Într-un an de zile, Soarele a ocolit bolta cerească întreagă, revenind la locul de unde plecase. În realitate, Pământul s-a mişcat în jurul Soarelui într-un an de zile. Drumul acesta al Pământului în jurul Soarelui nu e la fel cu cercul ecuatorial ceresc, ci e un alt cerc, care întretaie ecuatorul în două puncte.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem pe bolta cerească şi un Greenwich, este punctul de întretăiere al ecuatorului ceresc cu un alt cerc mare, cu cercul eclipticei, drumul Soarelui, al Lunei şi al planetelor, drum care întretaie ecuatorul ceresc în două puncte. Unul dintre aceste două puncte e luat drept Greenwich al ascensiunilor şi tot de la est spre vest se socotesc şi ascensiunile, în ore însă, de la 0 h până la 24 h, neîntrerupt. Cercurile mari cari trec prin polii boltei cereşti întretăind ecuatorul servesc pentru măsurarea declinaţiunei, cari e boreală (însemnată cu +) sau australă (însemnată cu -). Deci, se poate vorbi despre poziţia unui astru pe bolta cerească, spunându-se că se află la atâtea ore ascensiune şi la atâtea grade declinaţiune, boreală sau australă. Amatorul nu e nevoit să facă asemenea măsurători, dar el trebuie să se servească de ele, pentru a se putea folosi de cataloage stelare, de atlase mai ales.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În geografie, o localitate de pe Pământ se măsoară cu ajutorul unor cercuri mari cari împart sfera pământească, numite cercuri de longitudine şi de latitudine. Pentru longitudini, măsurătoarea se face pe cercul ecuatorial, cari e împărţit în 360 de grade. Un anume, cerc mare, cari trece prin polul nord, întretaie ecuatorul şi trece prin polul sud, a fost luat ca punt de origine. Acest cerc e cel cari trece prin locul unde se află observatorul Greenwich. Locul unde acest cerc întretaie ecuatorul a fost însemnat cu 0 grade.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcarea aceasta a Pământului în jurul Soarelui o dovedim tot în mod indirect şi anume o dovedim din mişcarea aparentă a Soarelui. Soarele se mişcă şi el odată cu bolta cerească, ştim că răsare şi apune, dar aceasta se datoreşte numai învârtirei Pământului în jurul axei sale. Dacă însă observăm Soarele în fiecare seară, vedem că el mai are o mişcare şi anume: de la apus spre răsărit, astfel că dacă observăm, într'o seară, o stea mai luminoasă spre apus, peste câteva săptămâni nu o vom mai vedea, deoarece Soarele s'a apropiat prea mult de ea şi tot aşa, în fiecare zi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomul Encke din Berlin calculă întreaga orbită a cometei şi găsi că această cometă se învârteşte în jurul Soarelui în 1200 de zile. Calculul acesta a fost verificat în 1822, când cometa s'a reîntors, observată în mod regulat aproape de atunci încoace. Ea poartă însă numele calculatorului (Encke), nu al descoperitorului (Pons). Cometa, fiind regulat observată, s'a constatat că timpul cât îi trebuie să se învârtească în jurul soarelui descreşte mereu.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul Pământului, sau cel aparent al Soarelui, căci e totuna, e şase luni de-asupra ecuatorului ceresc şi şase luni sub ecuator. Numai de două ori pe an e tocmai pe ecuator. Astfel, putem să înţelegem de ce iarna vedem alte stele decât vara; Soarele ascunde cu lumina lui stelele prin cari trece, dar mişcându-se mereu, le ascunde treptat dinspre apus spre răsărit. Drumul lui pe cer se numeşte ecliptică şi cam acest drum îl au toate planetele, cum şi Luna care se învârteşte în jurul Pământului. Constelaţiile prin cari trec Soarele, Luna şi planetele se numesc constelaţii zodiacale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ne face însă să ni se pară că bolta cerească se învârteşte, în timp ce ea e nemişcată? Vina e a Pământului nostru, glob care se învârteşte în jurul lui în 24 de ore.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind bolta cerească vreo câteva ore cu băgare de seamă, observăm că toate stelele au aceeaşi mişcare de la răsărit la apus, numai Steaua polară stă nemişcată tot pe locul ei. În jurul ei se învârteşte parcă întreaga boltă cerească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultimii ani s-a descoperit că steaua Capella nu călătoreşte singură în spaţiu, ca multe alte stele; ea formează un sistem binar, e o stea dublă şi are un însoţitor care se învârteşte în jurul ei în ceva mai mult de o sută de zile, adică mai puţin de una a treia din cât îi trebuie Pământului să se învârtească în jurul soarelui. Capella şi tovarăşul ei nu au putut fi separaţi niciodată, nici cu cea mai mare lunetă din lume. Spectroscopul cel minunat a descoperit însă secretul Capellei şi a arătat astronomilor că soarele Capella e compus în realitate din doi sori, aproape de aceeaşi mărime, cari se învârtesc cu o repeziciune neînchipuită unul în jurul celuilalt.

