Cei şapte tineri puteau zări sateliţii lui Uranus, cărora "Pacifis" li se alăturase de câtva timp: Ariel, Umbriel, Titania, Oberon, Miranda, Rosalinda, Cressida, Belinda, Desdemona, Ophelia, Bianca, Julieta, Portia, Cordelia, Puck; toţi se roteau în jurul lui Uranus, urmându-l pe acesta în drumul său în jurul Soarelui, drum parcurs de Uranus timp de 84 de ani tereştri, mai mult rostogolindu-se încet şi ciudat pe orbită, în timp ce o rotaţie completă în jurul propriei sale axe dura doar 18 ore. Dintre sateliţi se remarcau cinci, mai mari: Ariel şi Umbriel, întunecaţi şi plini de cratere; Titania, cu văi adânci şi mari; Oberon – şi el cu o suprafaţă plină de cratere; iar Miranda, o sferă de gheaţă bătucită cu diametru de 472 km, despre care în trecut se credea că s-ar fi rupt dintr-o cometă şi ar fi rămas pe orbita lui Uranus, având o scobitură mare şi adâncă, denumită Chevron. Uranus – mare şi enigmatic...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp de un an de zile, Uranus străbătu cerul pe drumul indicat de astronomul francez, dar în urmă începu iarăşi să se mişte neregulat. Deosebirea dintre observaţiune şi calcul era prea mare. Oare legea gravitaţiunei nu se întinde până la maginile sistemului solar? Astronomii ajunseseră în curând la concluziunea că Uranus era atras în drumul lui de un corp nevăzut, de o planetă exterioară, mai depărtată de soare. Bouvard a fost unul dintre acei cari au emis această părere, dar el a murit înainte ca astrul misterios să fie descoperit.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uranus

Un gigant gazos,
Rotindu-se lent,
Albastru şi măreţ,
Nemuritorul zeu al cerului...
Un model pentru
Sateliţii săi.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nava albastră "Pacifis", manevrată cu atenţie de înaltul geograf, se înscrise pe o orbită apropiată de centura de asteroizi, în număr de zeci de mii... Se puteau distinge asteroizi metalici, bruni-roşcaţi; alţii pietroşi, silicaţi sau silicacei, mai albicioşi, uşor strălucitori, conţinând metale; alţii carbonacei, pietroşi, întunecaţi. Mari sau mai mici, de forme neregulate, rareori aducând a sfere, aveau suprafeţele pline de cratere şi lovituri, semn al unui trecut violent. Au putut observa asteriodul Ceres, unul dintre cei mai mari, despre care în trecut se presupunea că ar fi o planetă mai mică; asteroidul Gaspra, întunecat, roşu-brun, cu o formă neregulată, dimensiuni mai mari de 20 de km de-a curmezişul, scobit şi găurit de cratere; mai identificară vreo câţiva (evident, nu toţi aveau denumiri).

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

zeu al cerului
Uranus îndepărtat –
mereu tot rece

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sateliţii lui Uranus par a avea poftă de mâncare.

citat din Robert Stawell Ball
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce William Herschel a descoperit planeta Uranus, matematicienii i-au determinat orbita şi i-au calculat poziţiunea pentru viitor. Alexis Bouvard, rival în calcul al lui Laplace, a publicat tabele de mişcări ale acestei planete, întemeiate pe obsevaţiunile făcute de diferiţi astronomi, cari o priviseră înainte ca ea să fie descoperită de Herschel, fără să ştie că privesc o planetă. Uranus însă nu urma exact calea indicată de Bouvard şi atunci acest astronom înlătură observaţiunile făcute înainte de Herschel.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un amator englez, preotul T. J. Hussey se hotărî în 1834, să determine prin calcul locul ce trebuia să-l ocupe pe cer acea planetă misterioasă (cari o perturba pe Uranus) la un moment dat; nu reuşi. Bessel încercă şi el acelaşi lucru, dar era bolnav şi nu avea răbdarea necesară. În 1841, un student la Universitatea din Cambridge (Anglia), John Couch Adams, încercă să rezolve el această problemă. În 1843, când îşi luă diploma, el începu să facă cercetări cu privire la orbita lui Uranus. Doi ani de-a rândul s'a ocupat cu această chestiune şi reuşi să calculeze elementele planetei necunoscute, pe cari le arătă lui James Challis, directorul Observatorului din Cambridge. În acelaşi timp trimise rezultatul calcului său şi lui George Biddell Airy, directorul Observatorului regal din Greenwich. Acesta însă nu prea avea mare încredere în calculele tânărului matematician. El ceru prin o scrisoare lui Adams câteva desluşiri, dar acesta nu mai răspunse. Preotul-astronom W. R. Dawes, văzând din întâmplare calculul lui Adams la Greenwich, scrise unui prieten al său, cunoscutul astronom Lassel, care avea lângă Liverpool o lunetă excelentă, să caute noua planetă. Lassel era bolnav, iar scrisoarea fu pierdută de o servitoare.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momentan, Lucian o oprise pe Lia din povestirile ei mitologice, dar nu pentru foarte mult timp. Deocamdată, restabiliseră legătura cu Terra şi se bucurau să-şi revadă părinţii, cât şi pe director sau pe profesorul-instructor Manea; se îndepărtau de Terra, din ce în ce mai mult, dar legătura "acasă" era încă posibilă, tocmai de aceea nu întâmpinaseră greutăţi în această nouă încercare de contactare a celor de "acasă": imaginea era foarte clară, iar de auzit, se auzea perfect, fără interferenţe sau intermitenţe. La întrebarea directorului "Unde vă aflaţi acum?", cei şapte tineri, ca răspuns, încadrară în imagine planeta de un albastru-verzui, ca ai ochilor geografului; toţi cei prezenţi în cabinetul directorului înţeleseră rapid că era vorba despre planeta Uranus, deci, nu mai era mult până ce "Pacifis" va părăsi sistemul solar şi implicit, până la ultima legătură cu Terra... De abia după aceea urma cu adevărat despărţirea, pentru următorii ani, cel puţin 13... Deocamdată însă, vorbeau cu părinţii lor, aceasta fiind una dintre ultimele convorbiri cu Terra; discuţia era cam dificilă.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirius are un mic însoţitor ce nu se vede decât cu lunetele mari, la o depărtare ca aceea a planetei Uranus de Soare, adică la vreo 2800 milioane de kilometri. La început se credea că acel însoţitor nu e decât o planetă care primeşte şi reflectă lumina soarelui Sirius; azi însă se ştie că e tot un soare, dar mai puţin luminos. Sirius e de 63 de ori mai strălucitor decât Soarele nostru, deşi e numai de câteva ori mai mare decât el. De la distanţa la care se află Sirius, Soarele nostru s'ar vedea ca o stea de mărimea 3.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

