Uneori Luna trece prin mijlocul Pleiadelor. Aţi crede că Luna poate să acopere cu discul ei toate Pleiadele, dar nu, mai rămân încă din Pleiade pe marginile Lunei. Aldebaran e şi el uneori ascuns de discul Lunei; astronomii zic "ocultat", nu ascuns, iar fenomenului acestuia îi zic "ocultaţiune". Bine-nţeles că Luna în mersul ei pe cer, prin constelaţiile zodiacale, ocultează multe stele, dar cele mai multe sunt prea mici. Ocultaţiunile stelelor de Lună sunt prezise cu câţiva ani mai înainte şi poate vă va fi dat să observaţi un asemenea fenomen interesant.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna se întâmplă pe dos. Soarele trece prin constelaţiile ce se ridică prea puţin la orizont şi atunci Luna plină e prin constelaţiile zodiacale ce sunt ridicate sus de tot pentru orizontul nostru. Sunt mulţi cari, poate, nu au băgat de seamă acest lucru atât de simplu; îl vor vedea de acum înainte.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara, când Soarele e în constelaţiile zodiacale ce se ridică mult deasupra orizontului, Luna plină are loc în constelaţiile zodiacale cu totul opuse celor în cari se află Soarele, adică se află în constelaţiile zodiacale ce se găsesc prea puţin ridicate deasupra orizontului. De-aceea, vara Luna plină "umblă tot pe după garduri", cum zice românul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe la mijlocul lunii iunie se văd pornind dinspre constelaţia Cefeu multe stele căzătoare. Aceste stele căzătoare se numesc cefeide, după numele constelaţiei. Stelele căzătoare nu sunt decât corpuri foarte mici, de câteva grame numai, cari circulă prin spaţiu, în jurul Soarelui şi cari, când se întâlnesc cu Pământul, sunt atrase de el şi prin frecarea cu atmosfera acestuia se aprind. Bine-nţeles, cad în urmă pe suprafaţa Pământului, ca cenuşe. Sunt multe asemenea soiuri de corpuşoare şi cu unul dintre ele ne întâlnim pe la mijlocul lui iunie, părându-ne că ne vine dinspre constelaţia lui Cefeu.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara noastră, cele mai frumoase nopţi sunt cele de toamnă; aerul e curat şi liniştit, iar stelele se văd lămurit, chiar şi cele mai mici. Bine-nţeles că avem şi unele toamne urâte, dar de cele mai multe ori sunt frumoase şi dacă Luna (care poate fi iubită de poeţi, dar nu şi de astronomi) nu întunecă stelele cu lumina ei, nopţile sunt admirabile pentru observaţiuni. În septembrie, seara, stelele verii sunt înspre apus, cele mai multe; altele sunt încă de-asupra capului, sau spre sud, ca: Lebăda, Lira, Vulturul şi celelale; spre răsărit însă şi spre sud-est vedem noi constelaţii.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când însă Pleiadele sunt strânse la un loc, Hiadele sunt mai risipite. După Pleiade se ridică Hiadele, un grup de stele strălucitoare, din care face parte şi Aldebaran. Veţi vedea cu ochii liberi în Hiade şi mai ales cu binoclul multe stele duble.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaşte Cloşca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante şi cari îţi produc o impresie neştearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulţi cari nu văd decât şase stele, alţii şapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar şi mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă şi mai multe, iar fotografia ţi-arată un număr foarte mare.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul Pământului, sau cel aparent al Soarelui, căci e totuna, e şase luni de-asupra ecuatorului ceresc şi şase luni sub ecuator. Numai de două ori pe an e tocmai pe ecuator. Astfel, putem să înţelegem de ce iarna vedem alte stele decât vara; Soarele ascunde cu lumina lui stelele prin cari trece, dar mişcându-se mereu, le ascunde treptat dinspre apus spre răsărit. Drumul lui pe cer se numeşte ecliptică şi cam acest drum îl au toate planetele, cum şi Luna care se învârteşte în jurul Pământului. Constelaţiile prin cari trec Soarele, Luna şi planetele se numesc constelaţii zodiacale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii, pentru o mai mare uşurinţă, împart discul lunii în patru sferturi, patru quadrante. Deoarece luneta astronomică interverteşte imaginea lunei, partea din stânga de jos este cea nord-vest, cea din dreapta de jos este cea nord-est, cea din dreapta de sus cea sud-est.

Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele cele mai strălucitoare din Pleiade au nume ca: Alcyona, Electra, Maia etc. Alcyona este cea mai strălucitoare dintre ele. Astronomii au găsit că în Pleiade sunt două feluri de stele; cele cari sunt în adevăr legate între ele şi cari au aceeaşi mişcare în spaţiu şi cele cari se află întâmplător în acea parte a cerului. Stelele principale, cele cari formează adevăratele Pleiade, sunt sori enormi, sori tineri, învăluiţi şi legaţi între ei prin întinse fâşii de nouri luminoşi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunei

Luna nouă, corn de aur,
Scump al nopţilor tezaur,
Subsemnatul - proletar -
N-am nimic în buzunar!

