Eugen: Vă cunoașteți deja?
Lucian: Numai puțin, dom' profesor. Ne-am întâlnit de câteva ori, nu prea des, pentru puțin timp, absolut întâmplător, în urmă cu un an un an și jumătate. Domnișoară Maria, domnișoara Stela și tânărul Mihai, vă exprim felicitările mele pentru rezultatul obținut, prin care mi-ați devenit colegi; și voi... De ăștilalți doi mă săturasem deja.
Alex: Hei! Ce-ai zis?!
Nistor: Așa-i, șefu'! Ce tot vorbești aiurea?
Lucian: Nu vorbeam cu voi, mă... Sunt dator să mă scuz că nu v-am întâmpinat de la bun început, împreună cu Alex și Nistor, dar am vrut să vorbesc mai întâi cu domnișoara Lia, pe care, după cum v-ați dat seama, o cunoșteam binișor, pentru că, după cum am mai spus, am cunoscut-o întâmplător anul trecut. Mă numesc Enka Lucian și sunt bucuros că vom călători împreună spre misterioasa planetă Proxima. Sperând că și pe voi vă încearcă același sentiment, nu mai adaug decât că sunt încântat să vă cunosc și sper că și vouă vă face plăcere să mă cunoașteți.
Maria: Mie, cel puțin, îmi face o deosebită plăcere.
Lucian: Mulțumesc, domnișoară.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Stela: Așa-i puțin mai binișor.
Lucian: Foarte bine. Atunci, putem începe ședința; deja am declarat-o deschisă... Știu că în mod normal, eu ar trebui să încep, cu prezentarea raportului meu, însă întrucât sunt prea obosit, v-aș ruga să începeți voi de data aceasta și să mă lăsați pe mine la sfârșit. Vă mulțumesc pentru înțelegere... Ah, încă un lucru! Nu știu dacă v-ați amintit sau nu, însă luni s-a împlinit exact un an de când am sosit noi pe această planetă, pe 21 ianuarie. Asta-i tot! Puteți începe.
Nick: Da, am să încep eu...
Nistor: Șefu', nu ești deloc atent.
Lucian: Lasă-mă-n pace, Nis!
Nistor: Bine, șefu'.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Deci, nu va fi nevoie să-ți spunem "domnule comandant" sau altceva de genul ăsta?
Lucian: Poftim?! Nu, absolut deloc, evident. Nici gând! Vreau să-mi spuneți în continuare pe nume, simplu, Lucian, sau dacă vreți, mai pe scurt, Luci; ar fi preferabil... Doar dacă nu vi s-ar părea mai convenabil să ne adresăm unul altuia cu formule de genul: "domnișoară doctor Stejăran", "domnișoară consilier Stancu", "domnule..." nu știu cum i-am putea spune șefului securității, Mihai...
Stela: Ah, nu, ar fi ridicol să ne vorbim astfel unul altuia timp de 13 ani.
Alex: Sigur; ce-ar fi cu atâtea formalități inutile? Și apoi, cum i-am putea spune lui Nis? "Domnule Kilometru"? Sau "Domnule Lungan"?
Nistor: Ce tot ai cu înălțimea mea?
Alex: Eu nimic, mă; ea-i prea mare.
Nistor: Și dacă tot veni vorba de înălțime, cum i-am spune acestei domnișoare, care-i mult prea scunduță; "domnișoara Piticanie" sau "Piticot", ori "Pigmela"? I s-ar potrivi! În cazul ei, nici nu poate fi vorba de înălțime...
Maria: Ce-ai zis, măi?! Ia mai taci! Și ia vezi, ai grijă pe cine numești tu "Piticanie", "Piticot" sau "Pigmela"!
Nistor: Oho, păzea... Se supără "Piticot"... Ce-i, pigmelo, vrei să te pui cu mine?!
Lucian: De ajuns! V-am spus clar că nu vreau certuri și voi deja ați și început.
Maria: Nu ne certam deloc.
Lucian: Sper.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Ia vezi, mă, la ce se holbează așa...
