Foarte multe dintre protostele nu ajung să devină stele, din cauza cantităţii mici de gaz din care sunt formate. Acestea devin stele pitice brune, stele ce nu emit decât radiaţie infraroşie.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt tip de stele pitice, sunt stelele pitice roşii. Acestea sunt cel mai răspândit tip de stele din Univers. Piticele roşii sunt stele ce au masa mult mai mică decât a Soarelui, valoarea minimă fiind de 0,08 mase solare. Aceste stele emit doar 1/10.000 din energia emisă de Soare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce particulele de gaz se mişcă, aceastea se ciocnesc şi formează formaţiuni mai mari de gaz. Aceste formaţiuni cresc din ce în ce mai mult, pe măsură ce noi particule de gaz cad pe ele. În nebuloasă se formează mai multe asemenea nuclee, ce atrag din ce în ce mai multă masă de gaz. Astfel nebuloasa se fragmenează. Apar mai multe nuclee ce vor evolua, separat, în stele. Aşa iau naştere roiurile de stele, regiuni bogate în stele tinere, stele formate în acelaşi loc şi cam în acelaşi timp. Energia gravitaţională produsă se elimină, o parte, în radiaţie infraroşie, iar altă parte rămâne în nucleul formaţiunii de gaz, unde temperatura începe să crească. Deja, în acest caz, s-a format o protostea.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primul rând avem stele pitice brune, ce nu emit decât în infraroşu, ele neavând o sursă de energie internă (fuziune nucleară). Ele degajă căldură şi energie pe măsură ce se răcesc. Se consideră că piticele brune nu sunt stele, ci substele. Ele sunt într-un stadiu intermediar între planete şi stele. Temperatura atinsă este între 750 şi 2200 grade (Kelvin). În ultimul timp s-a descoperit o pitică brună, 2M1207, în jurul căreia se roteşte un alt corp, posibil o planetă gazoasă. Până în iunie 2006, s-au descoperit 544 de pitice brune.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, în jurul protostelelor, se formează un disc de praf şi gaz ce se numeşte disc protoplanetar. O parte din gazul din nebuloasă se strânge în jurul protostelei. Aceste tipuri de stele se numesc stele T Tauri. Pe la polii acestei stele se emit jeturi de gaz.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre cele mai apropiate 30 stele de Soare, 20 sunt pitice roşii: un exemplu Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare). Dar din cauza strălucirii lor mici, foarte puţine sunt cunoscute.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai puţin masive stele din secvenţa principală au numai 0,08 mase solare (80 de mase jupiteriene). Cele mai masive pot atinge şi 100 de mase solare. Ca dimenisiuni, stelele pot fi pitice roşii (stele cu temperaturi mai mici de 40000 K), stele pitice (ca Soarele) sau stele gigante (cu mase şi diametre de zeci de ori mai mari decât ale Soarelui).

