Invenție revoluționară
N-aveam nici casă nici mâncare,
Acuma stau pe o comoară,
Făcut-am aparatul care,
Sudează mucuri de țigară.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Invenție revoluționară
N-aveam nici casă, nici mâncare,
Și-acuma stau pe o comoară:
Creat-am aparatul care,
Sudează mucuri de țigară!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu brazdă proaspăt răsturnată
Nu mai este frig afară.
Vine primăvara-n țară.
Pe câmp, plugurile ară
De cu zori, până în seară.
Ară acum pentru noi,
Nu ca ieri pentru ciocoi,
Când eram ca vai de noi,
N-aveam car, n-aveam nici boi.
Acuma din zare-n zare
Duduie pe câmp tractoare,
Cu plug cu multe brăzdare,
Să crească recolta mare.
Să fie țara bogată,
Cu de toate-ndestulată.
Așa cum am fost odată,
Grânar în Europa toată.
Să nu umblăm ca altădată,
Să cerșim din poartă-n poartă.
O comoară nestemată
Este România toată.
Cu brazdă proaspăt răsturnată,
S-o facem tot mai bogată.
poezie de Dumitru Delcă (1986)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul suspinelor
Bani când n-ai nici de căldură,
De lumină, de mâncare,
De la mână pân' la gură
E-o distanță foarte mare!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între moșnegi
- Nu-mi mai face nici mâncare;
Ar putea, dar se codește.
- Ți se pare de mirare?
A mea... nici nu mi-o-ncălzește.
epigramă de Valentin Bleoancă-Plenița din ziarul "Viața Buzăului" (17 august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am suferit tăcerea
Am revenit pe planetă născut dintr-o moarte
A unui despotic rege bătrân,
Cu mâini desperecheate de-atâtea despărțiri
Cu o coroană ruptă și-nfiptă între tâmple
Cu picuri grei de sânge scurgându-mi pe obraz.
Nu vreau s-adulmec noaptea trăirilor trecute
Nici vreau să duc abisul gândirilor ce-au fost
Pe culmea voastră sfântă de-atâta inocență,
Vreau doar să stau la umbra cuvintelor nescrise.
Am suferit tăcerea luminii-n miez de noapte
Am călărit pe caii ce mi i-ați dat odată
Pe caii care însă nu i-ați hrănit de-atunci
Iar eu n-aveam nici apă și nici n-aveam ovăz.
poezie de Christian W. Schenk din Răstignirea ultimului cuvânt (mai 1994)
Adăugat de Constantin Dorin Stancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Condițiile erau extrem de precare în școala de coregrafie așa sunt și acum, dar asta e altă poveste. Eram înregimentați în spectacole omagiale, duși obligatoriu la festivități comuniste, care erau un calvar. Era o lipsă de condiții îngrozitoare. N-aveam căldură, n-aveam lumină, n-aveam mâncare.
Răzvan Mazilu în interviu (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea la față
Nu mai stau într-o căsuță
Ci-n palat parlamentarii:
Nu-s în car nici în căruță...
Ci se plimbă cu Ferrari
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea înfruntare
Pe-un tărâm neștiut, se afla o comoară,
Pe-o comoară, se afla o Fată-Fecioară
Singura Fată-Fecioară.
Nu cunoscuse privirile acelor ce-o vor,
Nici atunci când lunecase în visele lor,
Singura Fată-Fecioară.
Trăia în Palat de sticlă rotundă,
Unde nici dor n-a putut să pătrundă,
Singura Fată-Fecioară.
Nici ierburi, nici gâze rodind din păcat
Nu putură
Sămânța iubirii s-o lase-n Palat,
Să turbure liniștea pură
A singurei Fete-Fecioară.
Pe-un tărâm neștiut, se afla o comoară,
Pe-o comoară, se afla o Fată-Fecioară,
Singura Fată-Fecioară.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezire tardivă?
