Dacă intenţia de a produce un efect comic este împărtăşită de partener, sunt suficiente diferenţe de consum extrem de mici, care ar trece neobservate în absenţa intenţiei comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul şi prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimţite în toate cazurile ca fiind comice (ca şi caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată dispreţul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde şi de alte condiţii, nu numai de comparaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa de consum psihic este, cu siguranţă, condiţia fundamentală a plăcerii comice, dar observaţia arată că nu întotdeauna această diferenţă produce plăcere comică. Ce condiţii suplimentare sunt necesare sau ce perturbări trebuie evitate, pentru ca diferenţa de consum să provoace într-adevăr, râsul?

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel puţin toate spiritele cu aparenţă absurdă ar trebui să pară comice şi să aibă un efect corespunzător. De fapt, astfel de spirite au adesea un cu totul altfel de efect asupra ascultătorului, producând stupoare şi tendinţa de a-l respinge. Deci, se pune întrebarea dacă nonsensul cuvântului de spirit este comic sau doar un ultim nonsens banal.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care citeşte o povestire comică sau se duce la teatru să vadă o farsă va râde datorită intenţiei comice, de lucruri pe care în viaţa obişnuită nu le-ar considera comice. El sfârşeşte prin a râde, datorită amintirii de a fi râs, datorită aşteptării de a râde, de la prima intrare în scenă a actorului comic, înainte ca aceasta să fi încercat să stârnească râsul. Iată motivul pentru care, ulterior, îţi este ruşine de uşurinţa cu care ai râs la teatru.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin neîndeplinirea condiţiilor esenţiale, cuvântul de spirit, ghicitoarea şi alte producţii care prin ele înseşi nu pot avea un efect comic, devin surse ale plăcerii comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura realizează minimalizarea prin evidenţierea din ansamblul expresiei unei persoane proeminente a unei singure trăsături, în sine comice, care ar fi trecut neobservată în contextul ei firesc. Izolarea acestei trăsături poate produce un efect comic ce se extinde în memoria noastră, asupra întregului, cu condiţia ca persoana vizată să nu fie de faţă pentru a ne obliga să păstrăm o atitudine respectuoasă. Dacă în realitate nu există o astfel de trăsătură neglijată, atunci caricatura o creează fără dificultate prin exagerarea unei trăsături, în sine nerizibile. Este caracteristic pentru originea plăcerii comice faptul că efectul caricaturii nu este substanţial diminuat prin astfel de falsificări ale realităţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite activităţi psihice constituie condiţii pentru comic. Reprezentările sau gândurile care urmăresc scopuri serioase împiedică descărcarea investiţiilor psihice, aceste investiri fiind necesare pentru deplasările cerute de respectivele activităţi. Aşa se face că doar diferenţele de consum neaşteptat de mari pot să-şi croiască drum spre plăcerea comică. Extrem de neprielnice pentru comic sunt toate procesele de gândire suficient de îndepărtate de intuitiv pentru a face inutilă mimica de reprezentare. Gândirea abstractă nu lasă nici un loc pentru comic, cu excepţia cazului în care ea este întreruptă brusc.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există şi mijloace pentru a face ca cineva să fie comic; aceste mijloace, care merită o atenţie deosebită, ne dezvăluie în parte şi noi izvoare ale plăcerii comice. Aici trebuie inclusă şi imitaţia, care oferă spectatorului o plăcere deosebită, chiar dacă obiectul ei devine comic independent de orice exagerare caricaturală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o altă ipoteză explicativă în afara celei care derivă plăcerea comică din descărcarea unei diferenţe de consum psihic nu poate da seama de aceste condiţii, nici de inconstanţa şi relativitatea efectului comic; căci această diferenţă poate primi, în virtutea diversităţii împrejurărilor, o altă utilizare decât cea a descărcării.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se bazează pe un contrast de reprezentare; da, în măsura în care respectivul contrast are un efect comic şi un alt efect. Sentimentul comicului provine dintr-o aşteptare neîmplinită; da, cu condiţia ca această dezamăgire să nu fie penibilă. Obiecţiile sunt desigur îndreptăţite, dar ar însemna să le supraestimăm dacă pe baza lor am conchide că trăsătura esenţială a comicului nu a fost surprinsă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comice sunt şi toate grimasele care exagerează expresia normală a emoţiilor, chiar dacă sunt involuntare, ca la persoanele bolnave de coree; iar cel care nu se pricepe la muzică va găsi comice mişcările energice ale unui dirijor modern, pentru că nu le înţelege rostul.