Caricatura, travestirea, parodia, precum şi demascarea sunt procedee ale minimalizării, cuvânt pentru care există în limba germană un corespondent fericit (herabseitzen). Ceva elevat este, în sens psihic, figurat, ceva mare şi presupun că acesta, ca şi ceva mare în sens fizic, este reprezentat printr-un consum mai mare. Observaţia cea mai obişnuită ne arată că, dacă vorbim despre ceva elevat, vocea are alte inflexiuni, mimica este deosebită, iar întreaga noastră ţinută încearcă să se acorde cu demnitate lucrului reprezentat. Ne impunem o constrângere solemnă care nu diferă mult de cea adoptată în prezenţa unei înalte personalităţi, a unui monarh, a unui prinţ, a unui om de ştiinţă. Nu vom greşi dacă vom admite că această inervaţie deosebită a mimicii de reprezentare corespunde unui consum suplimentar.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mult mai uşor de explicat efectul comic al caricaturii decât cel al simplei imitaţii. Caricatura, parodia, travestirea, precum şi demascarea, echivalentul lor practic, se îndreaptă împotriva unor persoane şi obiecte care pretind autoritate şi respect, care se ridică într-un sens sau altul deasupra obişnuitului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt caz de consum suplimentar îl întâlnim atunci când, în loc să rămânem la nivelul obişnuitelor reprezentări concrete şi plastice, ne angajăm într-un proces de gândire abstractă. Dar în momentul în care procedeele amintite de minimalizare a elevatului ne determină să ni-l reprezentăm ca pe ceva obişnuit, ne simţim relaxaţi, în prezenţa lui ideală luăm "pe loc repaus", cum se spune cu o formulă militară, economisind astfel consumul suplimentar al constrângerii solemne; iar compararea acestui mod de reprezentare, indus prin sim-patie, cu modul de reprezentare uzual, care încearcă să se impună în acelaşi timp, creează din nou acea diferenţă de consum care se descarcă prin râs.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când găsim comicul în modificările propriilor noastre investiri, râsul provine din relaţia cu viitorul pe care obişnuiam să-l anticipăm prin aşteptările noastre. Presupun că un consum psihic de un anumit cuantum stă la baza unei anumite aşteptări; în cazul unei dezamăgiri, acest consum se micşorează cu o diferenţă determinată; aici mă gândesc la remarcile privitoare la "mimica de reprezentare". Mi se pare însă mai uşor să dovedesc mobilizarea consumului de investire pentru cazurile de aşteptare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa de consum psihic este, cu siguranţă, condiţia fundamentală a plăcerii comice, dar observaţia arată că nu întotdeauna această diferenţă produce plăcere comică. Ce condiţii suplimentare sunt necesare sau ce perturbări trebuie evitate, pentru ca diferenţa de consum să provoace într-adevăr, râsul?

