Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cornelia Georgescu

Îndrumat de blondină, Lucian așeză micuțul hamster la locul lui, alături de alți câțiva hamsterei, albi, cu ochii roșii, sau negri, sau cu blănița mai colorată. Acestora li se alătură micuțul Jerry, cu blănița zburlită, gălbuie, cu ochii roșii, hamsterul care o speriase pe Diana Enka, mama lui Lucian. Pe umărul tânărului comandant încă stătea Rikky, de parcă micul papagal era lipit de haina comandantului, ca o pasăre împăiată. Dar Rikky nu era deloc împăiat, era un papagal viu, ba încă unul vorbitor și nu se sfia să-și etaleze calitățile sale de mare vorbitor.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cornelia Georgescu

Cât despre Rikky – acesta era tare amuzant, iar prezența lui nu încurca pe nimeni cu nimic, mai ales pe micuțul Pedro, hamsterul campionului, căruia-i ținea companie, căci deja se împrietenise cu el. "Pedro e un hamster drăguț..." repeta Rikky. Desigur, hamsterul nu înțelegea cuvintele, dar asta nu-l împiedicase lege o prietenie strânsă cu papagalul colorat.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Între timp, maimuțica se dăduse jos de pe umărul lui Lucian, iar papagalul Rikky, mândru nevoie mare, o înlocuise și nici că părea dispus să mai plece din acel loc. La auzul cuvintelor blondinei, Lucian își întoarse brusc privirea către ea, bănuitor. Ce dorea spună prin aceste cuvinte? Oare simpatica blondină simțea ceva pentru el? Lucian se încruntă și rămase îngândurat. Desigur, Maria era tare drăgălașă, simpatică, dar inima lui îi aparținea în întregime celeilalte colege, domnișoara psiholog Lia; pentru ea bătea inima lui și simțea că nu poate schimba acest sentiment chinuitor pentru el. Cu papagalul pe umăr și Nero alături, Lucian intră în sufragerie, împreună cu Maria. Nici unul dintre ei nu observaseră că pe lângă ei trecuse un micuț intrus, dar aveau afle de îndată, pentru că mititelul, cu blănița gălbui-maronie zburlită, ciufulită, se opri mai întâi direct pe sandaua elegantă, apoi pe piciorul Dianei Enka, iar aceasta, speriată, sări brusc într-o parte.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Cine-i Rikky? Și de ce-ți trebuie dulciuri de la Nis, pentru el?
Lucian: Și tu ești curioasă?
Lia: Parcă ți-am mai spus că da, sunt curioasă, din cauza meseriei mele.
Lucian: Ah, spre deosebire de Nis, ai și o motivație solidă: meseria ta!
Lia: Cine-i Rikky?!
Lucian: Un papagal colorat și zgomotos, tare drăgălaș.
Lia: Un papagal?! Ai un papagal?
Lucian: Până ieri nu aveam unul. Acum da, am; și-i plac dulciurile, tare mult; în plus, îmi spune "șeful" – nu eu l-am învățat.
Lia: Vorbește?
Lucian: Multe; nu-i mai tace pliscul, dar e simpatic foc...
Lia: Te cred...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

După plecarea lui, blonda oftă prelung. De ce oare? Din cauza lui Rikky, sau din cauza colegului ei? Nici ea nu-și dădea prea bine seama de ce, dar până și părinții ei prinseseră drag de tânărul comandant. Maria intră în camera cu acvarii, apoi în cea cu multe păsărele, în care, de obicei, stătea și papagalul Rikky; acum acesta nu mai era acolo. În curând, mama ei i se alătură, domnul Stoica rămânând în sufragerie, pentru a mai studia aprobările obținute.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