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă acest monstru stelar îi poate speria pe oamenii obişnuiţi, el este un motiv de bucurie pentru astronomi. Steaua VY Canis Majoris face parte din categoria stelelor hipergiante, stele foarte rare. Mai puţin de 10 stele hipergigante sunt cunoscute în galaxia noastră, iar aceasta este cea mai apropiată de Soare. Se bănuieşte că acest tip de stele, foarte mari, foarte luminoase, ce emit mari cantităţi de gaz sunt o fază de tranziţie a stelelor supergigante care dau naştere supernovelor. Faza de tranziţie poate dura numai câteva mii de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În galaxia noastră se află între 200 şi 300 de miliarde de stele. Majoritatea dintre acestea sunt stele stinse sau stele ce nu au avut masa îndeajuns de mare pentru a se aprinde. O altă fracţiune cuprinde stele normale, asemănătoare cu Soarele. Printre aceste sute de miliarde de stele obişnuite găsim câţiva adevăraţi monştri în spaţiu.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai sunt două constelaţii circumpolare, dar acestea sunt formate din stele foarte mici. Astfel, între Casiopeia şi Ursa Mare se află Girafa, care ocupă un loc foarte mare pe cer, populat însă numai de stele dintre cari cele mai mari sunt de mărimea 4.5-5. Tot acolo se află şi Linxul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Capella se observă aproape deasupra capului în serile lunii martie. Este un sistem cvadruplu (compus din patru stele). Noi vedem doar lumina combinată a celor patru stele. Prin instrumentele astronomice speciale se pot separa componentele. Acestea sunt două sisteme binare. Unul format din două stele gigante, asemănătoare cu Soarele la compoziţie şi altul (aflat la 10.000 de unităţi astronomice de primul) compus din două stele pitice roşii. Sistemul se afla la 42 de ani lumină depărtare de Soare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele pitice roşii se transformă în pitice albe, stelele ca Soarele devin gigante roşii după care se transformă în pitice albe, iar cele mai mari devin gigante roşii după care implodează/explodează, devenind stele neutronice sau găuri negre.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaşte Cloşca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante şi cari îţi produc o impresie neştearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulţi cari nu văd decât şase stele, alţii şapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar şi mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă şi mai multe, iar fotografia ţi-arată un număr foarte mare.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbim despre moartea stelelor şi ne imaginăm că acestea dispar, fie lent, fie într-o explozie gigantică. Dar nu este aşa! Stele nu dispar, ci se transformă, în funcţie de cât de masive sunt, în alte tipuri de stele sau obiecte mai exotice. Vom urmări modul în care se sting diferitele tipuri de stele din Univers.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În afară de stelele normale, asemănătoare Soarelui, şi cele gigante, există şi stele pitice.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebuloasele se rotesc în jurul centrului galaxiei, trecând, uneori, prin regiuni bogate în stele. Gravitaţia stelelor pune în mişcare particulele de gaz din nebuloasă. Uneori, în vecinătatea acestor nebuloase, explodează o stea (supernovă), iar unda de şoc, pune în mişcare particulele de gaz. Cert este că, după ce particulele de gaz încep să se agite, începe procesul de formare a stelelor. Odată început, acest proces duce la formarea de noi stele şi de noi planete.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Studiind stelele supergigante, astronomii au descoperit o clasă de stele, foarte rar întâlnite, ce sunt mai mari decât stelele supergigante. Acestea se numesc hipergigante.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La nord de Procyon (la 25° nord, nord-vest) întâlnim două stele: Castor şi Polux. Sunt celebrele stele din constelaţia Gemini. Chiar dacă îi reprezintă pe gemenii din mitologie, stelele nu sunt identice.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele din secvenţa principală sunt în "echilibru hidrostatic": forţa de atracţie a nucleului, care tinde să atragă toată materia pe el, este egalată de presiunea generată în urma fuziunii nucleare. Astfel steaua nu se micşorează din cauza gravitaţiei şi nici nu se măreşte din cauza presiunii. Toate aceste stele au o luminozitate proporţională cu masa.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a observat că stelele au şi mărimi diferite: cele mai mari stele sunt cele supergigante. Stelele supergiante sunt cele mai mari şi mai masive stele. Ele pot avea între 10 si 70 de mase solare şi între 30 şi 500 de diametre solare. Din cauza masei mari, supergigantele trăiesc puţin, între 10 şi 50 milioane de ani. Aceste stele se găsesc în roiuri stelare, braţele galaxiei sau în galaxiie tinere.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hipergigantele sunt cele mai mari şi mai masive stele, putând ajunge şi la 100 de mase solare. S-a descoperit că unele stele hipergigante au avut iniţial o masă mai mare de 250 de ori decât cea a Soarelui. În ceea pe priveşte temperatura, stelele hipergigante pot avea între 3500 şi 35.000 grade (Kelvin). Viaţa lor este foarte scurtă, trăind între 1 şi 3 milioane de ani. Toate stelele hipergigante devin supernove la sfarşitul vietii. Până acum s-au descoperit 7 asemenea stele în galaxia noastră: P Cygni, S Doradus, eta Carinae, steaua Pistol şi LBV 1806-20.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!