Soare, lună, stele
Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.
poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Noaptea pe furiș coboară
Ziua-și termină lumina,
Noaptea pe furiș coboară.
În văzduh cade cortina,
Pe cer stele-încep s-apară.
În policandrul cerului
Astrul nopții se aprinde.
Întinderea pământului
Cu lumină o cuprinde.
Când soarele odihnește
Îngerii de sus veghează
Liniștea care domnește,
Când Tera noastră visează.
Policandru-încet pălește
Când zorii pe cer se-aprind.
Soarele iar strălucește
Necuprinsul poleind.
poezie de Dumitru Delcă (11 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Soarele și Luna
Soarele e domnul zilei,
Îi zâmbește-n zori zambilei,
Strălucește și-ncălzește
Și la viață ne trezește.
Luna e regina nopții,
Și nu doar la echinopții;
Când pe boltă, noaptea, trece,
Strălucește, dar e rece.
Luna palid strălucește,
Dar lumina-i ne vrăjește;
Chiar de-i rece, negreșit
Ea ne-ndeamnă la iubit.
poezie de George Budoi din Soarele și Luna în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (8 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Melancolie
Melancolic stau la poartă
doar cu gândurile mele,
Căutând a mea consoartă
în puzderia de stele.
Melancolic stau la poartă
în noaptea cu lună plină,
Gândurile sus mă poartă
unde zarea e senină.
Melancolic stau la poartă,
privesc cerul plin cu stele,
Printre ele a mea consoartă
strălucește ca și ele.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Când strângi un copil în brațe, soarele strălucește mai frumos.
Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Îmi spune luna, noapte bună!
Voi adormi strânsă-n brațele mele
Și luna cu-n surâs îmi va vorbi de stele,
Îmi va vorbi de tine, de soarele din cer
Ce fuge în tristețe când cerne ea mister
Și pe-negrita boltă doar ea cu păr bălai
Apropie pământul cu florile de mai
Și-i pune o cunună, în jur lumină blândă,
Să doarmă în tăcerea a nopții haină surdă.
Îmi spune luna-n șoaptă:,, noapte bună!"
Eu o privesc cu zâmbet, admir a ei cunună,
O-admir într-o tăcere ce-mi pregătește somn
Cu stelele surate, privesc cerul s-adorm,
Închid pe ochii-mi pleoape, le mai deschid puțin,
Zâmbesc la lună șoapte și ochi deschiși mai țin,
Mă mai foiesc puțin și iar nu mă mai mișc,
Apoi se-ntâmplă totul și nu mai știu nimic.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflexii
O ploaie de rubine se scurge prin văzduh
Când soarele coboară cu mintea spre apus
Iar norii se aprind de iz portocaliu
Când seara se arată pe cerul străveziu.
Simțim cum astrul zilei iese din văzul vieții,
Cum umbra, veste nopții, ne mângâie pereții.
Răspunsurile-s scurte, apoi mai cresc și-s lungi
Când bezna și lumina se interpun în dungi.
În soare fierb idei din elemente rare,
Lumina-i infinind descoperiri de zare.
Un soare știm a fi iar luna e tot una
În lumea noastră gri și colorată-ntr-una.
Un singur soare, da, când bate-n zi înaltul,
Dar dacă-n altă zi și soarele e altul?
O lună prea măiastră ce noaptea o-nfioară,
Dar noapte după noapte aceeași n-ar fi iară...
Cu zi de zi e altul, noapte de noapte-i alta,
Coloana-i infinită și neștiută dalta,
O mie de simboluri palpită-n orice punct,
Cuvânt e și-n tăcere, tăcere-i și-n cuvânt.
Ascult la noi, la voi, la ei în jurul meu
Și-ncerc să pot simți fără să-mi fie greu...
Când soarele apune de ei, de voi sunt plin,
Doar noi încă mai suntem când astrul pleacă lin.
Înaintând în noapte și noi ne-nsingurăm,
Morbidul izolării meniți să-l încercăm.
Dar totu-i trecător și știu, și știi, și știe
Că izvorând lumină o zi iar va să vie.
poezie de Radu Bucelea
Adăugat de Radu Bucelea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când soarele scapătă către asfințit,
iar toamna mai rupe o frunză din ram,
De truda verii, țăranul obosit
odihnește când iarna colindă la geam.
catren de Dumitru Delcă (29 noiembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Îmi spune luna, noapte bună!
voi adormi strâns de brațele mele
și luna cu-n surâs, îmi va vorbii de stele,
îmi va vorbii de tine, de soarele din cer,
ce fuge în tristețe, când cerne ea mister
și pe negrita boltă, doar ea cu păr bălai,
apropie pământul, cu florile de mai
și-i pune o cunună, în jur lumină blândă,
să doarmă în tăcerea, a nopții haină, surdă
îmi spune luna-n șoaptă:,, noapte bună!"
eu o privesc cu zâmbet, admir a ei cunună,
i-admir într-o tăcere ce-mi pregătește somn,
pe stelele surate, privesc cerul s-adorm,
închid pe ochii-mi pleoape, le mai deschid puțin,
zâmbesc la lună șoapte și ochi deschiși mai țin,
mă mai foiesc puțin și iar nu mă mai mișc,
apoi se-ntâmplă totul și nu mai știu nimic
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi sunteți rudele mele
Mă întreb cu-amărăciune,
Singură, ca-ntr-o genune,
Câte-s rele, câte-s bune?!
