Rigel, călcâiul gigantului Orion, este una dintre cele mai frumoase stele de pe cer. Este un sistem binar compus dintr-o gigantă albastră şi o pitică albă, amândouă vizible prin telescoape! Depărtarea până la ea nu este determinată cu precizie, putând fi situată între 700 şi 900 de ani lumină de Soare. Comparată cu Soarele, steaua gigantă albastră ne lasă perplecşi: este de 40.000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi de 78 de ori mai luminoasă decat acesta! În prezent stelele trec printr-o zonă compusă din praf insterstelar. Praful reflectă lumina stelei albastre, aparând astfel o nebuloasă de reflexie.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima stea din hexagonul de iarnă este Sirius. Se află nu departe de orizontul de sud-vest sau de vest, seara, imediat după ce se face noapte. Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cer, alb-albăstruie, ceea ce denotă o temperatură ridicată. Sirius este de fapt o stea dublă, un sistem binar format din două stele total diferite, numite Sirius A si Sirius B. Sirius A este o stea mai mare si mai strălucitoare decât Soarele, care va evolua în maniera acestuia. În jurul său se roteşte Sirius B, o stea care a evoluat mult mai repede din cauza masei mari. S-a transformat într-o gigantă roşie şi a devenit pitică albă în numai 150.000.000 de ani. Este ca şi cum ne-am naşte, am creşte şi am îmbătrâni în două-trei luni! Sistemul binar se află la 8,6 ani lumină de Soare, fiind unele dintre cele mai apropiate stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra stelei Sirius, la 25° nord-est, se află a doua stea din hexagonul de iarnă: Procyon. Este a 19-a stea ca apropiere faţă de Soare, fiind situată la numai 11,4 ani lumină depărtare de Soare. Procyon este un sistem binar, cele două stele făcând o rotaţie completă în jurul centrului comun de masă în 41 de ani. Procyon A este dublă ca masă şi mărime faţă de Soare şi de 7,5 ori mai luminoasă decât acesta. Este o stea subgigantă. Companionul său, Procyon B este o pitică albă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La 42 ani lumină depărtare de Soare ne aşteaptă steaua Aldebaran, cea mai strălucitoare din constelaţia Taurul. Aldebaran înseamnă "cel ce urmează" şi a primit acest nume din cauză că răsărea după Pleiade. Se află la 65 de ani depărtare de Soare şi este o stea de 44 de ori mai mare decât Soarele în diametru! Stelele atât de mari se numesc stele gigante, iar Aldebaran este o gigantă portocalie, având la suprafaţă o temperatură de 4010 grade.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au descoperit în 2004 o stea care este de 40 de milioane de ori mai strălucitoare decât Soarele! Steaua are numele de LBV 1806-20 şi se află de cealaltă parte a galaxiei noastre, la o distanţă de 49.000 de ani lumină. Pentru că steaua se află în spatele unor nori de gaz şi praf interstelar, stălucirea ei aparentă este mică, neputând fi observată cu ochiul liber. Ea este vizibilă prin binocluri şi se află în constelaţia Sagittarius. Această stea era cunoscută de mai mult timp şi se credea că era de fapt o aglomerare de stele. Observată cu cele mai mari telescoape, steaua s-a dovedit a fi una singură, cu o masă de 150 de ori mai mare decât cea a Soarelui.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Polux este o stea simplă (prima pe care o întâlnim în hexagonul de iarnă), o gigantă portocalie aflată la 34 de ani lumină depărtare de Soare. Este de 8 ori mai mare decât Soarele şi în jurul sau orbitează o planetă de două ori mai mare decât Jupiter.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VY Canis Majoris este o stea hipergigantă. Steaua se află în constelaţia Canis Major, dar nu este vizibilă cu ochiul liber. Asta pentru că se află la 5000 ani lumină depărtare de Soare. De aproape 100 de ani se ştie că această stea este mare. Dar diametrul ei a rămas un mister până în 2006, când o echipă de astronomi a reuşit să măsoare diametrul stelei. VY Canis Majoris este de 2000 de ori mai mare în diametru decât Soarele! Dacă ar fi adusă în locul Soarelui, steaua ar ajunge până la Saturn! Strălucirea stelei este de 500.000 de ori mai mare decât a Soarelui, iar masa de 30 de ori mai mare!