O stea de asemnea mărime şi strălucire este foarte violentă. Erupţile puternice de gaz, câmpul magentic foarte mare, face ca steaua să piardă material foarte repede. Durata de viaţă a acestei stele este de maxim 2 milioane de ani. LBV 1806-20 are deja 1 milion de ani. Steaua poate sfârşi ca o explozie numită hipernovă, ce emite raze gama.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele masive devin stele supergigante roşii spre sfârşitul vieţii, atunci când hidrogenul este consumat. Nucleul lor se contractă, iar straturile exterioare se depărtează de acesta. Astfel steaua se măreşte şi începe să piardă materie. Acestă fază durează în medie 500.000 de ani. Spre sfârşitul acestei faze steaua ajuge să fie foarte mare ca diametru şi să emită într-o secundă aceeaşi cantităte de gaz pe care o emite Soarele într-un an. După câteva mii de ani steaua va deveni o supernovă. Straturile exterioare vor fi atrase de nucleu, iar când vor cădea pe el se va produce o explozie termonucleară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au descoperit în 2004 o stea care este de 40 de milioane de ori mai strălucitoare decât Soarele! Steaua are numele de LBV 1806-20 şi se află de cealaltă parte a galaxiei noastre, la o distanţă de 49.000 de ani lumină. Pentru că steaua se află în spatele unor nori de gaz şi praf interstelar, stălucirea ei aparentă este mică, neputând fi observată cu ochiul liber. Ea este vizibilă prin binocluri şi se află în constelaţia Sagittarius. Această stea era cunoscută de mai mult timp şi se credea că era de fapt o aglomerare de stele. Observată cu cele mai mari telescoape, steaua s-a dovedit a fi una singură, cu o masă de 150 de ori mai mare decât cea a Soarelui.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hipergigantele sunt cele mai mari şi mai masive stele, putând ajunge şi la 100 de mase solare. S-a descoperit că unele stele hipergigante au avut iniţial o masă mai mare de 250 de ori decât cea a Soarelui. În ceea pe priveşte temperatura, stelele hipergigante pot avea între 3500 şi 35.000 grade (Kelvin). Viaţa lor este foarte scurtă, trăind între 1 şi 3 milioane de ani. Toate stelele hipergigante devin supernove la sfarşitul vietii. Până acum s-au descoperit 7 asemenea stele în galaxia noastră: P Cygni, S Doradus, eta Carinae, steaua Pistol şi LBV 1806-20.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă acest monstru stelar îi poate speria pe oamenii obişnuiţi, el este un motiv de bucurie pentru astronomi. Steaua VY Canis Majoris face parte din categoria stelelor hipergiante, stele foarte rare. Mai puţin de 10 stele hipergigante sunt cunoscute în galaxia noastră, iar aceasta este cea mai apropiată de Soare. Se bănuieşte că acest tip de stele, foarte mari, foarte luminoase, ce emit mari cantităţi de gaz sunt o fază de tranziţie a stelelor supergigante care dau naştere supernovelor. Faza de tranziţie poate dura numai câteva mii de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua numită Soare este o stea medie ca dimensiuni, ce are 1.400.000 km în diametru. În comparaţie cu planetele ce o înconjoară, acestă stea este foarte mare. De 109 ori mai mare în diametru decât Terra şi de 10 ori mai mare în diametru decât Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul solar.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există însă o stea ce întodeauna indică nordul, în orice luna, zi, oră sau an. Se numeşte steaua Polară şi sigur aţi auzit de ea. Poate aveţi impresia că steaua Polară este cea mai strălucitoare stea de pe cer, fiind atât de importantă. Nu este aşa. Este o stea slabă ca strălucire, a 50-a de pe cer. Din fericire steaua Polară este usor de găsit. Dacă o faceţi veţi învăţa şi câteva constelaţii.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nucleul foarte fierbinte obligă steaua să se marească, prin expandarea straturilor exterioare. Astfel steaua ajunge de 100 de ori mai mare decât era la tinereţe. Avem de-a face acum cu o gigantă roşie.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De abia în 2003, folosindu-se unul dintre cele mai mari telescoape, o echipă de astronomii a determinat diametrul stelei Archenar. La ecuator steaua are 8,4 milioane km, iar la poli 5,4 milioane km! Nu este o eroare. Diametrul ecuatorial al stelei este cu mult mai mare decât cel polar. Achernar nu este o stea rotundă, ci este foarte alungită. Diferenţa dintre diametrul ecuatorial şi polar al Soarelui este de numai 10 km. În cazul stelei Achernar este de 4 milioane km (4.000.000 km). Imaginaţi-vă cum ar fi să ai pe cer o stea asemănătoare cu o minge de rugby.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se întâmplă cu stelele acestea (piticele roşii) nu se cunoaşte în mod direct, pentru că durata de viaţă este mai mare decât vârsta actuală a universului. Nu s-a putut observa o asemnea stea la sfârşitul vieţii. Toate informaţiile despre moartea acestor stele vin din simulările făcute pe calculator.