După plecarea blondului, Traian Simionescu oftă scurt. "Rivalul" său... Într-adevăr, se părea că el învinsese, ieșise în avantaj; Lucian și Diana se numeau Enka, nu Simionescu... Deci, el, directorul, pierduse. Era singur... Se resemnase sau nu încă? Oare mai spera la vreo minune? Diana îl preferase pe Iulian, deși acesta era cu 11 ani mai mare decât ea, iar la 49 de ani, Iulian Enka încă era blond. Nefiresc de blond și nu era vopsit; părul nu începuse deloc să-i albească, nici măcar pe alocuri, câtuși de puțin... Iar acest domn blond trecea oficial drept tatăl lui Lucian.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian privi pinguinii, iar după câteva minute reveniră în sufragerie; încă avea papagalul pe umăr. Mama lui, Diana, nu se mai așezase, rămăsese în picioare, după noul incident cu Jerry – hamsterul. Privind-o tăcut, Lucian se întrebă cum ar fi reacționat dacă ar fi văzut gândacii, șerpii veninoși, țestoasele, tarantulele, scorpionii, șopârlele, caimanii, dar mai ales cele două feline mari, negre, panterele. Nici nu dorea să-și imagineze! Mama lui, Diana, era tare sperioasă! De ce oare? Nu-și dădea seama.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian lăsă mașina în garaj și coborî. Papagalul stătea în continuare pe umărul său. Diana Enka coborî și ea. Intrară în casă. Holul de la intrare era gol, fără Nero, doar cu castronelele lui de plastic, goale și acelea. Iulian Enka nu mai citea ziarele, dar încă stătea pe fotoliu, picior peste picior, tare comod, așteptându-i.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Acasă la familia Enka era destulă liniște, în limita posibilităților: musafirii plecaseră de câtva timp, iar de puțina gălăgie produsă, doar papagalul Rikky era responsabil. Restul erau tăcuți: tânărul comandant, părinții și bunicii acestuia, chiar și bătrânul dulău Nero. Doar lui Rikky nu-i tăcea pliscul deloc; cum însă era drăgălaș, nu deranja pe nimeni, căci toți îl iubeau și-l răsfățau, chiar și blondul. Își revăzuse în acea zi și vechea familie, de la care plecase de bună-voie; cu domnul și doamna Stoica va mai avea ocazia să se întâlnească, însă pe blondină habar n-avea năstrușnicul papagalo văzuse pentru ultima oară, iar în curând același lucru se va petrece și-n cazul "șefului". Pentru că nu-și dădea seama de acest lucru, Rikky nu putea fi trist; ceilalți însă... Chiar și Nero părea abătut și nu din cauza vârstei sale. Dulăul negru parcă presimțea că în curând se va schimba ceva, se va întâmpla ceva; nu știa sigur ce, însă orice ar fi fost, se părea că avea legătură cu tânărul său stăpân. Astfel simțea dulăul negru și nu se înșela deloc...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Iulian: Iată-vă! Sunteți pe prima pagină, în mai toate ziarele de azi.
Lucian: Nu mă interesează, blondule! Absolut deloc!
Iulian: Domnul comandant are mereu tendința de a mă contrazice, domnișoară. Ne-a fost de mare folos papagalul dumitale... Vreți -l luați acasă?
Maria: Da, așa aș vrea.
Iulian: Se pare că dumnealui nu e de acord.
Maria: Ah, scuzați-l, domnule; e doar un papagal, nu știe ce zice... Rikky, taci! Mă scuzați, vă rog... Rikky, nu te prosti! Nu mă face de râs. Ce; ai înnebunit?
Lucian: Se pare că aveți o problemă. Știi ce, din partea mea, îl poți lăsa și aici, nu mă deranjează deloc.
Maria: Dar o să-l aducem aici pe Nero.
Iulian: E un papagal tare drăgălaș... Luați loc, domnișoară!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Se așezară tăcuți la masă și mâncară, apoi băiatul, îndemânatic, strânse rapid și curăță totul, fără a-și murdări uniforma. Avusese grijă de ea, o păstrase intactă. Rikky nu zburase de pe umărul lui, dar nu-i murdărise deloc uniforma; era un papagal educat.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Iulian: Drăguță pasăre... Dar cum ar putea un papagal să-i oprească pe toți oamenii ăia? Poate era mai bun Nero acum.
Lucian: Tată, Nero e bătrân; în plus, mai era și slăbit. Ce-ar fi putut face?
Iulian: De ce-mi spui "tată" și nu "blondule"? Nu ziceai tu că nu s-a schimbat nimic?
Lucian: Scuze, blondule, mi-a scăpat, deloc intenționat...
Iulian: Ia vezi, că acum începe -mi scape și mie "domnule comandant", deloc intenționat... Ia te uită la pasărea asta! Nu știam că un papagal poate fi atât de util într-o casă...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Mihai: Care Jerry; cel din desenele animate, cu Tom?
Lucian: Nu acel Jerry; altul. Un alt hamster, pe nume Jerry, al colegei noastre blonde, de unde provine și Rikky; știi doar, ea mi l-a dat.
Mihai: Ah...
Lucian: Dar cum așa? Și tu te uiți la desene animate?
Mihai: La cele cu Tom și Jerry, da, uneori; sunt amuzante. Bine, de fapt, nu doar la cele cu Tom și Jerry, dar ai zis "și tu"...
Lucian: Ai dreptate, așa am zis, "și tu", ceea ce înseamnă că da, uneori încămai uit și eu la desene, nu doar cu Tom și Jerry.
Mihai: Vezi; până și Rikky se uită.
Lucian: E tare drăguț hamsterul tău, Pedro, însă cred că am plec spre casă.
Mihai: Mai stai puțin!
Lucian: De ce?
Mihai: Ți-am spus că i-am terminat pe cei doi roboți; le-am introdus în memorie date despre misiune și echipaj. Aș vrea -i vezi, -mi spui ce părere ai despre ei. Le poți pune chiar și întrebări.
Lucian: Întrebări? Roboților? Ce-aș putea -i întreb?
Mihai: Orice dorești.
Lucian: Bine. Să vedem și roboții.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