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consumul de inervare, care însoţeşte procesul de reprezentare, este utilizat pentru a marca factorul cantitativ al reprezentării; el este mai mare când amplitudinea mişcării reprezentate este mai mare şi mai mic când amplitudinea mişcării este mai mică. Deci, reprezentarea unei mişcări mai mari va fi efectiv mai mare, adică însoţită de un consum mai mare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât comicul produs de un consum disproporţionat de mare pentru actele fizice, cât şi comicul rezultat dintr-un consum prea mic pentru procesele psihice se subordonează aceluiaşi principiu; incontestabil, în ambele cazuri, râsul nostru exprimă plăcuta superioritate pe care ne-o atribuim faţă de altcineva. Dacă raportul se inversează şi constatăm la altă persoană un consum somatic mai mic şi un consum psihic mai mare decât al nostru, atunci nu mai râdem, ci ne mirăm şi devenim admirativi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multor poeţi li s-a întâmplat să se slujească de lapsus sau de alte acte ratate drept mijloc de reprezentare poetică. Prin el însuşi, faptul acesta este îndeajuns pentru a dovedi că poetul socoteşte actul ratat, de exemplu lapsusul, ca nefiind lipsit de sens, cu atât mai mult cu cât el îl produce în mod intenţionat. Nimeni nu va admite că poetul a greşit scriind şi că a lăsat să subziste greşeala sa, ca un lapsus în gura personajului. Prin lapsus poetul vrea să sublinieze ceva şi nu ne este greu să constatăm că el doreşte să ne avertizeze asupra persoanei respective, care este distrată, obosită sau ameninţată de un acces de migrenă. Dar dacă poetul se foloseşte de un lapsus cu un sens, fireşte că noi nu trebuie să-i exagerăm importanţa.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul este considerabil perturbat dacă situaţia din care trebuie să se nască prilejuieşte în acelaşi timp apariţia unui afect puternic. Atunci descărcarea diferenţei eficiente de consum psihic este de regulă imposibilă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care credeţi că este cea mai mare valoare a unui milionar? Milionul de dolari? Nu cred. Nu, cea mai mare valoare constă în aptitudini, cunoştinţe, disciplină şi în calităţile de lider pe care le capeţi în timp ce ajungi la acest statut elevat. Este experienţa pe care o dobândeşti în planificarea şi dezvoltarea strategiilor. Este forţa interioară pe care o dezvolţi pentru a avea suficient curaj, devotament şi dorinţa de a atrage un milion de dolari.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a evita neînţelegerile, precizez că deriv plăcerea comică produsă de comparaţie nu din contrastul termenilor acesteia, ci din diferenţa celor două consumuri de abstractizare. Ceea ce este necunoscut, abstract, într-adevăr elevat din punct de vedere intelectual este greu de înţeles; însă prin afirmarea concordanţei sale cu ceva vulgar, familiar, a cărui reprezentare nu ne cere nici un consum de abstractizare, el este demascat ca fiind la fel de vulgar. Deci, comicul de comparaţie nu este decât un caz de minimalizare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii aceia care ştiu să fie senini, uitând de amarul lor, îmi plac. În seninătatea lor neînvinsă se sprijină întreaga lume. Să ştiţi că nu exista ceva mai de preţ, mai trainic, o mai mare şi benefică binecuvântare, decât amintirea neînvinselor noastre seninătăţi în momentele limită ale vieţii, decât bucuria de a ne arăta, în ciuda oricăror mefienţe, chipul nostru luminos. Dacă există o mântuire, atunci beneficiile ei se resimt cu mult înaintea unei eventuale judecăţi de apoi; suntem mântuiţi aproape zilnic de toate frumuseţile sufletului, dintre care cea mai mare este bunătatea. Paradisul, dacă există îndeobşte aşa ceva, este starea de spirit a oamenilor care nu şi-au frânt coloana vertebrală.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte deformarea numelor, nu putem admite că ar fi întotdeauna vorba de o concurenţă între două nume, în acelaşi timp asemănătoare şi diferite. Chiar şi în absenţa acestei concurenţe, cea de-a doua intenţie nu este greu de descoperit. Deformarea unui nume are adesea loc în afara oricărui lapsus. Prin deformare se încearcă transformarea unui nume în ceva ce sună urât sau în ceva care aminteşte de un obiect vulgar. Este un gen de insultă foarte des răspândit, la care omul cultivat sfârşeste prin a renunţa, dar adesea fără convingere. De multe ori el îi dă forma unei "vorbe de duh", de o calitate cu totul inferioară. Pare deci indicat să admitem că lapsusul rezultă adesea dintr-o intenţie injurioasă care se manifestă prin deformarea numelui.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijloacele pentru obţinerea comicului sunt: transpunerea în situaţii comice, imitaţia, deghizarea, demascarea, caricatura, parodia, travestirea etc. Desigur, aceste tehnici pot fi puse în slujba unor tendinţe ostile şi agresive. Putem ridiculiza pe cineva pentru a-l discredita, pentru a-i contracara pretenţiile de demnitate şi autoritate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă evenimentul aşteptat solicită doar organele de simţ şi nu motricitatea, pot admite că aşteptarea se exprimă printr-un anumit consum motric care creează tensiunea simţurilor şi blochează impresiile diferite de cele aşteptate; în general, încordarea atenţiei poate fi considerată ca un proces motric căruia îi corespunde un anumit consum.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jeremy Grey: Ai mai împuşcat aşa ceva înainte?
John Beckwith: În toţi aceşti şaptesprezece ani de când ne ştim m-am furişat ca să merg la vânătoare în jurul lumii. Nu, nici măcar nu ştiu ce este o prepeliţă!
Jeremy Grey: Mă simt ridicol. De ce a trebuit să ne camuflăm? Ca să nu ne vadă prepeliţa cea mare şi rea?
John Beckwith: Ştiu. De ce nu putem să vânăm ceva normal ca un şoim sau un vultur, ceva cu gheare?
Jeremy Grey: Ar fi minunat. Am putea vâna ceva mai mare, de exemplu. Ceva în genul unei gorile sau a unui rinocer sau a unui nenorocit de om! Asta chiar tne-ar ţine în priză.
John Beckwith: Esti puţin cam dur.
Jeremy Grey: Vreau să spun că ar fi un joc periculos să vânăm un om chiar acum. Un adversar care să merite. Nu un om înarmat, ci un om deştept, un om care să cunoască jungla. Sau pădurea.

