Un om înzestrat cu un talent autentic nu poate sta fără să-l pună în valoare. Când nu-şi foloseşte talentul, se simte ca un prizonier care tânjeşte după libertate, ca o ciocârlie ţinută în colivie, care tânjeşte după albastrul cerului. Mai mult, tot ce nu ţine de creaţia lui devine fie secundar, fie absolut insignifiant. Einstein, omul care a pătruns poate cel mai adânc în tainele universului, umbla fără şosete şi acasă, şi la cursuri, şi chiar la vizita pe care i-a făcut-o preşedintelui Statelor Unite.

George Budoi în Reflecţii (2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune despre omul care tânjeşte după solitudine că are în el ceva fie de zeu, fie de fiară.

citat din Mateo Aleman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunul călător nu lasă urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu se slujeşte de instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseşte de încuietori şi totuşi nu se poate deschide ceea ce el a închis. Cel ce ştie să lege nu se foloseşte de funii, dar nu se poate desface ceea ce el a legat. În felul acesta înţeleptul e ajutor şi sprijin pentru toţi oamenii care merită să fie îndrumaţi. El este ajutor şi sprijin pentru toate lucrurile, care au nevoie, fără a dispreţui pe vreunul. Se poate spune că mintea lui e de două ori luminată. Omul superior e un bun îndrumător pentru cel ce încă nu este. Omul obişnuit este unealta modelabilă a înţeleptului. Cel ce nu-şi cinsteşte pe îndrumătorul său şi cel ce nu iubeşte unealta de care se foloseşte, cu toate că se poate numi el însuşi "înţelept", este de fapt adâncit în eroare. Acest adevăr este tot atât de însemnat pe cât este de subtil.

Lao Tse în Tao Te King, 27
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este ca un copil care tânjeşte după tot ce poate atinge.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasilica Dăncilă, premier şi actual preşedinte al PSD, a spus că-l va vizita la puşcărie pe infractorul Liviu Dragnea, fostul preşedinte al PSD, cel care a făcut-o premier pe agramată (pamflet)

Vasilica lui Dăncilă,
Care mie-mi face silă,
Vrea să meargă la-nchisoare,
Să-l salute după fiare.
O-ntrebare serioasă:
Şi se mai întoarce-acasă?

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (13 iulie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patriarhul Daniel, cel care ne îndeamnă la smerenie, fără a fi el însuşi smerit, cel care i-a făcut campanie electorală mai mult sau mai puţin mascată infractorului Victor Ponta Plagiatorul la alegerile prezidenţiale din 2014, a ordonat ca pe clopotul Catedralei Mântuirii Neamului să fie reprezentat chipul său, deşi nici clopotul, nici catedrala nu au fost făcute cu banii lui. Vanitate, vanitate, tu-mpingi omul la păcate!...

aforism de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (31 iulie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele care răsar din Linişte ating Liniştea ce sălăşluieşte în cel care le citeşte. Liniştea nu poate fi scrisă, dar se poate scrie despre Linişte. Se poate scrie, se poate vorbi despre Ea, însă Liniştea nu poate fi cuprinsă într-un element finit al creaţiei, căci toată creaţia este chiar un rezultat al unei melodii provenite din Linişte. Creaţia, la forma ei de bază, este un sunet care se află mereu în mişcare. Esenţa cântă, iar forma dansează. Esenţa este Liniştea, cântecul este Forţa Creatoare, iar dansatorul este creaţia. Mişcările dansatorului depind, în mod fundamental, de spaţiul din care acesta ascultă cântecul Esenţei, pentru că, întotdeauna, cel ce ascultă cu toată fiinţa, va dansa în mod natural, fără a învesti efort şi trudă. Nu este nevoie de nicio tactică, nu e necesar niciun plan, întrucât ritmul Esenţei determină orice dans să îşi dezvăluie tainele şi să devină Una cu dansatorul. Iar dansatorul care acceptă total ritmul Vieţii, se acceptă total pe Sine, deoarece El devine Una cu Viaţa, în mod conştient. Când omul trăieşte fără a se împotrivi Vieţii, el descoperă puterea nemăsurabilă a acceptării. Căci acolo unde nu este răzvrătire, binecuvântările curg fără oprire şi pacea se aşterne pe fundal.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Introducere
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colivia de aur