În curând, Lucian porni mașina domnului Enka spre casă. Papagalul, tare mândru, nu renunțase la locul său de onoare de pe umărul tânărului comandant, aflat la volan. Diana Enka stătea în față, lângă fiul ei, spre care privea din când în când, dând din cap ușor, a dezaprobare.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Ca de obicei, mâncarea, de a cărei pregătire se ocupa în ultimul timp, de vreo câțiva ani bunicei, tânărul Lucian, era foarte gustoasă. Mamei lui nu-i plăcea să-și vadă fiul petrecându-și majoritatea timpului liber la bucătărie, cu șorțul legat la brâu, printre cratițe și tigăi, deși băiatului îi stătea bine în postură de bucătar. Sau poate că tânărului îi stătea bine oricum; era un băiat frumos, amănunt ce nu putea scăpa neobservat, mai ales din atenția fetelor. Semăna mai mult cu mama lui, doamna Diana, care era tare mândră de el. Cât despre tatăl său, nu avea nimic în comun cu acesta. În timp ce mama și fiul serviră împreună cina, tatăl cel blond nu se ridicase deloc de pe fotoliu și nu-și întrerupsese activitatea începută, cea de a afla ultimele noutăți din presa locală și națională a zilei.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Ia te uită la Rikky; credeam că numai pe umărul lui Luci stă.
Lia: Ah... Singur s-a așezat la mine.
Diana: Bineînțeles. N-a zis nimeni că l-ai fi așezat tu cu forța.
Iulian: Știi de unde avem acest papagal, domnișoară?
Lia: Da; de la colega noastră cea blondă, Maria, domnișoara biolog.
Iulian: Așa-i; de la ea.
Diana: Dacă ai vedea câte animale are fata aceea blondă acasă... Eu am văzut; am fost cu Luci și cu Nero, pentru că se îmbolnăvise câinele. Și m-am speriat îngrozitor de un șarpe imens, un piton galben încolăcit pe covor, căruia colega voastră îi zicea Marta. Vai, cât era de mare! Iar Luci l-a mângâiat. Mai târziu m-am trezit cu un șoarece din acela de rasă... Cum naiba îi zice?!
Iulian: Hamster, dragă...
Diana: Așa; exact. Un hamster din ăla mi se urcase pe picior! Și câți câini, câte pisici... Mai avea și papagali din ăștia, dar Rikky era cel mai drăgălaș. N-a vrut să mai plece de pe umărul fiului meu, iar aseară, când domnișoara blondă a venit -l ia acasă, Rikky n-a vrut; a preferat rămână la noi. Așa ne-am ales cu un papagal. În plus, Luci s-a dus -l ia pe Nero acasă, de la domnișoara blondă; îl lăsase acolo cu o seară în urmă, pentru ca mama domnișoarei, medic veterinar, -l țină sub observație. Eu n-am mai vrut merg din nou acolo, în acel apartament, unde, din cinci camere, patru sunt ocupate de felurite animale; nici nu vreau -mi închipui ce fel de animale or fi pe acolo. Luci a vizitat toate camerele, eu nu! De Rikky însă îmi place; și de Nero, evident, doar m-am obișnuit cu el. Luci mi-a reproșat că l-aș fi lăsat intenționat fără hrană și apă timp de o săptămână, cât a lipsit el de acasă, dar nu-i chiar așa.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

