unde vom găsi puncte de sprijin pentru interpretări şi indicii pentru demonstraţie? Aceste puncte de sprijin şi indicii provin din surse multiple. Ele ne sunt furnizate în primul rând de comparaţia analogică cu fenomene care nu sunt legate de actele ratate, ca, de exemplu, în cazul în care constatăm că deformarea unui nume, ca act ratat, are acelaşi sens injurios ca şi acela pe care l-ar avea o deformare intenţionată. Dar puncte de sprijin şi indicii ne sunt furnizate şi de contextul psihic în care se produce actul ratat, de cunoştinţele pe care le avem în legătură cu caracterul persoanei care săvâşeşte acest act, de impresiile pe care această persoană le-a putut avea înainte de act şi împotriva cărora ea poate că reacţionează prin acesta.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei aflaţi la conducere au proiecte care nu se axează niciodată pe cercetări şi dezvoltare. Aceşti factori de decizie ar trebui să fie interconectaţi cu cei care dezvoltă noi idei şi produse.

citat din Ferran Adria
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom constata că acte ratate şi amnezii se produc de asemenea la persoane care, departe de a fi obosite, distrate sau iritate, sunt normale din toate punctele de vedere şi numai mai târziu, tocmai ca urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane o iritare pe care ele refuză s-o admită.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul actelor ratate, tebuie ţinut cont de diviziunea în cele trei grupe a acestor fenomene: a) lapsusul, cu subdiviziunile sale în erori de scris, de lectură, falsă audiţie; b) uitarea, cu subdiviziunile sale corespunzătoare obiectului uitat (nume proprii, cuvinte străine, impresii); c) confuzia, pierderea, imposibilitatea de a regăsi un obiect pus de-o parte; erorile nu interesează, decât în măsura în care decurg din confuzie, uitare etc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În alte cazuri eroarea, tocmai pentru că este independentă de conţinutul textului, cere o analiză aprofundată care nu reuşeşte decât dacă eşti exersat în tehnica psihanalitică şi ai încredere în ea. Cel mai adesea însă, este mult mai uşor de obţinut explicaţia unei erori de lectură. Ca în exemplul Lichtenberg (Agamemnon în loc de angenommen) cuvântul substituit ne dezvăluie fără dificultate suita de idei care constituie sursa tulburării. Ceea ce interesează şi preocupă vine să ia locul a ceea ce este străin de preocupările noastre şi încă nu ne interesează. Ecoul ideilor noastre tulbură percepţiile curente.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele ratate nu sunt accidente, ci acte psihice determinate, având semnificaţia lor şi fiind produse de concursul sau, mai degrabă, de opoziţia a două intenţii diferite. Se constată, în plus, că din cele două tendinţe concurente ale unui act ratat, una este întotdeauna evidentă, cealaltă nu.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, lucrurile se petrec în sensul că se formulează mai întâi o interpretare a actului ratat, pornind de la principii generale. Ceea ce se obţine în acest fel nu este decât o prezumţie, un proiect ermeneutic căruia i se caută confirmarea în examenul contextului psihic. Uneori, spre a obţine confirmarea unei presupuneri, suntem obligaţi să aşteptăm anumite evenimente care ne sunt, ca să spunem aşa, anunţate de actul ratat.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În erorile de lectură, dacă vrem să găsim tendinţa perturbatoare, cauza erorii, trebuie să lăsăm în întregime la o parte textul citit greşit şi să începem examenul analitic prin a pune două întrebări: care este ideea ce vine în minte prima se apropie cel mai mult de această eroare şi în ce situaţie a fost ea comisă? Uneori cunoaşterea situaţiei este suficientă pentru explicarea erorii.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape în toate cazurile în care cineva spune contrariul a ceea ce vrea să spună, intenţia perturbatoare exprimă o opoziţie faţă de intenţia tulburată, iar actul ratat reprezintă conflictul între aceste două tendinţe inconciliabile.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuantumul de afect neexprimat va fi refulat. El va sta la originea unor eventuale simptome isterice, care se vor dezvolta ulterior. Descoperirea făcută de Freud şi Breuer privind refularea şi rezistenţa, ca factori care determină abreacţia, marchează naşterea psihanalizei.

Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate aceste acte ratate sunt incidente a căror înrudire intimă este pusă în evidenţă de faptul că termenii care le desemnează au prefixul comun "ver" (de exemplu, "versprechen" – lapsus, "verlesen" – falsă lectură, "verhören" – falsă audiţie, "verlagen" – imposibilitatea de a găsi un obiect pus de-o parte), incidente care, în totalitatea lor, au un caracter insignifiant, sunt în majoritatea lor de scurtă durată şi fără mare importanţă în viaţa oamenilor. Numai arareori unul dintre aceste fapte, de exemplu pierderea unor obiecte, capătă o anumită importanţă practică. De aceea, actele ratate nu trezesc mare interes, nu dau loc decât la afecte superficiale etc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapsusurile, erorile de scris etc pot avea o bază pur fiziologică, ceea ce mi se pare puţin probabil în diversele varietăţi de amnezie (uitarea de nume şi de proiecte, neputinţa de a regăsi obiectele prealabil puse de-o parte etc), pe când există cazuri de pierderi în care probabil nu intervine nici o intenţie şi pot adăuga că greşelile care se săvârşesc în viaţă nu pot fi interpretate decât într-o anumită măsură în lumina acestei concepţii, a actelor ratate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evantaiul posibilităţilor se lărgeşte, iar drama psihologică devine dramă psihopatologică, dacă izvorul suferinţelor la care participăm şi din care obţinem plăcerea nu mai este conflictul dintre două tendinţe psihice conştiente, ci dintre o tendinţă conştientă şi alta refulată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!