Sunt chinuit de scrupule, dar nu ştiu ce este deznădejdea, căci sunt prea umil ca să-mi îngădui luxul de a deznădăjdui.

citat celebru din George Enescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceasta mă bucură, că eu pot comunica cu bunul Dumnezeu, cu muzica mea, pentru că eu sunt un om profund religios, cred, sunt un simplu şi umil credincios, dar dintre cei mai fervenţi, toate le fac cu credinţă şi iubire pentru El.

citat celebru din George Enescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu e oare de o sută de ori prea scurtă, pentru a ne îngădui luxul de a ne plictisi?

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţii de viaţă în sentinţe scurte

sunt prea bătrân pentru a învăţa şmecherii noi
dar prea tânăr pentru a uita şmecheriile vechi
sunt prea bătrân ca să-mi mai pese de ceva
dar prea tânăr ca să nu-mi mai pese de nimic
sunt prea bătrân ca să fiu nesăbuit
dar prea tânăr ca să nu-mi asum riscuri
sunt prea bătrân ca să-mi mai fie teamă de viitor
dar prea tânăr ca să nu mă îngrijoreze ziua de azi
prea bătrân pentru a alerga după o minge
prea tânăr pentru a renunţa definitiv la meci.

Am o vârstă chiar nepotrivită...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu acum

ar fi trebuit să plâng
dar nu acum
căci nu am lacrimi

ar fi trebuit să beau
dar nu acum
căci n-am de unde

ar fi trebui s-aştep
dar nu acum
căci nu am loc

ar fi trebuit să-ţi fiu
dar nu acum
căci nu sunt eu

ar fi trebuit mai mult
dar nu acum
căci e puţin

ar fi trebuit un zâmbet
dar nu acum
căci sunt doar ploi

ar fi trebuit o zi
dar nu acum
căci este noapte

ar fi trebuit să stai
dar nu acum
căci ai plecat

ar fi trebuit să plec
dar nu acum
căci stau pe loc

ar fi trebuit odihnă
dar nu acum
căci sunt grăbit

ar fi trebuit ceva
dar nu acum
căci n-am nimic.

poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă aşa cum sunt

Nu te uita că sunt săracă,
nu mă-ntreba ce m-a durut!
Am stat pe-aici, fără să-mi placă,
să rostuiesc timpul pierdut.

Nu te uita că nu am haine
de firmă sau de museline!
Am doar un garderobe de taine
şi mângâieri ce ştiu s-aline!

Nu te uita că nu-s frumoasă,
podoabe-am anii strânşi la tâmple!
IUBIREA mea-i contagioasă
şi-o să-ţi doreşti să ţi se-ntâmple.

Nu te uita că sunt tăcută,
când mă-ntrebi despre viaţa mea!
Nu prea ştiu să mă fac plăcută,
dar ştiu că nu mă vei uita!

Nu te gândi că vreau, vreodată,
mai multe decât îmi poţi da!
Am o simţire demodată,
vreau doar să-mi dai IUBIREA ta!

Nu te uita că sunt prea bună,
când oamenii cu pietre-aruncă!
Dacă în suflet mi-e furtună,
află că mă preschimb în stâncă!

Dacă te uiţi... poate greşeşti...
"Şi-ai să mă uiţi, că şi uitarea
e scrisă-n legile-omeneşti"!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii, luxul, notorietatea pot fi un refugiu, dar nu de lungă durată; inima trebuie la izvoarele iubirii de Dumnezeu adăpată, astfel deznădejdea va dispărea toată şi echilibrul se va instala îndată.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suprataxă

Se plâng românii că sunt prea taxaţi
Şi că de stat sunt prea împovăraţi,
Eu nu-s de-acord cu asta şi vă spun
Că bani mai vreau să dau, mi-o tot propun

De ieri, de când impozite-am plătit,
Şi iată, încă nu sunt liniştit
Ca-n ceilalţi ani - şi nu e chiar demult -
Când nu simţeam al inimii tumult

Odată ce scăpam la stat de dat.
Pe-atunci eram, pe dată uşurat,
Dar nu de bani - o, nu! - căci mă simţeam
Un "om de bine", banii când dădeam.

Acum, nu ştiu, ceva s-o fi schimbat
Căci am, de-o zi, impozit achitat,
Dar tot aş vrea o taxă să găsesc,
La casiera blondă să plătesc.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, da, te ştiu eu

Ceea ce-mi dărui cu mâinile-ţi primesc
Nimic mai mult, iubito, nu-ţi cerşesc!
Da, da, te ştiu eu, cerşetor umil ce-mi eşti,
Tot cerul inimii tu mi-l cerşeşti!

