A fost semănat cuvântul Mâine și nu a mai răsărit.
proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Multe, câte-am semănat
Toată viața, cât am fost,
am avut în viață rost.
În grădină-am plantat flori
si-am cules parfumul lor.
Pomi am plantat în livadă
și am cules vara roadă.
Am cultivat în câmp grâne
și-am adus în casă pâine.
Am rostit doar adevăr,
minciuna nu mi-a fost văr.
Primind înțelegere
am investit încredere.
Am semănat bună credință
și-am cules recunoștință.
Am semănat multă iubire
și-am gustat din fericire.
Multe, câte-am semănat
iubire mi-au înturnat.
Bucurii am adunat
și viața mi-au luminat.
poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
4. Psalm
Am semănat, am semănat
cu litere am semănat parcele
cu-atât de diferite soiuri
iar la cules doar buruieni și mărăcini
Bătea vânt de sărăcie
Prin biblioteci pustiite.
Și mă visam asaltând Premiul Nobel
ca fiarele tinere la căprioare
zac leșuri acum pe rafturi,
iar critici în haite fac
exerciții de masticație cu ele.
parodie de Constantin Ardeleanu, după Mircea Ciobanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La semănat de praf de stele
Când mă gândesc la tine zbor,
Ai semănat aripi în mine
Și m-ai lăsat încet să mor,
Grăbindu-te să-ți fie bine.
Când mă gândesc la tine cad,
Ai semănat în mine pietre,
Pe care le-ai furat din vad
Și le-ai zidit cu foc în vetre.
Când mă gândesc la tine ard,
M-asemăn unui meteor;
Mi-ar trebui un miliard
De ani cerești, să scap de dor.
Din ochii tăi murind subit,
Să pot de-a pururi accepta
C-am fost doar un meteorit
De lacrimi pe retina ta.
poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poesis panis cyberneticus
Inima păi calculează
elegiile probabile de mâine
am slăbit oho o rază
ca s-ajung(ă) în vers la tine
Elegiile probabile de mâine
o ce gravitație-i cuvântul
servesc îngerii pe pâine
ca să pot sâ-mi iau avântul
O ce gravitație-i cuvântul
mai slâbesc încă o rază
să-mi ajung din urmă gândul
inima tot calculează
Probabil voi mânca și mâine
Doamne elegii pe pâine
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un cuvânt
"A fost atâta chiu și cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câți martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele și umbre.
Cuvântul fruct oprit.
Cuvinte păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu știe unde nimerește.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără șir cuvinte, necunoscute, omenești.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citește lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte
la început
a fost cuvântul
după aceea au fost cuvintele
amândurora
la urmă
a fost cuvântul tău
împotriva cuvântului meu
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine...
mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare
mâine poate o speranță,
mâine o zi și-o nouă viață,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece
mâine mult mai bun ca azi,
mâine foșnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri
mâine, mâine, până mâine,
e prea mult și nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi de Cuvânt
Cuvântul nu a fost la început
Doar la început;
Cuvântul va fi la început
Și la sfârșit.
Primul cuvânt a fost despre ce a urmat,
Adică despre sine.
Primul cuvânt nu a fost ceva de felul:
O, ce minune; ah, ce viață; mamă ori au!
Acel Cuvânt suntem chiar noi;
Fiecare om e o literă.
Cuvântul a fost la început.
Ne vom găsi noi locul în el,
Până la urmă!...
poezie de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul și femeia
A fost numit, cândva,-începutul
Și el era la Dumnezeu,
Acuma bine știu și eu
Că doar la Ea e, azi cuvântul!
epigramă de Mircea Micle (15 ianuarie 2007)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
mereu vorbesc
nimeni nu ascultă
ascultă dar nu aud
aud dar nu înțeleg
uneori adun gânduri din tâmpla timpului
în roua pură a dimineților ce trec
din ploi clădesc o lume
târziu am văzut
era un ocean de lacrimi
la răsărit sau la apus
asta nu știu acum a spune
pe deal am pus o cruce
pentru a ne ruga
pentru cel ce azi se duce
am chemat timpul
în ropotul ultimului cuvânt nerostit
rătăcit în urma spațiului irosit
am zgâriat pe cer cuvântul
așa a apărut omul
apoi am plecat să zidesc o casă în cer
la răsărit de soare
pentru cei ce vin
pe masă am pus trupul
în pahare am turnat sângele meu
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Printre gânduri desculțe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de lumină
este pământul semănat
cu negații
care ne vor devora cerul
robit dorului
de blândele ploi din aprilie
anotimpul semănat
cu germenii viselor noastre
nu vede cum fragilelor
zboruri în doi
li se usucă aripile
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul de ordine trebuie să fie "acum". Mâine, săptămâna viitoare, mai târziu și alte cuvinte de acest tip sunt sinonime cu cuvântul ce desemnează eșecul "niciodată". Fiți o persoană care spune "Voi începe chiar acum!"