Când mă uit pe bolta lată,
Mă întreb așa deodată:
Oare soarele-are tată?!
Luna, sus, pe cerul ei,
Răspândind sfios scântei,
Are și ea mama ei?!
Stelele, ca mii de sori
Mici ca fulgii de ninsori,
Au și ele frați, surori?!
Soare, lună, stele mii,
Sfânt izvor de poezii,
Toți să fie-ai cui copii?!
Lună, soare și voi stele,
Când îmi sunt zilele grele,
Voi sunteți rudele mele...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vorbă cu luna
Într-o noapte,
am stat de vorbă cu luna.
I-am spus că ea strălucește
doar pe cer întunecat.
În final am întrebat,
unde se pitește ziua.
Am crezut că nu-mi răspunde.
Nu-mi spune unde se-ascunde.
- De ascuns, eu nu m-ascund.
Soarele îmi este frate.
Ziua el este la rând
ca să lumineze toate.
Împreună dăm lumină,
semănăm pacea divină,
pe pământ facem grădină.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În amurg
În amurg, soarele pleacă
Să se culce după deal.
Când noaptea stă să înceapă,
Duios se-aude un caval.
La chemarea-i neîntreruptă
Codanele vin la poartă.
Glasul dragostei ascultă,
Își spun dorurile-n șoaptă.
Pe furiș, apar flăcăii
Să le fure un sărut.
Mama din ușa odăii
Le cheamă în așternut.
Liniștea nopții se-așterne.
Luna somnul le veghează.
Fetele cu capu-n perne,
La iubitul lor visează.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Soarele strălucește chiar și atunci când este înnorat.
proverbe albaneze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna si Soarele
Cand stele pe cer apar, Si luna iese iara, In jurul tau daca privesti, Vei stii ca este seara. Cand soarele a rasarit, Si raza-ti bate-n fata, In jurul tau de ai privit. Vei stii ca-i dimineata.
poezie de Aurelia Georgeta Muntean (2003)
Adăugat de Aurelia Georgeta Muntean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buna dimineața,Lună! Bună dimineața, stele!
Buna dimineata, Luna
Bună dimineața stele
Azi în zori vă dau binețe
Chiar dacă voi veți pleca
La culcare, pe undeva,
La margine de orizont.
V-ati achitat de-al vostru rost.
Ca în fiecare zi,
Când noaptea se îngeamănă a zi
Mai stați nițel și așteptați
La întâlnire ați rămas.
Vă vedeți cu Soarele
Cu astrul mare de pe Cer
Ce se înalță, tot înalță
Și cu raze ne răsfață.
E lumină și căldură
De multe ori călăuză
Pentru ziuă, pază Bună...
V-ati văzut, v-ati admirat
Și raportul vi l-ati dat
Iar acum, chiar de plecati
Vă veți vedea pe inserat
Când stafeta-i de schimbat!
Bună dimineata Lună
Bună dimineața stele,
Azi in zori ne-am dat binețe...
BUNĂ DIMINEAȚA OAMENI!
BUNĂ DIMINEAȚA PRIETENI!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre stele căzătoare
Din înaltul cerului senin
Unde e stăpân doar Sfântul,
Stele se desprind și vin
Să-îmbrățișeze pământul.
Luna, mamă iubitore,
Noaptea, când nu bate vântul,
Trimite stele căzătoare
Să viziteze pământul.
Tera, ca o gazdă bună
Le primește-n ospeție.
Ba le-îndeamnă să rămână
Pe pământ, o veșnicie.
Copilele lunii primesc
Pe pământ să locuiască.
Dar... cu nostalgie privesc,
Înalta boltă albastră.
poezie de Dumitru Delcă (16 septembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Noaptea bazaconiilor
Noaptea e anotimpul meu preferat!
Atunci e umbra albă
și verdele e frunză
iar bălțile plouă...
plouate pe obrajii de rouă!
Atunci se lasă stele
în cozonaci umplute
și morții pun fiori pe patul viilor
curățate de zori.
Atunci în loc de soare
cad ouă din copaci
și printre case
o bufniță în raze
strălucește
în coajă îngerească
albușul înnegrit
din gălbenuș de draci.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama mea
Mama mea,
e soarele de dimineață,
este câmpia cu verdeață.
Mama mea,
este cerul plin cu stele,
e lumina vieții mele.
poezie de Dumitru Delcă (27 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Aș vrea mai degrabă
Toți vor să fie
soarele care strălucește
în viața ta. Dar eu
aș vrea mai degrabă să fiu luna,
astfel încât
să te luminez
în ceasurile tale cele mai negre, când
soarele nu se află
prin preajmă..
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama-i stea
Cât trăiește pe pământ
mama-i stea ce strălucește.
Când merge la Domnul Sfânt,
și de-acolo strălucește.
Luminează-întreg pământul
când coboară întuneric.
Mie-mi luminează gândul,
mă-învață să fiu puternic.
poezie de Dumitru Delcă (6 martie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.