Marta Evans Martin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un glob ceresc ar ajuta mai bine la înţelegerea ascensiunilor şi declinaţiunilor. Dar e bine şi dacă aveţi la îndemână numai un glob pământesc. Închipuiţi-vă că pe acea sferă nu există continentele şi mările, ci aveţi în faţă globul ceresc. În acest caz, poziţiunea Pământului ar fi drept în mijlocul sferei, deci, în mijlocul sferei cereşti se află o altă sferă, Pământul, cu longitudinile lui; polii Pământului vor coincide cu polii cereşti şi prin urmare ecuatorul pământesc cu ecuatorul ceresc, deci şi cercurile de longitudine vor corespunde şi ele cu alte cercuri. Pe ecuatorul ceresc vom avea tot avea o împărţire de 360 de grade, deci şi 24 de ore. Atât numai că pentru sfera cerească avem ascensiunea dreaptă. O distanţă de 15 grade cereşti e egală cu 1 h, în ascensiune dreaptă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre un punct din Vega ne îndreptăm noi, Soarele nostru având o iuţeală de vreo 20 km pe secundă. Şi cu toate acestea sunt sute de mii de ani de când zburăm spre acele regiuni cereşti. E drumul Soarelui o linie dreaptă? E o imensă curbă? Nu se poate răspunde. E mai probabil însă că Soarele descrie o imensă elipsă, sau poate o spirală, în jurul unui centru pe care încă nu-l ştim. În acest caz, s'ar observa, în viitor, că mereu Soarele se îndreaptă spre un alt punct al cerului, în realitate Soarele descriind o curbă. Dar lucrurile astea le-am aflat prea de curând şi trebuie să treacă poate mii de ani pentru a fi verificate.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul deci se învârteşte în jurul lui, în jurul unei linii închipuite, numită axa sau osia Pământului. Axa aceasta are, bine-înţeles două capete şi unul dintre ele e îndreptat spre Steaua polară. În acest caz, am pricepe numai decât cum se învârteşte Pământul. Stelele nu ar răsări, nu ar apune nici-una.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe 22 Decembrie, moartea Soarelui este deplină, Soarele deplasându-se spre sud, fără întrerupere timp de 6 luni, ajunge în cel mai jos punct de pe bolta cerească. Apoi încetează a se mai deplasa spre sud, cel puţin perceptibil, pentru următoarele trei zile. În acest timp, Soarele rezidă în vecinătatea Crucii Sudice sau Crucii Constelaţiilor. După acest moment, pe 25 Decembrie, Soarele se deplasează cu 1 grad, de această dată spre nord prevestind zile mai lungi, mai călduroase şi venirea primăverii. Şi de aceea se spune: Fiul care a murit pe cruce a făcut-o pentru trei zile numai pentru a renaşte, motiv pentru care Iisus şi ceilalţi zei ai Soarelui au în comun crucificarea; cele trei zile ale morţii şi conceptul de reînviere. În momentul echinocţiului de primăvară, Soarele detronează întunericul. După acest moment, ziua devine mai lungă decât noaptea. Se ivesc condiţiile revitalizante a tot ce înseamnă viaţă.