Dacă-mi vei da o floare rătăcită, una,
În inimă o voi păstra pe totdeauna!
Dar dacă spini cu ea ţi-oi da?
Voi sângera şi voi răbda!
Da, da, te ştiu eu, cerşetor umil ce-mi eşti,
Tot cerul inimii tu mi-l cerşeşti!

O dată, doar o dată ochii iubitori
Să-i nalţi în ochii mei, să mă-nfiori,
Şi viaţa mi s-ar face dulce foarte
Şi dincolo de moarte!
Dar dacă ghimpi vor creşte din priviri prelungi?
Îi voi susţine, pieptul să-mi străpungi!
Da, da, te ştiu eu cerşetor umil ce-mi eşti,
Tot cerul inimii tu mi-l cerşeşti!

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

MĂ CRED POET, DAR NU ŞTIU DACĂ SUNT(Rubaiat)
Mă cred poet, dar nu ştiu dacă sunt,
Mai sigur sunt un scriitor mărunt
Visând acum la vremea senectuţii
Să-mi iasă perle de sub păr cărunt.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Eşti prea indulgent, şefule! Dac-aş fi în locul tău, nu i-aş permite nici ei, nici altcuiva să-mi vorbească astfel. N-aş îngădui una ca asta!
Lucian: Numai că eu nu sunt Nistor, iar tu nu eşti Lucian, aşa că las-o baltă; n-ai cum să te compari cu mine, nici eu cu tine. Iar în privinţa indulgenţei mele, Nis, că tot veni vorba despre asta, nu crezi că şi cu tine sunt cam prea indulgent, de foarte multe ori, nu doar cu Lia?
Nistor: Ba da, şefule, aşa este, ai dreptate; şi cu mine.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezent

Prea îmi era gând inima,
Prea timp picioarele
Şi prea durere trupul
Şi visam
Cu prea mare viteză
Idei îndoite egal
Mirosind prea verde
A glas de nor.

Aş fi vrut
Să-mi ridic statuie
Dar prea înaltă
Mi-ar fi fost atunci
Treapta
Şi prea împietrită
Amintirea;

Sunt prea eu,
Prea acum,
Prea concretă.

poezie de Felicia Mariana Oprea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mincinoşii sunt o ruşine a vieţii, ei nu au scrupule şi folosesc toate mijloacele pentru a-i înşela pe alţii şi a-şi atinge scopurile; cea mai mare satisfacţie a lor, este atunci când cred că au reuşit să păcălească pe alţii, dar ei ştiu că "minciuna are picioare scurte" şi pierd repede încrederea celorlalţi.

Ecaterina Chifu în Reflecţii
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferice norocul...

Să nu laşi, clipă,
Tristeţea să mă doboare,
Să nu-mi lăsaţi, ochilor,
Gândul meu în aiurea să zboare,
Să nu mă duceţi, paşilor,
Pe urmele cele mai bizare!
Lăsaţi-mi doar o lacrimă cuminte,
Mie să-mi cadă
Şi inimii mele în zbucium
Să-i fie de alinare!

Ştiu
Nu e bine să plâng...
Ştiu
Soarele mai răsare în crâng!
Ştiu
Sunt prea mulţi... culori de curcubeu!
Ştiu
O rază de soare trebui-va să fiu eu!

Ispite prea multe,
Uneori mă apasă,
Se-ntâmplă, să nu le mai văd
Uneori, nici nu-mi mai pasă,
Înot între cer şi pământ!..
Şi braţele să-mi cadă ajung,
Pe ai mei, doi genunchi!

Şi întreb răspunzând,
Mă întrevăd săgetând.
De vorbă cu mine
Mă găsesc murmurând:

Sunt eu?
Ce vreau?
Cine sunt?!...

Zefirii de ploaie
Bat creştet de geam...
Ferice Norocul
Şi clipa
Ce am!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frugal

Inc-o dată sunt în noapte
În gânduri clare, ce mă duc departe
Nu vreau să dorm călătorind
Aşa că-s treaz, în vis, uimit

În acest Univers cugetător
Îmi pare că sunt eu, dar eu nu-s, deloc
Sunt în derivă printre Zei
Astre, Comsos şi Idei

Acum şi Timpul, cel viclean
Fără formă, gol, umil, rănit
Se tarăste prin neant
Invizibil, în sfârşit, trece neobservat

Da, eu ştiu, Totul e Mental,
Dintr-Unul, singur, şi-n toate exprimat
Şi noi în El ne confundăm
Cu minte, spirit şi... un corp