În acel moment, se văzu întrerupt de mama lui, Enka Diana, care sări îngrozită de pe fotoliu, făcând ochii mari de uimire. Arăta spre covor, fără a putea spune nimic, de parcă-i pierise graiul. Își prinse fiul de mână. Lucian putea simți tremurul de spaimă care o cuprinsese pe mama lui. Observând ceea ce o speriase pe Diana Enka, se retrase și el înapoi cu un pas. Pe covor, încolăcit în mai multe inele, sâsâia un șarpe gălbui, destul de mare. Maria ridică fără teamă șarpele de jos. Mărunțica blondină așezase reptila după umeri, după gât și pornise spre o încăpere alăturată, în care Diana n-ar fi intrat, nedorind afle ce se putea ascunde acolo.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Îl lăsase pe Nero în acel apartament, alegându-se în schimb cu un papagal gălăgios care stătea cocoțat pe umărul lui. Își luaseră rămas bun de la cei din familia Stoica, aceștia scuzându-se din nou față de Diana Enka, pentru incidentele cu pitonul și hamsterul. În sfârșit, coborau treptele blocului, pentru a merge acasă.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Se împăcară; și-n acest sens, se îmbrățișară. Parcă era mult mai bine astfel; așa simțea Lucian, dar și blondul. Domnul Enka se așeză pe marginea patului, lângă fiul său. Lucian stinse veioza; de data asta adormi. Cu blondul rezolvase, destul de repede și de ușor. Mai rămânea problema cu colega lui, domnișoara consilier; asta era mai dificil de rezolvat, mai ales că n-avea nici o legătură cu matematica. Încă trei ore trecură pe fugă, iar blondul se trezi nerăbdător, pentru a merge cu fiul său, cumpere o mașină nouă. Se îmbrăcă cât putu de repede, iar la 06.40 era deja sus, în camera fiului său. Îl privi cu drag; părea a dormi. Se aplecă ușor spre el, încercând -l trezească. Rămas sus, Lucian se echipă grabnic în uniforma lui albastră, încă având șase bulinuțe aurii. Luă păpușa pe care o văzuse blondul (încă era pe pernă) și o așeză grijuliu într-o cutie. Înainte de a coborî, scoase celularul și formă un număr.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian nu zise nimic, nici că da, nici că nu; intră în sufragerie, în urma Mariei, ea încă având papagalul pe umăr. În sufragerie se aflau, printre animale, părinții blondei, Andrei și Eleonora. Ambii se bucurară de vizita comandantului, care-i salută respectuos. Evident, le părea bine și să-l revadă pe Rikky. Lucian, Maria și Rikky intrară prin celelalte camere, pentru a-i vedea pe prietenii înaripați ai papagalului, evident, tot papagali și ei, ca și Rikky, tot vorbitori, mai tăcuți însă decât el.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

După ce servi familiei sale cina, tânărul comandant se retrase în camera sa, deși nu-i era încă somn. Și chiar de i-ar fi fost, tot n-ar fi reușit adoarmă, din cauză că se gândea la ziua ce urma... Se schimbă de uniformă, pe care o așeză cu grijă la locul ei. O privi: șase bulinuțe aurii încă străluceau pe reverul hainei albastre. Cu sau fără ajutorul directorului, tot el era comandantul misiunii. Cât de mult conta acest amănunt? După părerea lui Lucian, nu foarte mult. Totuși, era conștient de responsabilitatea ce-i revenea datorită acestei funcții; reușita misiunii depindea în mare măsură de el... Îngândurat, băiatul nu mai coborî în camera în care se aflau ai săi. Totuși, nici singur nu rămase un timp îndelungat, căci în camera lui intră, după ce-și anunțase prezența prin câteva ciocănituri în ușă, doamna Dana Dragomir, bunica. Venise să-și vadă nepoțelul...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook