Bastonul trebuie să fie atât de tare pe cât este câinele de rău.

proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bastonul trebuie să fie atât de tare pe cât e câinele de rău.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian rămase în curte, cu câinele său negru, Nero, care se arătă tare bucuros să-l revadă. Desigur şi Lucian se bucura în egală măsură. Mângâia blana negricioasă a câinelui, care se gudura pe lângă el. Lucian îi deschise uşa casei, aşteptând să intre; dulăul îl urmă, deşi anevoios. Doamna Enka se ivi în holul de la intrare şi îşi dădu seama ce intenţiona fiul său. În acel moment băiatul observă castronelele de plastic goale; atât cel de apă, cât şi cel de mâncare. Se ridică, se îndreptă spre bucătărie şi când se înapoie, i le umplu; câinele, însetat, goli apa imediat. Lucian îi umplu din nou castronul. Îşi privi îngrijorat câinele; i se păru slăbit.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bastonul de Mareşal

- Te rog să-mi spui, soldat Opincă,
Tu porţi în raniţă bastonul?
- Nu, să trăiţi, am doar bidonul,
Cu pălincă.

epigramă de Nicolae Dărăbanţ din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele meu latră uneori. Mental îţi poţi imagina cum arată câinele meu. Dar nu ţi-am spus tipul de câine pe care îl am. Poate tu ţi-l imaginezi pe Toto, din "Vrăjitorul din Oz". Dar te avertizez, câinele meu este întotdeauna cu mine...

citat din Jack Nance
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sir Wilfrid (după ce domnişoara Plimsoll găseşte trabucuri în bastonul lui): Poţi face închisoare pentru asta. Nu aveai mandat de percheziţie pentru bastonul meu!

replică din filmul artistic Martorul acuzării, după Agatha Christie
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bastonul

Medicii mi-au prescris sa umblu cu bastonul.
Ce-i bastonul? Ca orice bat cu doua capete.
Il invarti si cu un varf arati zenitul, soarele,
Alt varf presupune inghetul, nadirul.
Deal si vale sunt contrarii foarte nostime.
Daca le unesti, te trezesti in pustie.
Ciupercile nu-s toate comestibile.
Daca le amesteci, te doare stomacul.
Lastarii inabusa copacii batrani,
Uitand ca si ei imbatrani-vor intr-o vreme.
Zi si noapte, alb si negru, viata si moarte:
Balanseaza pe sarma, vazute si nevazute.

Cateodata imi strunesc bastonul:
Arata-mi vrajile universale, frate,
Mi-e sete de neul lor...
Mi se pare ca Puskin nu se despartea de el.

poezie de George Meniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Funcţionarul: Dar bastonul, domnule Moisescu. De ce nu-l folosiţi?
Moisescu: Bastonul? E numai bâtă, stimate coleg. Voi credeţi că orice problemă se poate rezolva cu bâta?

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra de hotar

O piatră de hotar îngălbenită
despică râul care nu ştie nimic despre aceasta

ca şi cum apa şi dragostea ar putea fi despărţite

Bătrânul filozof cu bastonul întors
alege desişul pădurii
pentru nevoia de a defini omul

Câinele său lovit de lacrima meteoritului
arde precum un semn

poezie de Miroslav Bruck, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la distanţă câinele simte când este iubit. La iubirea ta câinele îţi răspunde însutit.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A încercat, mai întâi efectele curative ale pulanului. Mă lovea în creştet şi peste urechi, în spinare şi peste braţe. Masa prinsă în şuruburi nu-mi permitea să evit loviturile... Când izbea cu bastonul de cauciuc păstra o anumită demnitate. Când năvălea asupra mea cu pumnii, cu palmele, cu picioarele, se schimonosea de ură... Nimeni nu m-a urât atât de tare. Era o ură principială, partinică, marxist-leninistă, orientată activ împotriva unui duşman al poporului.

Florin Pavlovici în Tortura, pe înţelesul tuturor (2001)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A apărut o aplicaţie de iPhone, care îţi spune cât de deştept este câinele tău. Iată cum funcţionează: Dacă ai cumpărat aplicaţia, este clar! Câinele tău este mai deştept decât tine.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un roboţel, Mitică, care când intrai pe uşă, îţi cerea: "Pălăria şi bastonul Dvs." Acuma am avea nevoie de unul care când ieşi pe uşă să-ţi amintească: "Dinţii, ochelarii şi bastonul Dvs" i-aţi luat?