Nistor: Vai, șefu', te-am prins! Să nu-mi zici că asta-i domnișoara psihiatru despre care ne vorbeai într-un timp de ne amețisei. Ți-a picat cu tronc!
Lucian: Hmm?! Ce-ți bagi nasul în fișele mele? Vezi-ți de ale tale, ai destule!
Nistor: E-ndrăgostit și tipa asta nici măcar nu-l bagă-n seamă...
Lucian: Măi, vrei să taci odată?!
Alex: Bine, tace! Da' pot s-o văd și eu pe tipa respectivă?
Lucian: Nu!
Alex: Nu fi rău! Ce-i atât de secret?
Lucian: Uff...
Nistor: Frumoasă tipă pentru un psihiatru, nu-i așa?
Alex: Brunetă, ochi albaștri... Extra! Dar eu n-aș vrea s-o știu prietena mea.
Lucian: De ce?!
Alex: Cum, de ce?! E psihiatru; asta spune tot, nu?!
Lucian: Aș; la treabă! N-avem prea mult timp.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Stela, am ajuns în dreptul rezervei mele. Aș putea intra acum, aici, la mine și...
Stela: Nu, nici să nu te gândești!
Lucian: Ascultă-mă, chiar am nevoie să dorm, sunt mult prea obosit.
Stela: Nu! Haide! Acum! Mișcă-te!
Lucian: Nu!
Stela: Ce-ai spus?
Lucian: Nu pot, doctore. Nu pot să merg mai departe. Nu pot; mi-e rău...
Stela: Cum adică, nu poți?!
Lucian: Stela, mi-e rău... Acum nu e oboseală; mi-e rău, foarte rău...
Stela: Ce tot spui, frumosule?! Luci! Cum? A leșinat... Ce înseamnă și asta?! Nis, Alex, Mihai! Veniți repede!
Mihai: Ce este?
Alex: Ce s-a întâmplat?
Stela: Nu știu. Pur și simplu a leșinat, dintr-o dată! Ajutați-mă să-l ducem în cabinetul medical. E destul de greu, ca să-l țin singură.
Nistor: Dar, ce-a pățit șefu'? Ce are?
Stela: Nis, ai cumva impresia că aș fi medium?
Nistor: Normal, nu... Dar ești medic.
Stela: Întocmai, medic... De aceea îl ducem în cabinetul medical, să aflu, după analize și consultație, ce are, pentru că nu pot ști dinainte. Eu nu umblu cu ghicitul!
Nistor: Ah, da... Ai dreptate.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Se poate, șefu'?
Lucian: Sigur. Imediat... Mulțumesc pentru dansul acordat, Ly.
Ly: N-ai pentru ce.
Lucian: Și atunci înseamnă că ne-am împăcat și nu-mi mai porți pică?
Ly: Nu conta pe asta!
Lucian: Păcat. Mi-ar fi plăcut.
Ly: Îmi închipui. Ți-ar fi surâs ideea, dar... Nu încă! Poate altădată.
Lucian: Bine, Ly. Aștept cu nerăbdare acea altădată. Nis... Sper că ne-ai lăsat și nouă din prăjiturile alea.
Nistor: Sigur, șefu'! Jur că nici măcar nu m-am atins de ele. Până acum...
Lucian: Ai grijă, Nis! Nu-s numai pentru tine!
Nistor: Știu, șefu'. M-am învățat minte.
Lucian: Nu sunt atât de sigur de acest lucru...
Nistor: Aș...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Ia te uită, au sosit Pieile Roșii... Ce-ai pățit, Luci?
Lucian: Te rog, Alex... Încearcă să fii serios!
Nistor: Sorcova vesela... Sorcova vesela...
Lucian: Taci, măi, Nis!
Nistor: Păi, zău, șefu', așa arăți: întocmai ca o sorcovă.
Lucian: Nis, nici un cuvânt în plus! Nu mai comenta!
Nistor: Gata, șefu'! Am tăcut...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Șefu'...
Lucian: Ce-i, Nis?