stă în sânul familiei albe de hulubi
creşte alături de toţi ai săi şi învaţă zborul
şi zboară şi zboară până într-o zi când
e prea târziu să mai dea înapoi îi venise pofta să se mute
s-ar crede că poate într-un alt cuib mai încăpător

de fapt fără să ştie de ce tânjeşte după o colivie de aur
pe care n-o vede prin uşiţa întredeschisă înfiptă în umerii ornaţi cu un guler alb de dantelă şi ocupată
de un cap de femeie cu ochii larg deschişi spre o zare nevăzută

şi atunci chiar nu e nevoie să fie cineva de faţă
să vadă foirea din lăuntrul unei feţe îngălbenite
ce-şi doreşte scăpare la dusul acesta de o groază de ani
în timp ce degetele mâinii atârnă
neputincioase să se mai roage dar nu neapărat
să-i ducă ultimul gând la tăiere când îşi va vedea
nu cu zăbrelele retina împotmolită în ceaţă
ci cu ochii aproape orbi deveniţi ai celeilalte lumi
unde lumina pătrunde neluminoasă dar pătrunde

nu mă îndoiesc o clipă că în capul hulubului
se întâmplă acelaşi lucru
puţine sunt lucrurile pe care în zborul lui nu le-a văzut
dar cum nu ştie dacă proprietarul din colivia de aur îl tolerează
mai bine zboară deasupra altor colivii
poate va găsi
una liberă să fie numai a sa
sau poate chiar pe cea pe care n-a părăsit-o niciodată
pentru că aici
se crede că s-ar termina întreaga lume

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă şi mare! România nu poate fi întreagă fără Ardeal; România nu poate fi mare fără jertfă!
Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e şcoala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susţinut viaţa. Ardealul e scânteia care aprinde energia, e mutilarea care striga răzbunare, e făţărnicia care cheamă pedeapsa, e sugrumarea care cere libertatea! Ardealul e românismul în restrişte, e întărirea care depărtează vrăjmaşul, e viaţa care cheamă viaţa!
Ne trebuie Ardealul! Nu putem fără el! Vom şti să-l luăm şi, mai ales, să-l merităm!

Nicolae Titulescu în Inima României – discurs din 1915
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care lucru pe lume este cel mai lung şi cel mai scurt, cel mai iute şi cel mai încet, cel ce se poate împărţi mai mult şi cel mai întins, fără care nimic nu se poate face, care înghite tot ce-i mic şi dă viaţă la tot ce-i mare?

Voltaire în Naivul, Capitolul XXI (Ghicitorile)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zarea e ca şi viitorul! În faţa sufletului nostru stă un tot uriaş şi nelămurit în care noi dorim plini de ardoare să ne lăsăm cuprinşi cu voluptate de un unic, mare şi splendid sentiment şi când alergăm într-acolo, când acolo devine aici, totul e la fel ca mai înainte şi ne simţim săraci şi mărginiţi, şi sufletul nostru tânjeşte după mângâierea care a pierit.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Stetco Tamara Ligia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boyd: Dumnezeu îmi spune că îţi cauţi scuze să rămâi singur.
Dr. House: Vezi, ăsta e genul de lucru genial care sună foarte profund, dar pe care l-ai putea spune despre orice om care nu tânjeşte după aprobarea socială a tuturor celor pe care îi întâlneşte - lucru pe care l-ai dedus foarte inteligent din faptul că nu sunt un idiot. Data viitoare, spune-i lui Dumnezeu să fie mai specific.

replici din filmul serial Dr. House
Adăugat de Ioana Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să-l iubeşti pe DUMNEZEU? Iubeşte-L aşa cum un sărac iubeşte banii, aşa cum un înecat tânjeşte după o gură de aer, aşa după cum o fiinţă rătăcită în deşert tânjeşte după o cană de apă. Iubeşte-L cu înflăcărarea primei iubiri a tuturor îndrăgostiţilor.