replici din filmul artistic Spărgătorii de nunţi
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există fericire şi nici nu trebuie să existe, iar dacă există un sens şi un ţel în viaţă, acest sens şi acest ţel nu constau deloc în fericirea noastră personală, ci în ceva mult mai mare şi mai înţelept. Să faci binele!

citat celebru din Anton Cehov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este surprinzător faptul că oameni nu cred că există imaginaţie în ştiinţă. Este un fel de imaginaţie foarte interesantă, deosebită de cea a artiştilor. Dificultatea cea mai mare este în a încerca să-ţi imaginezi ceva ce nu ai văzut niciodată, dar care să fie compatibil în fiecare detaliu cu ceea ce a fost deja văzut, şi care să fie diferit de ceea ce a fost deja gândit; în plus, trebuie să fie definită, şi nu o propunere vagă. Asta este într-adevăr dificil.

citat din Richard P. Feynman
Adăugat de Cătălin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am dreptul să presupun că activitatea premergătoare a aşteptării nu este independentă de propoziţiile impresiei aşteptate, ci că acestea vor fi reprezentate mimic printr-un consum pregătitor mai mic sau mai mare, ca şi în cazul comunicării sau al gândirii neexpectative. Consumul de aşteptare are desigur, mai multe componente şi chiar dezamăgirea este influenţată de mai mulţi factori: contează nu numai dacă impresia primită este strict senzorială, dar şi dacă ea satisface marele interes cu care a fost aşteptată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încearcă ceva mai mult

Încearcă ceva mai mult decât să exişti; trăieşte.
Încearcă ceva mai mult decât să atingi; simte.
Încearcă ceva mai mult decât să priveşti; observă.
Încearcă ceva mai mult decât să citeşti;absoarbe.
Încearcă ceva mai mult decât să auzi; ascultă.
Încearcă ceva mai mult decât să asculţi; înţelege.
Încearcă ceva mai mult decât să gândeşti; cercetează.
Încearcă ceva mai mult decât să vorbeşti; spune ceva.

poezie de John H. Rhoades, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

În erorile de lectură ne aflăm în prezenţa unui context psihic care diferă net de acela al lapsusurilor verbale şi de grafie. Una din cele două tendinţe concurente este aici înlocuită printr-o excitaţie senzorială, ceea ce poate că o face mai puţin rezistentă. Ceea ce citim nu mai constituie o emanaţie a vieţii noastre psihice, ca în cazul a ceea ce ne propunem să scriem noi înşine. De aceea erorile de lectură constă, în cea mai mare parte a cazurilor, într-o substituţie completă. Cuvântul de citit este înlocuit printr-un altul, fără a mai exista în mod necesar un raport de conţinut între text şi efectul erorii, substituţia făcându-se în general în virtutea unei simple asemănări între două cuvinte.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!