Nistor: Cum rămâne cu problema mea?
Lucian: Care problemă, mă? Ai vreuna?!
Nistor: Păi, știi tu, cu dulciurile mele.
Lucian: Ah, problema aia... Nu știu, mă, habar n-am! Ce mă întrebi pe mine? Iată-l pe Nick chiar acolo, se uită la un film. Vorbește cu el și vezi ce-ți zice!
Nistor: Da' nu pui și tu o vorbă bună pentru mine?
Lucian: Eu?! De ce-aș face asta? Nu cred. Descurcă-te singur!
Nistor: Hai, mă, șefu', te rog...
Lucian: Nis, scutește-mă! Bine?!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Hai, domnișoară, te rog, urcă.
Lia: Poftim?! Nu, mulțumesc, mai bine nu.
Lucian: Și totuși, domnișoară... Te pot duce până acasă, doar e în drum. Vezi doar... Toarnă cu găleata.
Lia: Bine, dar...
Lucian: Nu sunt deloc supărat pe dumneata, din cauza reclamației.
Lia: Și totuși, îmi vorbești cu "dumneata" și cu "domnișoară".
Lucian: Ai vrea altfel?
Lia: Da; așa cum ne-am înțeles, ar fi mai bine.
Lucian: Fie. Atunci, te rog, Lia... Deocamdată, încă mai suntem colegi și nu sunt supărat pe tine.
Lia: Credeam că ești.
Lucian: Așa ți s-a părut?
Lia: Nu; așa ar fi trebuit.
Lucian: Să zicem că nu sunt supărăcios. Nici răzbunător. Dacă vrei să mergi cu mine, te rog să urci mai repede în mașină; ne udă ploaia prea rău. Sau cel puțin, hotărăște mai repede ce vrei de fapt.
Lia: Bine. Merg...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Șefu', hai să petrecem! Acum e ocazia.
Lucian: Bine. Dacă și ceilalți sunt de acord, de ce nu? Putem petrece împreună, pentru prima oară.
Mihai: Unde?
Alex: Aici, cel mai bine.
Nistor: Desigur; comandăm fiecare câte ceva și rămânem la bordul navei.
Maria: De altfel, în oraș n-ar fi deloc interesant, cu o ceată de body-guarzi după noi, ca o umbră.
Lia: Da, aici ar fi cel mai convenabil.
Lucian: Atunci, rămânem aici, în navă.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Ba nu, să nu plecăm acum acasă; mai bine să sărbătorim toți șapte, împreună, oficializarea misiunii.
Lucian: La ora asta?! Mai bine nu, Nis; de sărbătorit vom avea destul timp mâine, poimâine, zilele următoare; deocamdată, domnișoara avea dreptate: Mai bine să plecăm spre casă, ne așteaptă părinții. Și te-aș ruga, Nis, să mă înțelegi, mai ales pe mine, care n-am mai dat pe acasă de o săptămână, deci, am motive să vreau să ajung mai repede.
Nistor: Bine, șefu', cum zici tu.
Lucian: Vai... Măi, Nis, chiar ești așa de neînțelegător? Sau uituc? Doar ce am vorbit puțin mai îninte despre chestia asta!
Nistor: Care chestie, șefu'? Ah, asta... Scuze, șefu', e doar din obișnuință, nu din răutate; zău!
Lucian: Te cred, Nis, dar încearcă să te controlezi; te rog!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Și deci, din cauza Adelei nu dorești tu să-ți faci o altă prietenă acum, aici, pe această planetă?
Nistor: Păi, cum să-mi fac alta, șefu'?! Nu pot! I-am promis că mă voi întoarce special pentru ea și că mă voi gândi mereu numai la ea. N-o pot trăda!
Lucian: Ce-ai zis, mă?!
Nistor: Ce-ai auzit, șefu'. Îi sunt fidel prietenei mele, chiar dacă ea a rămas pe Terra. În plus, mi-a promis și ea că mă va aștepta, oricât de mult va trebui, adică atât cât va dura misiunea noastră.
Lucian: Cum?! Ești cumva într-o ureche?
Nistor: De ce, șefu'?
Lucian: Păi, cum ai putut să-i ceri așa ceva?!
Nistor: Nu i-am cerut nimic; ea însăși mi-a promis... apoi și eu ei!
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: De ce, șefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ți fac concurență.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademenești pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îți cer... Și nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, șefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Și-ți cer ție dulciuri, pentru că știu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr și nu-i vorba că n-aș avea cu ce, dar n-aș vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, șefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar așa de mult. Și o să-mi dai sau nu ce ți-am cerut?
Nistor: Îți dau, șefu', ce naiba?! Deși după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aș, șefu'; de unde inepuizabil?! Aș vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine vreo 15 ani de acum încolo?
Alex: La cât bagă-n el, dacă ar fi "Pacifis" toată făcută doar din dulciuri, ar consuma-o într-o lună.
Nistor: Nu zău, mă?! Cum le știi tu pe toate...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Chiar așa, șefu'; și-a retras toate acuzațiile?
Lucian: Da.
Alex: Acum, când ancheta e la final; mai devreme nu putea?!
Iulian: E bine și acum. Era de așteptat să-și retragă acuzațiile în cele din urmă... Doar știa bine că fiul meu nu-i un băiat rău.
Eugen: Vezi, Luci? Prin acțiunea asta, chiar și domnișoara a trecut de partea ta, deci, n-ai de ce să te temi de decizia pe care o vom afla în curând; nu poate fi decât favorabilă ție.
Lucian: Poate, dom' profesor.
Traian: Mă scuzați numai puțin. Domnule Stancu, doamnă, vă rog, veniți și dumneavoastră lângă ceilalți; de ce stați aici, retrași?
Virgil: Ah, domnule director, poate n-ar fi bine.
Traian: Cum să nu fie bine?! Haideți, vă rog... Domnișoară, Luci tocmai mi-a spus că v-ați retras toate acuzațiile formulate împotriva lui.
Lia: Da, domnule director, e adevărat. Mi le-am retras, deși, cam târziu... Ar fi trebuit să le fi retras de la început, sau și mai bine, să nu-l fi acuzat deloc, de nimic.
Traian: Nici o problemă, domnișoară; e bine și mai târziu, decât niciodată. Haideți!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Luci, prietene, nu că sunt eu soțul ei, dar să știi că de data asta Stela are dreptate. Ai făcut-o prea de tot, cu vârf și îndesat! Ce-o fi fost oare în mintea ta când ai procedat astfel?! Ai mers prea departe... Nu așa te cunosc eu.
Lucian: Știu. Și n-am cuvinte prin care să-mi cer iertare. Regret...
Mihai: Chiar ne-ai speriat, pe toți, rău de tot, serios! Până și Ly, încă mai tremură...
Maria: Ah, Luci, să nu mai faci așa ceva, niciodată!
Nistor: Ia nu vă mai luați de șeful meu! N-a vrut... Nu-i așa, șefu'?!
Lucian: Nis...
Nistor: Poate ai greșit, șefu', ba chiar îngrozitor de mult, dar ce să-i faci, se mai poate întâmpla. La urma urmei, ești doar un om...
Stela: Și vorbi Nis, înțeleptul... Lasă-l în pace, Nis! Nu mai face pe avocatul lui! E vinovat și știe foarte bine acest lucru. Pedeapsă, 72 de ore, frumosule! Nu pentru că așa aș vrea eu, ci pentru că așa trebuie, după cum am zis, ca să scapi complet de efectul pastilelor pe care le-ai luat. Și să vă fie clar, atât vouă, cât și lui: Dacă închide ochii în această perioadă, fiind încă sub efectul somniferelor pe care le-a luat, o va face pe propria-i răspundere, definitiv! Iar noi nu vom mai putea interveni în favoarea lui din nou, cu nimic, oricât am încerca... Ne-am înțeles?!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Apropo, Nis, când plecăm, să nu uiți să-mi dai și mie câteva bomboane, biscuiți, napolitane, în general dulciuri din astea, de la tine; nu și gume de mestecat.