Sunt un sexagenar, dar totuși vreau
Să stau la pieptul tău precum un țânc:
De bebeluș am învățat să beau,
Învată-mă acuma să mănânc!
Pe-ascunsele cărări am colindat,
Cu pas de orb, legat la ochi, cu-n băț,
N-am ascultat de nimeni niciodat',
Învată-mă acuma să învăț!
De multe ori, de viață doborât,
Luptat-am să devin învingător:
Am alergat, vremelnic m-am târât,
Învată-mă acuma ca să zbor!
Mi-am înfruntat dușmanii cu umor,
Cutreierând și oaze și deșert:
Am fost și crud și neîndurător,
Învață-mă acuma ca să iert!
La pieptul tău, de rele ocrotit,
Regretele acum mă copleșesc:
Căci egoist, eu m-am lăsat iubit...
Învată-mă acuma să iubesc!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un fir albastru fumul de țigară
în timp ce făceai dragoste cu mine
îți împleteam din părul tău blond
aripi de înger
amândoi ne doream să ne smulgem din noi
din lutul trupurilor noastre bătrâne
deși de multe ori zborul ne era scurt
din când în când reușeam să ne înălțăm
și acolo sus ne dezbrăcam de carne și sânge
ne desprindeam de grija zilei de mâine
de boli de nevoi
nici nu mai respiram
pășeam cumva în moarte ținându-ne de mână
două năluci străvezii abia pâlpâind
și totul ținea mai mult de o veșnicie
până când ne aprindeam țigările
iar fumul de țigară ca un fir albastru năuc
se furișa pe lângă noi
și se ridica tot mai înalt tot mai subțire
iar din noi în timp rămâneau
doar două mucuri de țigară
de multe ori mă visez că sunt
un mărfar uitat pierdut într-o gară pustie
unde nici măcar vântul nu vrea să mai adie
și unde timpul nu mai curge
e prins strivit de acele macazului
de pe calea ferată ce duce spre Calea Lactee
poezie de Petru Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui gurmand
El a plecat în lumea-n care,
Precum scripturile susțin,
Nu-i nici durere, nici suspin -
Dar, din păcate, nici mâncare.
epigramă de Sorin Pavel din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful unui gurmand
S-a transferat în lumea-n care -
Precum scripturile susțin -
Nu-i nici durere, nici suspin,
Dar, din păcate, nici mâncare!
epitaf epigramatic de Sorin Pavel din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnica pomenire...
Pomenit e de săteni,
Are saci și în sutană,
Nici la nunți nici la pomeni,
Nu se duce de pomană.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
Oră, mă lași, te duci în larg.
Și mă rănește-aripa-ți grea.
Singur: cu gura-mi ce să fac?
cu noaptea mea? cu ziua mea?
Iubită n-am, nici casă ca să stau,
și nici un loc în care să trăiesc.
Și orice lucruri cărora mă dau,
devin bogate și mă cheltuiesc.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deci
Vin zile
În care
Să nu spui
Niciodată nu
Nici acuma
Nici amu
În zile calde
Și-n zile reci
Mulțumește-te
Cu deci.
poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zoologică
Nu e nici cal și nici măgar,
Succes nu a avut deloc,
Dar dintr-o dată, a fost clar,
Era, se pare... dobitoc.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incertitudine
Cu o fată măritată,
Naltă, mândră ca o floare,
Situația-i ciudată...
Nu-i nici mică, dar nici mare!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Venitul minim
Nu are-un trai asigurat,
Nici casă sau motiv de fală;
Venitul minim l-a testat
De mic, venind cam rar la școală!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe fără bătrânețe
Întineresc, într-adevăr,
Mă-ntorc la faza de sugar;
Am pamperși, n-am nici dinți, nici păr,
Și aș dori la țâță iar!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire nediscriminatorie
Afirm cu patos și tărie:
"Iubirea e universală!",
Nu-ți trebuie nici blugi, nici ie...
E mult mai bine-n pielea goală!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!