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele mici, reci, numite pitice roşii, îşi petrec câteva sute de miliarde de ani în starea de echilibru. Stelele asemănătoare Soarelui, au o viaţă relativ lungă, putând rezista 10 miliarde de ani. Cele mai puţin longevive sunt stelele foarte masive. Acestea trăiesc numai câteva milioane sau zeci de milioane de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faza de transformare a heliului în carbon şi oxigen durează numai câteva sute de milioane de ani, pentru o stea asemănătoare cu Soarele. Ce se întâmplă apoi, depinde foarte mult de masa stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa mare a stelei LBV 1806-20 este o problemă. Teoriile curente arată că o stea nu poate avea o masă de 120 de ori mai mare decât a Soarelui. Stelele ce au masă mai mare decât această masă limită, se vor auto distruge înainte de a se aprinde. În interiorul stelei presiunea este atât de mare încât ar atrage gazul din atmosferă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VY Canis Majoris este o stea hipergigantă. Steaua se află în constelaţia Canis Major, dar nu este vizibilă cu ochiul liber. Asta pentru că se află la 5000 ani lumină depărtare de Soare. De aproape 100 de ani se ştie că această stea este mare. Dar diametrul ei a rămas un mister până în 2006, când o echipă de astronomi a reuşit să măsoare diametrul stelei. VY Canis Majoris este de 2000 de ori mai mare în diametru decât Soarele! Dacă ar fi adusă în locul Soarelui, steaua ar ajunge până la Saturn! Strălucirea stelei este de 500.000 de ori mai mare decât a Soarelui, iar masa de 30 de ori mai mare!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi găsit Carul Mare sau Ursa Major, cum i se spune în astronomie. După ce aţi identificat Carul Mare priviţi ultimele două stele din patrulater (din car). Acestea indică drumul spre steaua Polară. Trasaţi o linie imaginară de la steaua mai slabă la cea strălucitoare şi mergeţi cu privirea până când întâlniţi o stea cu strălucire asemănătoare cu a stelelor de la care aţi pornit. Aceasta este steaua Polară. Dacă nu sunteţi siguri că aţi identificat-o bine, mergeţi în casă (sau aşteptaţi) o jumătate de oră, apoi ieşiţi şi vedeţi dacă steaua Polară s-a mişcat în raport faţă de clădirile de pe teren (fata de copaci sau orizont). Dacă nu s-a mişcat este steaua Polară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma vântului solar şi schimbărilor de diametru, este bogat în elemete grele, printre care oxigen şi carbon. Din gazul expulzat în jurul stelei se formează o anvelopă circumstelară (o gogoaşă de gaz) ce se mareşte continuu şi se îndepartează treptat de stea. Pulsaţiile stelei, uneori foarte violente, fac ca anvelopa de gaz să ia forme foarte interesante. Astfel se formează "nebuloasele planetare".

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşterea temperaturii duce la începerea altor reacţii nucleare în nucleu, elementele chimice fuzionând în elemente din ce în ce mai grele. Ultima reacţie care are loc este fuziunea siliconului în fier-56. Până acum steaua a emis energie prin reacţiile din nucleu, dar fierul nu poate emite energie, ci absoarbe. Dacă până acum steaua a menţinut un echlibru între energia emisă (ce tinde să marească steaua) şi forţa de gravitaţie a nucleului (ce tinde să colapseze steaua), în momentul în care în nucleu se află numai fier, straturile exterioare ale stelei se prăbuşesc rapid pe nucleu. Ce se întâmplă după acest moment nu este bine cunoscut, dar se produce o explozie gigantică, cunoscută sub numele de supernovă. Pentru o perioadă de timp, steaua devine mai strălucitoare decât galaxia din care face parte.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La 42 ani lumină depărtare de Soare ne aşteaptă steaua Aldebaran, cea mai strălucitoare din constelaţia Taurul. Aldebaran înseamnă "cel ce urmează" şi a primit acest nume din cauză că răsărea după Pleiade. Se află la 65 de ani depărtare de Soare şi este o stea de 44 de ori mai mare decât Soarele în diametru! Stelele atât de mari se numesc stele gigante, iar Aldebaran este o gigantă portocalie, având la suprafaţă o temperatură de 4010 grade.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul depinde din cât de mult gaz este formată protosteaua: Dacă masa gazului este asemănătoare cu cea a Soarelui, protosteaua se va transforma în stea în 10 miloane de ani; dacă masa protostelei este de minim 15 ori mai mare decât masa Soarelui, aceasta va deveni o stea gigantă în doar 100.000 de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În starea de echilibru gravitaţia ce tinde să atragă gazul din stea pe nucleu este contracarată de presiunea ce vine de la mişcarea dezordonată a particulelor de gaz. Astfel steaua nu îşi modifică dimensiunile.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra stelei Sirius, la 25° nord-est, se află a doua stea din hexagonul de iarnă: Procyon. Este a 19-a stea ca apropiere faţă de Soare, fiind situată la numai 11,4 ani lumină depărtare de Soare. Procyon este un sistem binar, cele două stele făcând o rotaţie completă în jurul centrului comun de masă în 41 de ani. Procyon A este dublă ca masă şi mărime faţă de Soare şi de 7,5 ori mai luminoasă decât acesta. Este o stea subgigantă. Companionul său, Procyon B este o pitică albă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!