Nistor: De ce, șefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ți fac concurență.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademenești pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îți cer... Și nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, șefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Și-ți cer ție dulciuri, pentru că știu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr și nu-i vorba că n-aș avea cu ce, dar n-aș prea vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, șefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar așa de mult. Și o să-mi dai sau nu ce ți-am cerut?
Nistor: Îți dau, șefu', ce naiba?! Deși după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aș, șefu'; de unde inepuizabil?! Aș vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine în misiune, vreo 13 sau 15 ani de acum încolo?!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Sigur, e prea târziu ca să-mi mai faceți reproșuri acum... Dar eu vă pot reproșa vouă. Mai ales... Nis, de ce n-ai venit zilele trecute în navă, ca să mă oprești din "activitate"? Tu sau altul?!
Nistor: Păi, șefu', de unde era să știu ce se petrece aici? Nu-mi puteam închipui ce faci tu în navă.
Lucian: Sigur, n-aveai de unde să-ți închipui... Dar puteai veni, măcar de curiozitate, să vezi ce mai face vechiul tău prieten, singur, în navă, de atâta timp. Măcar atât puteai face pentru mine. Doar pentru asta există prietenii, nu-i așa?! Mai ales cei vechi, așa, ca tine... Dar tu nu te-ai obosit. Și tu, bătrâne?
Alex: Off, Luci...
Nistor: Ah, șefu'... Ai dreptate; amândoi merităm să ne reproșezi acest lucru. Dar cel puțin mie nu mi-a trecut nici o clipă prin minte ideea de a veni prin navă, să te văd sau că s-ar întâmpla ceva nedorit.
Lucian: Și atunci... La fel și ceilalți... Eu știu că ceea ce am făcut e foarte grav, sunt conștient acum de acest lucru, dar nu mai pot schimba nimic; faptele sunt deja consumate. Și... Lia, nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă nu erai tu, singura care a venit totuși în cele din urmă în navă și a reușit chiar să mă oprească din nebunia mea... Îți mulțumesc mult pentru tot. Eu... N-am cuvinte! N-aveai nici o obligație, mai ales după ceea ce ai văzut în camera ta din oraș.
Lia: Luci, ajunge!
Lucian: Da, probabil; cred că ajunge...
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În timp ce directorul vorbea, Eugen Manea îi salutase pe părinții lui Mihai, apoi se ocupară de acte. În prezența celor doi martori, Lucian și domnul profesor Manea, domnul Emilian Ristea și doamna Marilena Ristea semnară toate actele prin care îi acordau fiului lor, Mihai Ristea, încă minor, permisiunea de a pleca în misiunea spațială spre planeta Proxima, la bordul navei "Pacifis", în următorii 13 ani, chiar dacă la data lansării, băiatul nu va avea 18 ani împliniți. După părinții informaticianului, fu rândul directorului Simionescu să treacă la semnat actele, apoi al celor doi martori, profesorul Eugen Manea și Lucian Enka. Cu aceste semnături, tânărul Mihai își asigurase un loc la bordul navei albastre pentru următorii 13 ani. Când Lucian și Mihai ajunseră pe puntea principală a navei albastre, acolo se mai aflau deja alții doi, tot în uniforme: Alex și Nistor.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Luci, oprește, te rog! Vreau să cobor aici. Îți mulțumesc că m-ai adus, dar o să merg singură până acasă, pe jos. Nu-i foarte departe...
Lucian: Ce tot vorbești? Cum să pleci singură? Și mai ales, pe jos?
Lia: Păi... Eu nu locuiesc aici.
Lucian: Știu că nu tu; aici stau eu. Te duc eu acasă la tine, cu mașina, puțin mai târziu. Te rog... Ești invitata mea.
Lia: Dar...
Lucian: Hai, numai puțin, să-i vezi pe Rikky și pe Nero!
Lia: Părinții tăi sunt acasă?