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În luna martie observaţi cum constelaţiile de iarnă apun din ce in ce mai devreme, în timp ce dinspre est răsar altele noi. Alte stele, alte zone de cucerit. La mijlocul ţi sfârşitul primăverii observaţi cum Ursa Mare (Carul Mare) se vede din ce în ce mai bine, adică din ce în ce mai sus pe cer. Tot cu ajutorul acestuia puteţi identifica alte constelaţii. Porniti de la oiştea Carului Mare, adică cele trei stele care formează un arc. Mergeţi după curbura arcului şi daţi de steaua Arcturus, mult mai strălucitoare decât ele. Arcturus face parte din constelaţia Bootes sau Văcarul pe româneşte.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţiile verii, cari, deşi nu sunt toate aşa de bogate ca acelea ale primăverii, totuşi au destule frumuseţi, mai cu seamă când sunt admirate într'o măreaţă noapte de vară, când Luna nu străluceşte pe cer, când Calea Lactee îşi întinde brâul ei cel luminos, în care strălucesc atâtea stele.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un miracol

Astă noapte n -am visat
Luna mă privea pe geam
Un miracol sa- ntîmplat
Pe o rază eu la ea urcam

Praf de stele mă călăuzea
Am întins mâna protectoare
O căldură inima-mi topea
Pica steaua căzătoare

Strig la cer după ajutor
Luna pleata îşi aruncă -n vânt
O scară coboară din nor
Zbor cu raza Lunei iau avânt

Legături cu frânghii de mătase
Aud stele lucitoare cântând
De perdeaua cerului atrase
Luna mă priveşte surâzând

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taurul e o constelaţie întinsă, dar în două părţi ale sale se găsesc stele mai apropiate, două grupuri de stele, un grup numit Pleiadele (Cloşca cu pui) şi celălalt Hiadele, în care se găsesc mai multe stele luminoase, printre care şi alfa din Taurul sau Aldebaran.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai multe dintre stele variabile sunt mai mici de mărimea a şasea, adică nu se mai văd cu ochii liberi, ci cu lunetele astronomice, sau, uneori, numai cu ajutorul plăcii fotografice, care e mult mai sensibilă decât ochii omeneşti. Sunt însă destule stele variabile, ale căror schimbări pot fi urmărite cu ochii liberi sau cu binoclul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt aproape 17 ani de când îmi sunt cu totul familiare formele constelaţiunilor şi strălucirea stelelor. Le ştiu pe nume aproape pe fiecare, le-am contemplat cu diferite lunete în atâtea rânduri şi cu toate acestea, încerc şi acuma emoţiunea ce încercam odinioară, când văd, de bunăoară, urcându-se încet pe cer Pleiadele, apoi Aldebaran cu lumina lui roşie, Orionul cu nenumăratele lui stele strălucitoare, Sirius cu lumina lui cea albă!... În tăcerea nopţii, stelele au un farmec deosebit.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua cea mai interesantă a Hiadelor e însă roşcatul Aldebaran, de la care ne vine lumina în vreo 30 de ani. Din Aldebaran, Soarele nostru se vede în Hercule ca o umilă stea. Hiadele au şi ele o mişcare comună în spaţiu, îndreptându-se spre un punct, astfel că, în cursul sutelor de veacuri, va sosi o vreme când toate Hiadele vor forma un cluster mult mai strâns decât e poate azi acela al Pleiadelor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul este o constelaţie zodiacală, adică prin această constelaţie trece ecliptica, drumul aparent al Soarelui, al Lunei şi al planetelor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate acolo pe lună

două trepte sunt mai multe decât una
treaptă după treaptă tu doreşti să te înalţi întruna
crezi că vei atinge cu degetele luna

acolo poate locuiesc măgăruşi manieraţi
care nu rag toţi trăiesc ca nişte fraţi
blocurile poate au pereţii groşi
sunt mulţumiţi şi cei sensibili simandicoşi

acolo poate că sunt uşile deschise
plutesc toţi ca în cele mai frumoase vise

acolo poate legile sunt date cu dreptate
acolo poate ele sunt şi respectate
nimeni nu-ţi înfige colţii în spate
acolo poate nu e nevoie de închisori
toţi măgăruşii sunt binevoitori

poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cancerul (sau Racul), care se află lângă Leul, e tot o constelaţie zodiacală, dar ale cărei stele nu sunt luminoase mult; o veţi găsi la apus de Leul şi mijlocul cel mai bun e să căutaţi un norişor alb, pe care îl veţi găsi numaidecât, dacă cerul e cu totul senin şi dacă Luna – această mare duşmană a stelelor – nu se află pe cer. Cu un binoclu, norişorul acela se desface în nenumărate stele – un cluster de stele, cum îi zic englezii.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!