Camelia Opriţa în WordPress.com, La porţile universului
Adăugat de Elena Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noul cerc

Cercul are nevoie de o sârmă împinsă
de un copil
ca să fie încercuit de cei fără cerc...
Cercul este un strigăt de luptă!
Cercul de luptă se luptă cu cercul pământului
dar mai ales
mai ales
cu glasul părinţilor ce dansează în cerc!
Până la urmă cercul cade
iar copilul se ridică şi îşi strânge cu putere
părinţii în jurul ranei
garou.
Aşa sângerează
Cercul...
prin strângere... împins cu o sârmă
de un copil nou pentru un cerc şi mai nou.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul se învârte în jurul soarelui, iar omul în jurul banului.

aforism de David Boia (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se ştie de ce β din Lira variază. Cauza variabilităţii lui Algol din Perseu e alta. Ca şi β din Lira, Algol e format din doi sori. Cel mai mic e numai vreo trei sferturi cât cel mare şi de vreo cinci ori mai luminos decât Soarele nostru; el se învârteşte în jurul celui mare în aproape 3 zile. Când ajunge, pentru noi, în dreptul soarelui cel mare şi strălucitor, începe încetul cu încetul să-l acopere, să-l eclipseze şi eclipsa aceasta ţine vreo nouă ore. După ce trece dincolo, soarele cel mare şi strălucitor îşi recapătă din nou strălucirea de mai înainte. Însă şi cel mic e luminos, dar faţă de strălucirea celui mare, cel mic pare obscur. Aşa e cu petele soarelui, care ne par negre ca cerneala, cari în realitate sunt cu mult mai luminoase decât cea mai puternică lumină electrică de pe Pământ.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă stelele variabile îşi schimbă strălucirea în câteva ore, zile sau luni de zile, trebuie să fie o cauză însemnată, deoarece ştim bine că toate acele puncte luminoase sunt în realitate tot atâţia sori, sori cari în mare parte sunt mult mai mari decât cel care ne dă nouă lumină, căldură, viaţă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua de naştere este cea dintâi zi a unui nou voiaj de 365 de zile în jurul soarelui. Călătorie plăcută!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Ce este timpul? Scurgerea tăcută a unor fire de nisip... Ocolul pe care-l face Luna în jurul Pământului şi ocolul Pământului în jurul Soarelui... Primul rid al omului matur şi primul strigăt al noului născut. Un velier care dispare în larg. Într-un vechi cimitir de ţară, sub un chiparos întunecat, un nume necunoscut, săpat pe un mormânt, un nume pe jumătate şters de vânt şi de ploaie. Natura care moare în fiecare iarnă şi renaşte în fiecare primăvară. Vaporul care intră în port, după o lungă călătorie, soldatul care se întoarce din război.

definiţie clasică de Marie-Anne Desmarest în Torente
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai important lucru pe care să îl predai copiilor tăi este că soarele nu răsare şi nu apune. Pământul este cel ce se învârte în jurul soarelui. Apoi, învaţă-i conceptele de nord, sud, est şi vest şi că acestea se referă la locul unde ei se întâmplă să fie pe suprafaţa planetei în acel moment. Toate celelalte vor urma...

citat din Buckminster Fuller
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cineva priveşte cerul într-o noapte senină, fără Lună, obiectele cele mai strălucitoare care se văd sunt probabil planetele Venus, Marte, Jupiter şi Saturn. Vor mai fi şi un număr mare de stele exact la fel ca Soarele nostru, dar mult mai departe de noi. De fapt, unele dintre aceste stele fixe par a-şi schmba foarte lent poziţiile una faţă de cealaltă atunci când pământul se mişcă pe orbită în jurul Soarelui; în realitate ele nu sunt deloc fixe! Aceasta deoarece ele sunt relativ aproape de noi. Pe măsură ce Pământul se mişcă în jurul Soarelui, le vedem din diferite poziţii pe fondul stelelor mult mai îndepărtate. Din fericire, aceasta ne permite să măsurăm direct distanţa dintre stele şi noi: cu cât sunt ma aproape, cu atât par că se deplasează mai mult.

Stephen Hawking în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!