Ce e vis, ce e real?
Ce-i iluzie, e confuzie, şi duce la deziluzie
Dar acum nu am vreun dubiu
Sunt aici, şi ştiu, e sigur..., sunt frugal

Trecător, lejer, neînsemnat
Poate trist, dar totuşi... nu sunt resemnat
Cert, o existentă printre alte miliarde
Dar cu sperantă-n suflet, şi în toate

Mă voi duce mai departe
Şi prin a mea experientă, dulce acră sau acidă
Voi crea o lume nouă, sau măcar... O legendă
Cu parfum de nemurire

poezie de George Alfort
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negrii sunt un popor foarte copilăros... Sunt nişte pianişti admirabili.

George Enescu în George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti, vol. 2
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe către Augusta VI

Pesemne că în mine se agită
Dorinţa de sfidare – de cumva
Nu-i deznădejdea rece, zămislită
De prea mult chin. Sau poate-i altceva:
Un aer pur, o climă fericită
(Căci şi acestea ne pot ajuta!)
M-or fi-nvăţat să fiu mai răbdător
Decât cei ce sunt calmi de felul lor.

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet pentru timpul pierdut

Azi nu plâng tată, nu plâng mamă,
Nu plâng nimic din ce-am avut,
Strivit mi-e sufletul de teamă,
Şi azi bocesc un timp pierdut...

De păr îmi smulg un smoc firav,
În carne unghiile-mi înfig,
Mă face deznădejdea sclav,
Şi mă-nchircesc ca un covrig...

Ca lupu' urlu-n noaptea rece,
Mi-s albe buzele ca varul,
Şi deznădejdea mă petrece,
Al nebuniei simt hotarul...

Cohorta lacrimilor roade,
Făgaşe-adânci pe-al meu obraz,
Spre cer ridic priviri năroade,
Şi pumnii strânşi sunt a necaz...

Obida toată-i ghem în mine,
Nu c-am trăit un timp hoinar,
Ci pentru că pricep prea bine,
Că îmi e bocetu-n zadar...

Bezmeticit, îmi ies din fire,
Căci ştiu c-a omenirii turmă,
Ce pierde timpul în neştire,
Zadarnic va bocii, la urmă...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa

De ce nu sunt dumbrava, ce seara pe răcoare
De braţ cu un prieten ţi-e drag a vizita?
De ce nu sunt o roză, de ce nu sunt o floare
C-atunci gândesc, o, dragă, că tu nu m-ai uita!

De ce nu sunt zefirul ce sânu-ţi răcoreşte,
De ce nu sunt parfumul ce pui pe haina ta!
De ce nu sunt eu valsul ce şoapta îţi lesneşte,
C-atunci aş crede lesne că tu nu m-ai uita!

De ce nu sunt sticluţa cu apa înflorată
Ce-n toată dimineaţa îţi spală faţa ta,
De ce nu sunt oglinda frumoasă ce te-arată,
C-atunci aş fi mai sigur că tu nu m-ai uita!

De ce nu sunt eu luxul ce sufletu-ţi iubeşte,
De ce nu sunt podoaba ce pui pe fruntea ta!
De ce nu sunt eu slava ce inima-ţi doreşte,
C-atunci aş fi prea sigur că tu nu m-ai uita!

Dar vai! Nu sunt nimica! Sunt, simplă, o fiinţă
Ce-a te iubi din suflet amorul m-a-nvăţat;
Eu nu am alte daruri decât a mea credinţă,
Şi de aceea, crudo! mă tem că m-ai uitat!

poezie clasică de C.A. Rosetti
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva mi-a spus că sunt taciturn

Că sunt tăcut o ştiu prea bine
Şi nici nu pot altfel să fiu!
Ce vrei să-ţi spun? Minciuni nu ştiu
Şi adevăruri sunt puţine.

epigramă de Zaharia Bârsan din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neamul prost în pandemie

S-avem pardon, dar marea masă
A oamenilor sunt cinstiţi
Sunt conştienţi şi stau în casă,
C-aşa sunt oamenii citiţi.

Dar sunt şi inşi ce nu au carte
Nomazi de felul lor, din neam,
Veniţi din zone infectate,
Îi bagi pe uşi, şi ies pe geam,

Iar când, ieşiţi din izolare-
Le baţi obrazul tuciuriu-
Ei ţipă că-i discriminare,
Dar ce înseamnă, nici că ştiu!

Degeaba încercăm, noi, frate!
Să-i punem pe ei la rezon,
Căci avem zero rezultate
Cu neamul prost... s-avem pardon!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!