omăt

Omătul - rochia de mireasă dăruită de Uranus zeiţei Geea.

definiţie aforistică de N. Petrescu-Redi (10 octombrie 2016)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Callisto, alt satelit al lui Jupiter descoperit de Galileo Galilei în 1610; de fapt o sferă de gheaţă prăfuită, acoperită de o mulţime de cratere, urme evidente ale unor impacturi violente cărora totuşi le-a supravieţuit, cratere ce-i dădeau lui Callisto un aspect similar cu cel al Lunii.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea nunţii, Uranus aprindea stele, zeiţa Gaia înstela aprinderi.

aforism de N. Petrescu-Redi (8 iunie 2013)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buldozerele ceauşiste au ras de pe suprafaţa pământului un întreg cartier. Din Uranus nu mai rămăsese decât... Ura!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între timp, Lia îşi începuse deja legenda aferentă celei de-a doua planete a sistemului solar, Venus, o planetă solidă, asemănătoare Terrei, lipsită de sateliţi naturali şi învârtindu-se încet în jurul Soarelui, în sens invers acelor ceasornicului, în direcţie opusă rotaţiei Pământului şi a multor alte planete, pe Venus o zi fiind mai lungă decât un an. Iată mitul lui Venus, cel mai strălucitor corp ceresc văzut cu ochiul liber de pe Terra, motiv pentru care planetei i se mai spune şi "Luceafăr", mit pe care-l începuse Lia de câtva timp...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

planeta Terra se învârte în jurul Soarelui
o rotaţie completă încheind un an
o primăvară, o vară, o toamnă şi o iarnă
ce au trecut peste toate sufletele
adăpostite de planeta albastră

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oberon: Titania, cum îndrăzneşti să mă înfrunţi asupra Hippolytei, ştiind că bine ştiu cum ţie însuţi nu ţi-e indiferent Tezeu?

replică celebră din piesa de teatru Visul unei nopţi de vară, Actul II, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1596), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte tineri porniseră în marea aventură a vieţii lor: misiunea spaţială spre planeta Proxima. Părinţii lor, trişti şi îngânduraţi, încă se aflau în Institut, în cabinetul directorului, împreună cu acesta şi cu instructorul echipajului, profesorul Eugen Manea. Toţi aşteptau nerăbdători restabilirea legăturii cu nava albastră, însă aceasta întârzia... Între timp, "Pacifis" ajunsese deja pe o orbită lunară; drumul până la satelitul natural al Terrei îi luase navei albastre doar câteva minute, deşi nu trecuse încă la viteze foarte mari (deocamdată, până la ieşirea din sistemul solar, se deplasa cu viteze mici). În faţă se vedea Luna, aşa cum o cunoşteau foarte bine cei şapte tineri, toţi astronomi. Însă imaginea încă era dominată de Terra, planeta albastră, deocamdată, destul de apropiată. Satelitul natural al Pământului... Nimic nou de descoperit pe suprafaţa cicatrizată a Lunii...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

pământul a efectuat încă o
rotaţie completă în jurul soarelui
prin ploi şi zăpezi
prin arşiţe şi furtuni
promiţând că va încerca la fel şi la anul

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După intervievarea celor şapte tineri, oficializarea misiunii chiar se putea considera încheiată. Toţi reporterii şi persoanele oficiale invitate plecaseră în jurul orei 21.00, zona rachetodromului fiind mai liberă de abia în jurul orei 21.30. Mai rămăseseră doar cei şapte tineri, părinţii acestora, domnul profesor Manea şi directorul. Plecase chiar şi Adela, cu părinţii ei. Evident, lunganul îşi luase rămas bun de la ei, doar el îi invitase. Acum, la acea oră, era mai puţină aglomeraţie, iar cei rămaşi se pregăteau şi ei de plecare spre casă. Înainte însă de a se retrage cu toţii, profesorul Manea îi îndemnă pe cei şapte tineri să mai intre puţin în nava lor, pe puntea principală, singuri, părinţii lor rămânând afară, să-i aştepte, iar ei procedară întocmai.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea curentă a anotimpurilor în sistemul solar: Mercur: nu există aşa ceva; Venus: iarnă; Terra: toamnă; Marte: vară; Jupiter: vară; Saturn: toamnă; Uranus: primavară; Neptun: iarnă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!