Mai întâi, amatorul trebuie să renunţe să întrebuinţeze expresii de "metri" când e vorba de distanţa dintre două corpuri pe bolta cerească, sau de coada unei comete etc. A spune că ai văzut coada unei comete, sau că depărtarea dintre două stele este de 5-6 metri însemnează a nu spune nimic. Amatorii trebuiesc să se obinuiască să exprime aceste distanţe în grade.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E de netăgăduit că dacă acest om dintr-o comună din Ungaria ar fi cunoscut destul de bine sistemul nostru solar, dacă ar fi ştiut că o coadă cometară nu e un corp solid, dacă ar fi avut o mai justă ideie de ce însemnează un corp rigid ca Pământul faţă de o substanţă eterată ca aceia cari formează coada unei comete, apoi nu şi-ar mai fi pus capăt zilelor.

Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne-am gândi numai la catastrofe cosmice, apoi ne-am face viaţa imposibilă. În ce priveşte trecerea prin coada unei comete, Pământul a trecut de două ori până acum – după cât ştiu astronomii – prin cozi de vagaboande cereşti şi a trecut voiniceşte, fără să pătimească ceva.

Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem pe bolta cerească şi un Greenwich, este punctul de întretăiere al ecuatorului ceresc cu un alt cerc mare, cu cercul eclipticei, drumul Soarelui, al Lunei şi al planetelor, drum care întretaie ecuatorul ceresc în două puncte. Unul dintre aceste două puncte e luat drept Greenwich al ascensiunilor şi tot de la est spre vest se socotesc şi ascensiunile, în ore însă, de la 0 h până la 24 h, neîntrerupt. Cercurile mari cari trec prin polii boltei cereşti întretăind ecuatorul servesc pentru măsurarea declinaţiunei, cari e boreală (însemnată cu +) sau australă (însemnată cu -). Deci, se poate vorbi despre poziţia unui astru pe bolta cerească, spunându-se că se află la atâtea ore ascensiune şi la atâtea grade declinaţiune, boreală sau australă. Amatorul nu e nevoit să facă asemenea măsurători, dar el trebuie să se servească de ele, pentru a se putea folosi de cataloage stelare, de atlase mai ales.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsuracii

ne măsoară distanţa fizică
în biserică cal
cu
lează aura sfinţilor şi lungi
mea nasului de sub mas
că
trebuie opt metri dintre e
noriaşii cei catolici
şi
opt metri dintre cei ortodocşi
în autobuz calculăm distanţa
mănuşii stângi lăsată în staţie
şi
lungimea brichetei zippo
din buzunarul elevului ieşit
din carantină - stă la doi metri de oxigen -
distanţă de colega pe care a sărutat-o a
seară (?!) cu foc, dar focul o
moară virusul calculează
măsuracul cu un telemetru

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru distanţele dintre stele în minute nu aveţi decât să consultaţi tabela ce indică distanţele dintre două stele apropiate, în minute. Cu ochii liberi poţi să vezi pe cer distanţa între două stele cel mult până la trei minute, adică 180 secunde. Ai nevoie de multe ori să întrebuinţezi gradele cereşti şi de aceea e nevoie să înveţi să apreciezi distanţele în grade. Cu timpul poţi să capeţi o mare siguranţă în asemenea aprecieri.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă, prin cele două stele luminoase ce formează roatele din urmă ale Carului, duci o linie dreaptă în sus, linie ce e de vreo cinci ori şi ceva mai lungă decât distanţa dintre aceste două stele, veţi da de o stea luminoasă şi singuratică. Steaua aceea are o însemnătate deosebită şi se numeşte "Steaua polară".

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă prelungeşti o linie din α din Casiopeia prin β din aceeaşi constelaţie, la cinci ori distanţa dintre aceste două stele, dai peste o stea de mărimea 3, care e α din Cefeu. E lesne apoi să recunoşti celelalte stele ale acestei constelaţii. Tot de mărimea 3 sunt şi β, γ şi δ.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul 1818, Pons, portar la Observatorul Astronomic din Marsilia, a descoperit o cometă nouă, pe când personalul oficial al acelui observator dormea. Bine-nţeles, îndrăsneala portarului a fost aspră pedepsită; Pons a fost îndepărtat. Cu aceasta însă a câştigat, deoarece i s-a oferit un observator în Italia, de unde să-şi contemple cerul, pe care îl iubea atât de mult. Două luni mai târziu după descoperirea acestei comete, calculându-i-se orbita, Arago a găsit că aceasta e identică cu aceia a unei comete observate în 1805.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinspre constelaţia Andromeda, ne vin către mijlocul lunii noiembrie numeroase stele căzătoare, cari nu sunt altceva decât sfărâmăturile unei foste comete, numită cometa Biela. Astronomii au observat mult timp cometa aceasta, când, la o epocă a reîntoarcerii ei, în loc să o mai vază, se pomeniră cu sute de mii de stele căzătoare; cometa se prefăcuse în bucăţi. Acum, în fiecare an, la 11 noiembrie, pământul întretăind drumul ce-l făcea odinioară cometa în jurul Soarelui, dă peste rămăşiţele defunctei comete, cari căzând pe Pământ îşi asigură şi ele liniştea de veci.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

să nu-mi spui nimic
despre cer
păsările sunt în derivă
mama sfântă zâmbeşte
când eu mă ascund
în penele însângerate
ale misticelor păsări
mi-e frică de înălţimi
şi-mi caut febril
un alt i
în coada unei comete

mie să nu-mi spui nimic
despre zbor

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literaţii se ocupă deseori cu cerul şi nu există în toate literaturile un poet care să nu fi vorbit de soare, de lună, de stele etc. Din nefericire, vorbesc totdeaua de lucruri pe care nu le cunosc; se mulţumesc cu nume care sună frumos şi puţin le pasă dacă acel nume e al unei stele, sau constelaţii, al unei planete sau comete, ba pun la cale evenimente astronomice care nu s-ar putea întâmpla niciodată.