citat din Paramahamsa Yogananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să fii îndrăgostit atât de profund de libertate încât chiar şi atunci când stai pe budă să îi duci dorul. Cel ce tânjeşte numai după Adevăr, Adevărul îl va elibera.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezi că, dacă ţii pe cineva strâns în braţe, asta îl va aduce mai aproape. Crezi că-l poţi ţine atât de strâns încât să-l simţi imprimat în tine şi după ce te îndepărtezi. Când s-a dat jos din camionetă în cele din urmă, a făcut-o fiindcă n-a mai suportat să-l tot atingă, după care iar să nu-l atingă. Îşi imagina că data viitoare când se va rupe de lângă el o să rămână fără ceva piele.

citat din romanul Eleanor & Park de Rainbow Rowell (mai 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi (după un aforism al lui Montaigne: Eseuri, III, 13)

De-ai fi chiar Napoleon,
Chiar pe cel mai mare tron,
Tron din aur, diamante,
Cu ornaţii fascinante,
Tron ce-i fără de cusur,
Vei sta, totuşi, tot pe cur.

hexagramă de George Budoi din Hexagrame (17 iulie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile nu-şi apără suratele mai tinere când fac ceea ce poate ele au făcut -ridică un văl, ca să fie văzute, şi trag cu ochiul la o lume în care inocenţa e o chezăşie care nu te poate apăra de nimic.

George Meredith în Egoistul
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastrul - adevăr, înţelepciune, pace, contemplare, unirea cerului cu marea, culoarea infinitului, care fiind infinit, poate cuprinde totul. Albastrul e invizibilul care devine vizibil.

citat din Yves Klein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie care locuieşte într-o casă minunată poate să fie mândră de toate lucrurile ei frumoase; dar în clipa când vede focul mistuindu-le, se hotărăşte foarte repede care sunt cele la care ţine cel mai mult.

Arthur Golden în Memoriile unei gheişe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tao

Tao este drumul şi drumeţul. Drumul fără început şi fără sfârşit pe care îl bătătoresc toţi muritorii, dar pe care nimeni nu l-a creat, căci drumul acesta este viaţa însăşi. El este totul şi nimic. Din el purced toate, toţi trec pe aici, îndreptându-se spre acelaşi infinit, se adaptează lui, ca să se întoarcă tot acolo de unde au plecat. Este un pătrat fără colţuri, un sunet pe care auzul nu-l poate percepe, o imagine cu forme neînchegate. Este o plasă imensă ale cărei ochiuri sunt largi ca nesfârşitul mărilor, şi totuşi nimic nu se poate strecura printre el. Este sanctuarul unde îşi găsesc cu toţii refugiu. Nu este nicăieri, dar nu e nevoie să te uiţi pe fereastră, ca să-l vezi lângă tine. De la el înveţi taina să nu mai doreşti dorinţe, ci să laşi lucrurile să-şi urmeze cursul lor. Este cel care se umileşte pentru a se mântui, căci cel ce se umileşte se va înălţa şi trufaşul se va umili. Decăderea este însăşi esenţa succesului, iar succesul nu este el însuşi decât o intermitenţă a decăderii, căci cine ţi-ar putea spune dinainte clipa când înfăţişarea unui lucru va întoarce cealaltă faţă. Cel care tânjeşte după dragoste, o va găsi în liniştea şi inocenţa începutului. Blândeţea asigură izbânda celui care atacă şi mântuire celui care se apară. Ca să fii puternic, va trebui să-ţi înfrângi înainte de toate, propriile tale porniri.

definiţie de W. Somerset Maugham în Fumul amăgirilor, XLVIII
Adăugat de Oana Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie care se respectă trebuie să fie recunoscută după parfumul ei, aşa cum recunoşti florile după parfumul lor: mărgăritarul după parfumul lui, trandafirul după parfumul lui, tuberoza după parfumul ei etc.

aforism de George Budoi din Parfumul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!