David Joseph Schwartz în Puterea magică a gândului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcurs invers
De n-ar fi fost un ieri, nu-i azi
Și mâine nici nu s-ar ivi;
Deci conuri, n-au fost pân' la brazi?
Și atunci Pământul, din ce-ar fi?
Înainte să fi fost eu, eul,
La început de tot, ce-am fost?
De unde-mi vin; e pedigreul
Stră, stră, străbun... și-am, mâine, rost?
Și ieri, fiind sigur un uitat,
Neseîntorcând, să-l am o probă,
Nu-i viitorul cert datat?...
Și-l pot proba, cum nouă robă?!?
Deci viitoru-i începutul,
Căci el, de n-ar fi așteptat
În ce voi fi vreodat', trecutul...
Eu, astăzi, n-aș fi existat!
Deci mâine am fost... Ieri, m-a ratat!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul "știință" (om de știință) a fost creat de William Whewell, savant din epoca victoriană, cu multiple preocupări, care l-a folosit în numărul din martie 1834 al revistei Quaterly Review. Americanii au preluat imediat cuvântul, iar spre sfârșitul secițolului era foarte frecvent utilizat și în Anglia. Cuvântul a fost format de la latinescul "sciencia", care înseamnă "cunoaștere" și a înlocuit termeni mai vechi cum ar fi "filozof al naturii".
Simon Singh în Big Bang
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirajul clipei
Si dacă mâine o să pierd puterea-n gând și în mișcare,
Vreau Dumnezeu să-mi dea lumină si să-mi aducă impăcare!
Nimic mai mult nu iau cu mine
De a fost rău sau a fost bine
Doar frunza codrului va ști
Ea singură va povesti
La timp trecut povestea mea
Desprinsă parcă dintr-o stea
In nopți târzii și zile reci
Pe-ntunecatele poteci
Ce-au fost create în amurg
De mâna unui Demiurg.
Iar dimineața-n răsărit
Voi fi un vers ce a murit
Aprins de dor, pătruns de jale,
Mirajul clipei trecătoare....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început a fost Cuvântul
La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul era la Dumnezeu,
însemna Cuvântul Domnului, acel cuvânt a fost Creația.
Dar de-a lungul veacurilor de cultură umană cuvântul
a luat alte înțelesuri, atât laice, cât și religioase.
A avea cuvântul a ajuns sinonim cu autoritatea supremă,
cu prestigiul, cu incredibila și uneori periculoasa persuasiune,
cu a avea Ora de Maximă Audiență, o emisiune TV,
cu a avea darul de-a trăncăni, eventual folosind mai multe limbi.
Cuvântul zboară prin spațiu, ricoșează din sateliți,
mai aproape de noi decât a fost vreodată de cerurile
de unde se crede că a coborât.
Dar, după părerea mea și-a celor ca mine,
cea mai mare transformare s-a produs cu mult timp în urmă,
atunci când el a fost pentru prima dată încrustat în piatră
sau trasat pe papirus, când sunetul s-a materializat pentru privire,
din a fi auzit, în a fi citit prin semne, apoi prin text;
și a călătorit prin timp de la manuscris la Gutenberg.
Pentru că aceasta este povestea genezei scriitorului.
E povestea care a SCRIS-o pe ea sau l-a SCRIS el întru ființă.
poezie de Nadine Gordimer din Scris și Ființă, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine
Mâine este prima zi în care
Am să știu mai bine ce-a fost azi.
Mâine este ziua-n care brazii
Vor fi, dacă vor rămâne brazi.
Mâine este ziua fericită
Pentru toți care de ieri încoace
Simt în cuibul leneș de-ndoială
Vulturul nădejdii cum se coace.
poezie de Teofil Bălaj
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început a fost cuvântul și nu pălăvrăgeala, iar la sfârșit nu va fi propaganda, ci iar cuvântul.
citat clasic din Gottfried Benn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început, a fost cuvântul; fiecare cu cuvântul lui.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Speranța în ziua de mâine
Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel și bogatul: Toată omenirea
Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor!
Dar ăst mâine oară când se isprăvește?
O, ce rătăcire! Mâine, e vecia.
Astăzi, este viața, cât omul traiește:
Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia:
Viața, este vrajbă; Moartea, e amor.
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!