Lucian: Dacă sunt?!... Salut, blondule! Sunt. Sunt acasă...
Iulian: Luci... Te-ai întors; tot cu mașina asta, din câte văd. Dar fără body-guarzi și cu altă domnișoară, nu cu cea blondă. Tot colega ta e?
Lia: Laura-Lia Stancu, domnule.
Iulian: Ah, da, consilierul misiunii; cea cu sfaturile. Ai început deja, de pe acum să-mi sfătuiești fiul, domnișoară? Ai mare grijă cu el, are nevoie de niște sfaturi...
Lucian: Termină, blondule!
Iulian: Desigur, domnule comandant. Haideți în casă! Dar sper că dumneata, domnișoară, nu mai ai alte animale; cred că Rikky și Nero ne sunt de ajuns.
Lia: Nu, domnule, eu n-am decât un motănel gri, acasă...
Lucian: Un motănel gri? Haide, te rog... Nu te mănâncă nimeni!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Șefule, mai mergem și azi în peștera aia? Din nou...
Lucian: Da, mă. Doar trebuie să ne lămurim și noi cât de cât, dacă se poate.
Nistor: Așa e, șefu', ai dreptate. Da' eu tot mai sunt claustrofobic. Și azi, la fel ca ieri.
Lucian: Știi ce, Nis... Eu am impresia că suferi mai mult de claustroprostie, nu de claustrofobie.
Nistor: Hai, mă, șefu'... Eu vorbesc serios, nu glumesc.
Lucian: Nici eu, Nis. Ai văzut destul de bine ieri că n-ai de ce să te temi. Nu există motive. Dacă ieri n-ai pățit nimic, poți fi sigur că nici azi.
Nistor: Bine, șefu', cum zici tu. Întotdeauna. Deși să știi că ieri m-am ales totuși cu vreo câteva cucuie zdravene de pe acolo, din cauza galeriilor mai joase.
Lucian: Păi, Nis, apleacă-te, ce naiba!
Nistor: Zău, șefu', la înălțimea mea, mai dificil de înaintat în poziția cocoșat. Încearcă tu, dacă poți! Nu crezi?
Lucian: Las' că te descurci tu.
Nistor: Am să mă străduiesc, șefu'.
Lucian: Deci, Nis, nu ne vei crea probleme? În cercetarea peșterii...
Nistor: Sper că nu.
Lucian: Poate scapi și de claustrofobie astfel, dacă-ți înfrunți temerile. Cine știe?!
Nistor: Aș, șefu', mai dificil... Nu se scapă așa de ușor de chestia asta.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: În cazul ăsta... Noi, să mergem!
Nistor: Un moment, șefu'! Vrei să mergem în munți acum și să intrăm din nou în peștera aceea?
Lucian: Da, Nis, exact! Cred că m-am exprimat destul de clar.
Nistor: Sigur, șefu'; clar. Foarte clar. Dar să... Mergem toți? Adică... Și eu?
Lucian: Evident. Deja au fost toți de acord. Iar tu faci parte din echipaj. Deci, nu văd care e problema.
Nistor: Păi, problema e că... Eu n-aș merge, șefu'! De fapt, sigur nu vreau să merg. Prefer să rămân aici, sau în oricare altă parte.
Lucian: Cum, adică? De ce să nu mergi?
Nistor: Păi, să vezi, șefu'... Din cauză că nu pot. Adică... Sunt claustrofobic.
Lucian: Ce ești, mă? Claustrofobic? Ce-ai, ești nebun?
Nistor: Nu, șefu'; vorbesc serios! Nu glumesc. Dacă nu știi ce în-seamnă, pot să-ți explic...
Lucian: Cum să nu știu? Ce tot vorbești?! Știu foarte bine ce înseamnă asta, nu-i nevoie să-mi explici nimic. Nu știam însă că ai avea astfel de probleme.
Nistor: Poate că nu m-ai întrebat niciodată, sau n-ai avut ocazia.
Lucian: Nu te-am întrebat...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!