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am obişnuit să credem că stelele sunt rotunde. Imense sfere de gaz ce emit energie. Toate stelele au o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. Soarele face o rotaţie odată la 25,4 zile. Este o viteză destul de mică pentru ca Soarele să fie o stea sferică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Achernar. Acestă stea este situată în constelaţia Eridanus şi nu poate fi observată din România. Este o stea strălucitoare, a noua de pe întreg cerul. Este de 1000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi se află la 144 ani lumină depărtare. Nimic deosebit până aici. Nici nu se bănuia ceva până când steaua nu a fost studiată în detaliu. Cu toate că astronomii ştiau că Achernar se roteşte cu o viteză ameţitoare, 250km/s, nu puteau măsura diametrul stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De abia în 2003, folosindu-se unul dintre cele mai mari telescoape, o echipă de astronomii a determinat diametrul stelei Archenar. La ecuator steaua are 8,4 milioane km, iar la poli 5,4 milioane km! Nu este o eroare. Diametrul ecuatorial al stelei este cu mult mai mare decât cel polar. Achernar nu este o stea rotundă, ci este foarte alungită. Diferenţa dintre diametrul ecuatorial şi polar al Soarelui este de numai 10 km. În cazul stelei Achernar este de 4 milioane km (4.000.000 km). Imaginaţi-vă cum ar fi să ai pe cer o stea asemănătoare cu o minge de rugby.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Capella se observă aproape deasupra capului în serile lunii martie. Este un sistem cvadruplu (compus din patru stele). Noi vedem doar lumina combinată a celor patru stele. Prin instrumentele astronomice speciale se pot separa componentele. Acestea sunt două sisteme binare. Unul format din două stele gigante, asemănătoare cu Soarele la compoziţie şi altul (aflat la 10.000 de unităţi astronomice de primul) compus din două stele pitice roşii. Sistemul se afla la 42 de ani lumină depărtare de Soare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hipergigantele sunt cele mai mari şi mai masive stele, putând ajunge şi la 100 de mase solare. S-a descoperit că unele stele hipergigante au avut iniţial o masă mai mare de 250 de ori decât cea a Soarelui. În ceea pe priveşte temperatura, stelele hipergigante pot avea între 3500 şi 35.000 grade (Kelvin). Viaţa lor este foarte scurtă, trăind între 1 şi 3 milioane de ani. Toate stelele hipergigante devin supernove la sfarşitul vietii. Până acum s-au descoperit 7 asemenea stele în galaxia noastră: P Cygni, S Doradus, eta Carinae, steaua Pistol şi LBV 1806-20.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desigur că este greu sa vă imaginaţi un văcar din stelele ce formeaza constelaţia Văcarul, dar asta este. Înspre est (stânga) observaţi alt arc format din câteva stele mai puţin strălucitoare decât cele din carul Mare. Este constelaţia Corona Borealis (Coroana Boreală). De la Arcturus spre sud, trageţi o linie ca în figura noastră şi daţi de steaua Spica din constelatia Virgo (Fecioara). Între Spica şi Ursa Mare se observă o siluetă compusă din cinci stele, una mai strălucitoare. Este constelaţia Leo (Leul), cea mai strălucitoare stea numindu-se Regulus.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea stelelor începe într-un nor imens de gaz (hidrogen) şi praf. În acel loc, există particule de gaz şi praf, aflate într-o continuă agitaţie. În aceşti nori, formaţi odată cu galaxia noastră, se găsesc ingredientele din care se formează stelele. Astronomii numesc aceşti nori de gaz şi praf nori moleculari, dar se foloseşte şi termenul de nebuloasă. Într-un asemenea nor se află între 100.000 şi 10.000.000 de ori mai multă masă de gaz, decât se află în Soare. Până acum s-au descoperit nebuloase ce se întind pe o distanţă între 50 şi 300 ani lumină. Dacă în regiunile obişnuite ale galaxiei noastre avem între 0,1 şi 1 particule de gaz pe cm cubi, într-o nebuloasă există câteva milioane de particule pe cm cub.