citat celebru din Victor Anestin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre două explicaţii, alege-o pe cea mai clară; dintre două forme, pe cea mai simplă; iar dintre două expresii, pe cea mai scurtă.

citat clasic din Eugenio d'Ors
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se spune că un astru se află la ascensiunea dreaptă 6 h 41 min şi 16 grade 31 min declinaţie australă, vei găsi pe Sirius din Câinele Mare; sau vei găsi în anuar că în seara de atât a lunei cutărui an Saturn se află la atâtea ore ascensie şi atâtea grade declinaţiune... Îi vei găsi în câteva clipe poziţiunea pe bolta cerească. Astronomii când vestesc o cometă nouă, telegrafiază ascensia şi declinaţia ei şi aşa o găseşti cu luneta. Deci, e absolut necesar să se ştie ce e ascensiunea şi declinaţiunea.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimensiunile Cosmosului sunt atât de mari, încât recursul la unităţi familiare de măsurarea distanţelor, cum ar fi metri sau kilometri, alese pentru utilitatea lor pe Pământ, nu ne-ar folosi la nimic. În locul acestora, măsurăm distanţa cu viteza luminii. Într-o secundă, o rază de lumină călătoreşte aproximativ 300000 de kilometri sau de zece ori în jurul Pământului. Distanţa de la Soare la Pământ o traversează în 8 minute. Putem spune astfel că Soarele se află la o distanţă de opt minute lumină. Într-un an, lumina traversează aproape zece bilioane de kilometri de spaţiu. Această unitate de lungime, distanţa pe care lumina o parcurge într-un an, este numită an-lumină. Nu măsoară timp, ci distanţe – distanţe enorme.

Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gros-plan este echivalentul unei distanţe de 30 de centimetri între actor şi spectator. Cât de des se întâmplă asta la teatru? Şi când ai spectatorul atât de aproape prin intermediul obiectivului, evident că un joc realist este mult mai minimal decât la teatru unde distanţa începe de la câţiva metri şi creşte spre fundul sălii şi trebuie să vadă ce exprimă faţa ta chiar şi cei din ultimul rând. Iar în acest caz gesturile vor fi mai largi, vocea mai impozantă şi mai penetrantă. Deci, deşi este vorba despre aceeaşi artă a impersonării, mijloacele sunt mai mult sau mai puţin diferite, în funcţie de efectul dorit.

citat din Corneliu Ulici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Lira se află sus pe cer, uitaţi-vă la steaua ε. Veţi putea să judecaţi puterea ochilor, căci dacă aveţi ochi buni, pătrunzători, atunci veţi observa că ε e formată din două stele la fel. Un binoclu cu o putere cât de slabă vă va arăta foarte bine cele două stele. Dacă aţi avea o lunetă, aţi vedea că fiecare dintre aceste stele se desparte în alte câte două; cu alte cuvinte, sunt patru stele acolo unde nu se vede decât o stea când te uiţi fără băgare de seamă. Ar fi deci un sistem quadruplu de stele. Cum se învârtesc stelele acestea, una în jurul alteia? Ce planete are fiecare dintre aceşti sori? Ce omeniri populează acele planete? Tot întrebări la cari nimeni nu poate să răspundă. Singura întâia întrebare va căpăta un răspuns în viitor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi e una dintre cele mai lungi constelaţiuni, având prea puţine stele strălucitoare, Dragonul e uşor de recunoscut pe cer şi de ţinut în minte. Cauţi întâiu capul Dragonului, care e format din cinci stele, dintre cari două mai luminoase şi îl găseşti, ducând o linie prin δ şi η din Ursa Mică.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel, un litru de pulbere cântăreşte aproximativ două livre (900 de grame); produce, aprinzându-se, patru sute de litri de gaze; aceste gaze, lăsate libere şi sub acţiunea unei temperaturi de două mii patru sute de grade, ocupă spaţiul a patru mii de litri. Aşadar, raportul dintre volumul pulberii şi volumul de gaze produse prin arderea sa este de unu la patru mii. În cazul acesta, imaginaţi-vă nemaipomenita putere de propulsie, atunci când aceste gaze sunt comprimate într-un spaţiu de patru mii de ori mai mic.

Jules Verne în De la Pământ la Lună
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţa dintre noi

Drumul dintre stele nu este degeaba
Şi nici măcar distanţa dintre noi.
În spaţiul acesta mă strecor şi exist,
Vin către tine, tind, iubesc, mă rog.

Dacă n-ar fi spaţiul gol, plin cu stele rare,
N-ar mai fi meteoriţi, îngeri căzători din cer,
Ci doar stele. Eu n-aş mai avea loc să iubesc,
Distanţa dintre noi nu mă sperie, mă cheamă.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 noiembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramphorhynchus, considerată cea mai veche reptilă zburătoare, avea lungimea de până la 4-5 metri (dintre care aproape jumătate măsura coada, terminată printr-o lopăţică romboidală cu rol de cârmă). Anvergura aripilor atingea 2,2 metri, oasele îşi păstrau măduva, corpul era acoperit de solzi subţiri şi mici (sau păr des, la speciile mai evoluate), iar craniul poseda fălci lungi, drepte, prevăzute cu dinţi conici. Datorită acestor caractere anatommice primitive, zborul animalului era foarte greoi, reducându-se de la planarea de la un copac la altul, în căutarea unor prăzi lente sau a puilor şi ouălor din cuiburile altor reptile.

Dan Apostol în Dintr-o lume dispărută
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!