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erorile de gândire, care sunt moduri de gândire ale inconştientului utilizate în tehnica sa, apar pentru critică, deşi nu întotdeauna, drept comice. Tolerarea conştientă a modurilor de gândire inconşientă, repudiate ca erori de gândire, este unul din mijloacele de producere a plăcerii comice; faptul este uşor de înţeles, căci pentru producerea investirii preconştiente este nevoie cu siguranţă de un consum mai mare decât pentru tolerarea investirii inconştiente.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea comică nu apare dacă atenţia este îndreptată asupra comparaţiei care ar fi putut să-i dea naştere. În astfel de condiţii, ceea ce ar fi fost cu siguranţă comic îşi pierde întreaga forţă comică. O mişcare, un produs intelectual nu pot fi comice pentru cel al cărui interes este acaparat de compararea lor cu o unitate de măsură clar reprezentată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi admite că singura deosebire care există între cele trei grupe ale actelor ratate constă în gradul de refulare a intenţiei perturbatoare. În prima grupă, această intenţie există şi este sesizată de persoana care vorbeşte, înainte de manifestarea sa; tocmai atunci se produce refularea pentru care intenţia perturbatoare se răzbună prin lapsus. În a doua grupă refularea este mai accentuată şi intenţia nu este sesizată înainte de începerea discursului. Ceea ce este uimitor, este faptul că această refulare, destul de profundă, nu împiedică intenţia perturbatoare să participe la producerea lapsusului. Situaţia aceasta facilitează considerabil explicarea a ceea ce se petrece în a treia grupă. Voi admite că putem sesiza în actul ratat manifestarea unei tendinţe refulate de multă vreme, în aşa fel încât persoana care vorbeşte nu-şi mai dă seama câtuşi de puţin de ea şi este foarte sinceră negându-i existenţa. Dar chiar lăsând de-o parte problema referitoare la a treia grupă, se ajunge la concluzia care decurge din examinarea celolalte cazuri, anume că refularea intenţiei de a exprima ceva constituie condiţia indispensabilă pentru apariţia unui lapsus.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este tipul de comic cel mai puţin pretenţios; el are nevoie de o singură persoană pentru a se produce; participarea altcuiva nu-i adaugă nimic nou.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzind şi comparând gândul construit după modelul inconştientului cu varianta sa corectă obţinem acea diferenţă de consum care produce plăcerea comică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate considera că raportul dintre comic şi cuvântul de spirit constă tocmai în acţiunea spiritului asupra persoanei a treia, conform mecanismului plăcerii comice. Dar nici vorbă de aşa ceva: interferenţa cu comicul nu este valabilă pentru toate spiritele, nici măcar pentru majoritatea lor; de cele mai multe ori, cuvântul de spirit poate fi clar deosebit de comic. Ori de câte ori cuvântul de spirit nu ia forma nonsensului, deci, în cazul spiritelor aluzive şi cu două înţelesuri, nu constatăm la ascultător ceva asemănător efectului comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca prototip al genului comic, putem considera nonsensul comic aşa cum este produs de candidaţii care se prezintă nepregătiţi la un examen; mult mai dificil este însă să găsim un exemplu simplu privitor la trăsăturile de caracter.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul nu se naşte decât dacă avem prilejul să utilizăm pentru acelaşi proces reprezentativ, în mod simultan sau într-o succesiune de intervale apropiate, două moduri diferite de reprezentare între care se stabileşte comparaţia; diferenţa comică rezultă din această comparaţie. Asemenea diferenţe de consum psihic se nasc din compararea a ceea ce ne este străin cu ceea ce ne este propriu, a obişnuitului cu neobişnuitul, a evenimentului aşteptat cu evenimentul real.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprinderea volutară a unei dezgoliri nu este pentru cel care spionează un caz comic, căci efortul său anulează posibilitatea unei plăceri comice, iar el obţine doar plăcere sexuală pe cale vizuală. Dar dacă ulterior cel care spionează povesteşte altcuiva descoperirea sa, atunci persoana surprinsă dezbrăcată redevine comică, deoarece cea de-a treia persoană consideră aceasta a neglijat efortul necesar intimităţii sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!