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nucleul foarte fierbinte obligă steaua să se marească, prin expandarea straturilor exterioare. Astfel steaua ajunge de 100 de ori mai mare decât era la tinereţe. Avem de-a face acum cu o gigantă roşie.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era înainte o părere greşită, că toate stelele cele mai strălucitoare sunt cele mai apropiate. Arcturus se află la o depărtare ce trebuie să fie mai mare de 100 de ani lumină şi prin urmare, e un soare de mii de ori mai strălucitor decât Soarele nostru. De prin împrejurimile acestui soare enorm, Soarele nostru nici nu s'ar vedea cu ochii liberi. Deşi, de mii şi mii de ani, steaua aceasta se apropie de noi cu zeci de km pe fiecare secundă, cu toate acestea depărtarea la care ne aflăm de el e imensă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul depinde din cât de mult gaz este formată protosteaua: Dacă masa gazului este asemănătoare cu cea a Soarelui, protosteaua se va transforma în stea în 10 miloane de ani; dacă masa protostelei este de minim 15 ori mai mare decât masa Soarelui, aceasta va deveni o stea gigantă în doar 100.000 de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua β din Orion (sau Rigel) e cu totul albă, e un soare tânăr deci şi astronomii au găsit în acest soare helium, hidrogen, magneziu şi calciu. E aşa de îndepărtat acest soare, încât nici până acum nu se ştie cât îi trebuie luminii să ne vie de la el. În orice caz e mai departe de 200 de ani lumină şi Soarele nostru ar străluci ca o stea mai mică decât mărimea 10 în constelaţia Ofiucus, dacă ar fi văzut din Rigel.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminozitatea Soarelui este imensă când este comparată cu cea a celor mai puternice surse de lumină de pe Terra. În fiecare secundă Soarele emite o energie echivalentă cu 4x10la24 becuri de 100 de W. Pentru a obţine o energie asemănătoare cu cea emisă de Soare într-o secundă ar trebui să detonăm 100.000.000.000 de tone de dinamită. Dar Soarele este o stea medie ca temperatură, strălucire şi vârstă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capella este însă de nouă ori mai îndepărtată decât cea mai apropiată stea faţă de soarele nostru şi cu toate acestea o vedem ca pe una dintre cele mai frumoase stele. Dacă una dintre planetele ce se învârtesc în jurul stelei Capella a fi locuită, locuitorii aceleia ne-ar vedea ca una dintre cele mai mici stele pe cari le vedem cu ochii liberi.

Marta Evans Martin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele este o stea aflată la mijlocul vieţii, moment în care temperatura la suprafaţă este de 5500° C. Până acum Soarele a trăit 4,5 miliarde de ani şi mai are de trăit încă de două ori pe atât. Toate aceste caracteristici ale Soarelui pălesc când este comparat cu alte stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele trei stele din mijlocul constelaţiei Orion: δ, ε şi ς sunt aproape de aceeaşi mărime şi e interesant faptul că δ se află tocmai pe linia închipuită a ecuatorului ceresc. Sub aceste trei stele sunt altele trei, mult mai puţin luminoase; cea din mijloc este θ – steaua aceasta este septuplă, adică e formată din şapte stele, dintre cari una e dublă spectroscopică. Şi în timpul din urmă au mai fost văzute vreo alte 3-4 steluţe în vecinătatea imediată a titei. θ e o stea curioasă, nu e bine definită ca celelalte, e o nebuloasă. Cu un binoclu nebulozitatea aceea iese la iveală. Cu o lunetă cât de mică se observă patru din stelele ce alcătuiesc pe tita şi o măreaţă nebuloasă albăstrie ce înconjoară pe stelele titei din toate părţile. E marea nebuloasă din Orion. Şi în adevăr e mare. E o nebuloasă neregulată, în care şi în realitate stelele titei sunt învăluite în ea. De sute de ani de când e observată, nebuloasa aceasta curioasă nu şi-a schimbat o încreţitură, nici o nuanţă de lumină.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!