Motivarea afectivă vizează latura afectivă, strict umană a salariatului, concentrându-se asupra nevoilor sale de ordin sentimental în cadrul firmei. Motivarea afectivă are în vedere ca salariatul să se simtă bine la locul de muncă şi în cadrul firmei, să fie apreciat, simpatizat de colegi, şefi şi subordonaţi, să se manifeste faţă de el simpatie şi consideraţie, să se bucure de prestigiu.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea intrinsecă constă în determinarea salariatului să se implice, să depună efort şi să obţină rezultate în cadrul firmei întrucât din aceste procese el obţine satisfacţii ce ţin de eul, de personalitatea sa.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea constă in corelarea necesităţilor, aspiraţiilor şi intereselor personalului din cadrul firmei cu realizarea obiectivelor şi exercitarea sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor atribuite.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea cognitivă are în vedere latura intelectuală a salariatului, axându-se pe satisfacerea nevoilor individuate de a fi informat, de a cunoaşte, învăţa, inova, de a opera şi "controla" mediul în care işi desfăşura activitatea. Pentru a realiza motivarea cognitivă, managerii apelează la întreaga forma de motivaţii, atât formale, cât şi informale, economice şi moral-spirituale. Denumirea de "cognitivă" este dată de preponderenţa proceselor de cunoaştere, de înţelegere.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea negativă vizează sporirea eforturilor şi contribuţiei personalului firmei la îndeplinirea obiectivelor sale pe baza diminuării satisfacţiilor în procesul muncii sau a ameninţării cu reducerea lor, dacă sarcinile şi obiectivele de realizat, nu sunt realizate, iar motivaţiile folosite generează frecvent scăderi de venituri, afectează moral prezenţa şi statutul salariaţilor în raport cu asteptările lor.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea economică reprezintă motivarea realizată prin mijloace clasice, ce vizează satisfacerea aspiraţiilor şi asteptărilor de ordin economic ale salariaţilor. Principalele motivaţii utilizate sunt salariile, primele, participarea la profit, gratificaţiile, penalizările la salarii, imputările financiare în caz de erori sau lipsa de gestiune.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea pozitivă are în vedere creşterea eforturilor şi contribuţiei personalului la realizarea obiectivelor firmei, pe baza amplificării satisfacţiilor sale prin participarea la procesul muncii ca urmare a realizării sarcinilor atribuite majorităţii salariaţilor, iar motivaţiile analizate preponderent asigurând creşterea veniturilor salariaţilor a moralului şi statutului lor corespunzător aşteptărilor acestora.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea în sens restrâns constă in corelarea necesităţilor, aspiraţiilor şi intereselor personalului din cadrul societăţii cu realizarea obiectivelor, exercitarea sarcinilor, competenţelor.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, starea afectivă prezintă aceeaşi structură ca şi criza isterică şi este, ca şi aceasta, constituită de o reminiscenţă sedimentată. Deci, criza isterică poate fi comparată cu o stare afectivă individuală nou formată, iar starea afectivă normală poate fi considerate ca expresia unei isterii generice, devenită ereditară.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea extrinsecă este o relaţie individ-organizaţie, având drept conţinut satisfacerea aşeptărilor salariatului faţă de reacţiile organizaţiei vis-a-vis de el. Motivatorii extrinseci sunt recompensele ulterioare pe care le obţinem ducând la capăt anumite activităţi. Salariul este un motivator extrinsec pentru un angajat.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

motivaţie

Motivaţiile desemnează acele elemente formale sau informale, de natură economică sau moral-spiritual pe care proprietarii şi managerii le administrează salariaţilor firmei satisfăcându-le anumite necesităţi individuate sau de grup, pentru a-i determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, acţiunile şi comportamentele lor să contribuie la desfăşurarea activităţilor şi îndeplinirea obiectivelor firmei.

definiţie de Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivarea moral-spirituală are în vedere satisfacerea aspiraţiilor şi aşteptărilor de natură moral-spirituală, ce vizează în primul rând sistemul lor de valori, atitudinile şi comportamentele salariaţilor. În realizarea motivării moral-spirituale, se folosesc motivaţiile de natură morală: acordarea de către manageri a încrederii în salariaţi, exprimarea de mulţumiri şi laude, efectuarea de evaluări a contribuţiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente, mustrări.

Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O relaţie afectivă presupune să-ţi asculţi partenerul, manifestând înţelegere faţă de gândurile, sentimentele şi dorinţele sale.

Gary Chapman în Cele cinci limbaje ale iubirii
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

tip de motivare

Tipul de motivare desemnează ansamblul de motivaţii, delimitate în funcţie de anumite criterii, folosite în mod repetat de manageri într-o optică specifică, care se bazează, conştient sau inconştient pe anumite ipoteze privind condiţionarea motivaţională a performanţelor salariaţilor firmei.

definiţie de Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

motivare

Motivarea reprezintă procesul prin care angajaţii sunt directionaţi să lucreze în vederea atingerii obiectivelor stabilite ale organizaţiei, modul în care se realizează această motivare, fiind înţeles în mod diferit de angajaţi datorită viziunii subiective a fiecărui individ în parte.

definiţie de Ioana Omer în Psihologia muncii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolia e o tristeţe afectivă.

David Boia (14 iulie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sexul pe bani delimitează partea mecanică de cea afectivă.

aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai gravă decât cea economică, pare a fi imensa criză afectivă a contemporaneităţii.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa a diagnosticat-o medicul: instabilitate afectivă. Nici vorbă să fi fost curvă!?

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Educaţia presupune sociabilitate, empatie, rezonanţă şi chiar "risipire" afectivă.

citat din Constantin Cucoş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

prostie

Prostia este aberaţia care a primit o consacrare afectivă.

definiţie de Gabriel Liiceanu în Despre limită
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!