Beatrice Vaisman
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele cel mai bun este câinele cel mai rău.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele rău latră tot aşa de tare şi când are de apărat o ruină.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtutea trebuie folosită în viaţă precum bastonul care îl ajută pe om să urce muntele.

Yoga Swami în Cuvintele maestrului nostru – aforismele pline de înţelepciune ale lui Satguru Shiva Yoga Swami
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Firimitura unui cuvânt...
Nu costă să visezi,
poate doare.. un pic..
poate doare tare...
dar frumuseţea adesea doare...
asemenea iubirii...
Doare pentru că omul nu e capabil să simtă atât de mult frumos.. atât de mult dor şi atâta iubire
pentru că.. destinul său rar se împlineşte precum voieşte... el încă ispăşeşte... pierzând Cerul.... visele sale se destramă ades
şi, cel mai trist este că.. în lumea in care s. a trezit după cădere... cea mai rară stare este statornicia firii.. a gândului.. a emoţiei.. inspiraţiei.. fericirii.. iubirii...
Iar nestatornicia adesea destramă vise.. in zori..
Şi doare un pic...
Sau mai tare...
Dar cumpărăm altele.. numai că trebuie să mai cerşim o firimitura de timp...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele... este prietenul omului. Însă de ce oare? Pentru că...​ Câinele nu judecă lucruri, aspecte sau oameni. Pentru el, iubirea este​ infinită şi necondiţionată. Fără întrebări, fără a analiza. Doar iubeşte!​ Un câine ştie să zâmbească!​ Zâmbeşte. Zâmbeşte. Şi iar zâmbeşte. Ca om fiind, ajungi să te molipseşti. Zâmbeşti şi tu, dragă omule. Ajungi să te bucuri şi tu lângă câinele zâmbitor..​ Omul a uitat, câinele îţi reaminteşte...​ Să zâmbeşti. ​Ca bebeluş fiind, ai zâmbit. Aşa de mult încât reuşeai să bucuri sufletele oamenilor "mari". Pentru că "adulţii" au uitat să zâmbească, e nevoie ca o fiinţă nouă, cum este bebeluşul, copilul sau câinele, să îi reamintească de ce suntem în această viaţă.. SĂ ZÂMBIM. Cu faţa, însă şi cu sufletul!

George Aurelian Stochiţoiu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele meu,Ghemotoc

Câinele meu îmi poartă noroc,
când îl iau cu mine.
... Îl strig, Ghemotoc.
Câinele meu e puţin ciudat.
Aproape mereu, pare supărat.
Orice câine serios,
de-obicei, roade un os.
Însă Ghemotoc este mofturos.
-Ce credeţi?
Preferă doar un covrigel.
Aşa este el!
... Zici că nu-i căţel.
Prietenii îmi spun mie
că i-ar sta mai bine, la simigerie.
Dar să nu ne audă.
S-ar putea să ne arate cine este el.
Poate chiar ne muşcă.
... Totuşi e căţel.
L-am cam supărat.
Am să îl invit, in parc la plimbare
şi am să îi cer iertare.

poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să spun că mă simţeam tare rău în vremea aceea. Tare rău. Tare rău. Totul mă jupuia de viu. Mă găseam într-o situaţie într-adevăr chinuitoare: o pierdusem pe cea pe care o iubeam şi tocmai pricepusem că o zdrobisem pe cealaltă.

Anna Gavalda în O iubeam (2002)
Adăugat de Vâga Claudia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele

Aici câinele trebuie să latre, că de-aia e câine,
Iar când mănâncă stăpânii la măsuţa joasă
Pe scăunele cu trei
Picioare,
Să se uite în gura lor, înghiţind în sec.
Până când, la sfârşit,
După seninul crucii şi slăbitul curelii, cu un oftat,
I se aruncă mămăliga,
Iar el dare de-un stânjen în sus,
S-o prindă din zbor.
Cu cât sare mai sus, cu atât e un câine mai bun,
Dat de exemplu.
Pui şi găini n-are dreptul
Săia decât vulpea, hoaţa, pe furiş.
"Iar dete vulpea la noi azi-noapte,
Spune lelea Anica,
Aproape cu mândrie, fir-ar a diavolului!
Nici n-o să mai ctesc păsări,
Că mă canonesc degeaba,
Că i-am spus alui meu: astupă, mă, rostul!"

poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!