Abel Melveny
Am cumpărat toate uneltele cunoscute
Malaxoare, betoniere, semănători, mașini de cosit,
Mori și discuitori și pluguri și combine
Toate au stat în ploaie și sub soare,
Lovite, ruginind și deformându-se
Pentru că nu aveam unde le adăposti
Și nici nu le foloseam.
Către sfârșit, când am înțeles că totul s-a terminat,
Lângă fereastra mea, m-am văzut limpede,
Pe când pulsul îmi devenea mai slab,
Privind una din morile cumpărate
De care nu avusesem nici cea mai mică trebuință,
Cum s-a dovedit ulterior.
O mașinărie faină, cândva proaspăt vopsită
Și gata să-și facă treaba,
Stătea acum cu vopseaua căzută.
M-am văzut ca pe o mașină bună
Pe care Viața nu a folosit-o niciodată
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfârșit
- poezii despre viață
- poezii despre superlative
- poezii despre puls
- poezii despre ploaie
- poezii despre moarte
- poezii despre arat
- poezii despre Soare
Citate similare
Ida Frickey
Nimic în viață nu îți este niciodată cu totul și cu totul străin:
Eram o fată din Summum, fără nici un ban,
Care într-o dimineață a coborat din tren în Spoon River.
Toate casele stăteau în fața mea cu ușile închise
Și cu perdelele trase;
Nu aveam loc sau parte în nici una din ele.
Și am trecut de plantația bătrânului McNeely,
Cu castelul ei din piatră împrejmuit de grădini și de ziduri,
Unde erau lucrători și paznici;
Proprietate pe care Comitatul și Statul însuși
O garantaseră stăpânului cel mândru.
Era cald, eram flămândă și am avut o viziune:
Am văzut un foarfece imens
Proiectat de pe cer, ca raza de lumină a unui proiector,
Care tăia castelul și plantația în două, cum ai tăia o draperie.
Apoi, ajunsă la "Commercial" am întâlnit un om
Care mi-a făcut cu ochiul
Era fiul lui McNeely.
El s-a dovedit a fi veriga în lanțul către titlul de proprietate
Pe jumătate din plantație și castel,
Prin încălcarea promisiunii de căsătorie foarfecele.
Astfel că, vezi, casa, din ziua când mă născusem
Nu făcuse decât să mă aștepte.
poezie de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre castele
- poezii despre viziune
- poezii despre trenuri
- poezii despre promisiuni
- poezii despre ochi
- poezii despre mândrie
- poezii despre lumină
- poezii despre dimineață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Hortense Robbins
Numele meu era prezent în toate ziarele
Când cinam undeva
Sau când călătoream undeva,
Sau când închiriam o casă la Paris,
Unde eram parte a aristocrației.
Întotdeauna mâncam sau călătoream,
Sau mă tratam la băi, la Baden-Baden.
Acum sunt aici să onorez
Spoon River, aici lângă familia din care cândva am apărut.
Nimănui acum nu-i pasă unde am luat cina,
Sau am trăit, sau cu cine m-am conversat,
Sau cât de des mergem la Baden-Baden.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prezent, poezii despre jurnalism, poezii despre familie sau poezii despre Paris
Elijah Browning
Eram în mulțimea copiilor
Care dansau la poalele muntelui.
A suflat o briză dinspre est și i-a măturat ca pe niște frunze
Dincolo de versanți...
Totul s-a schimbat.
Aici erau lumini zburătoare și luni magice, și se auzeau muzici nepământeane.
A căzut peste noi un nor.
Când s-a ridicat, totul era schimbat.
Acum eram printre mulțimi aflate în conflict.
Apoi o figură din aur strălucitor, și cineva cu o trompetă,
Și încă cineva purtând sceptru au stat în fața mea,
M-au luat în râs, au dansat rigadoon și pe urmă au dispărut...
Iarăși s-a schimbat totul.
Ieșind dintr-un lan de maci,
O femeie și-a dezgolit sânii și și-a ridicat gura întredeschisă spre mine.
Am sărutat-o.
Gustul buzelor ei era sărat.
M-am prăbușit extenuat.
M-am ridicat și m-am înălțat mai sus, dar o ceață ca aceea însoțind un iceberg
Mi-a acoperit pașii.
Îmi era frig și simțeam dureri.
Deodată, a apărut din nou soarele
Și am văzut cum cețurile de sub mine acopereau vederii tot ce era dedesupt.
Iar eu, aplecat peste tot ce era al meu,
Mi-am văzut umbra siluetei reflectată pe zăpadă.
Desupra mea aerul nemișcat era străpuns de un țurțure subțire de gheață
De care atârna o stea solitară!
Un tremur de extaz, un fior de teamă
Au trecut prin mine;
Dar nu mă mai putem întoarce pe partea cealaltă a versanților
Și nici nu mai doream să mă întorc.
Subtile unde desprinse din simfonia libertății
Îmbrățișau imateriale stânci deasupra mea,
De aceea trebuia să urc spre pisc.
Am aruncat departe tot ce -mi mai aparținea.
Cu brațul întins
Am atins steaua.
Am dispărut complet.
Muntele restituie
Adevărului Infinit
Pe oricine atinge acea stea.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre munți, poezii despre țurțuri, poezii despre zăpadă, poezii despre zbor, poezii despre trompetă, poezii despre timp, poezii despre sâni, poezii despre stânci sau poezii despre singurătate
Ippolit Konovaloff
Eram armurier în Odesa.
Într-o noapte polițiștii au năvălit în camera-n care
Unul din grupul nostru citea din Spencer.
Ne-au confiscat cărțile și ne-au arestat.
Eu am reușit să evadez și am venit la New York,
Apoi m-am mutat la Chicago și-apoi la Spoon River,
Unde pot citi liniștit pe Kant
Și unde îmi câștig traiul reparând arme!
Priviți-mi matrițele! Arhitectura mea!
Una pentru țeavă, una pentru percutor
Și altele pentru celelalte părți ale armei!
Well, acum să presupunem că nici un armurier în viață
N-ar avea decât duplicate ale acestor matrițe
Pe care tocmai vi le arăt well, toate armele ar fi
La fel, cu un percutor care lovește
Capsa și cu o țeavă care imprimă direcția,
Toate acționând pentru ele însele
Și totodată una împotriva alteia.
Și-aceasta ar fi lumea armelor voastre!
Pe care nimic n-ar putea-o vreodată elibera de ea însuși,
Exceptând un Matrițer cu matrițe diferite
În care să toarne metalul topit.
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din Antologia de la Spoon River - editura CORESI, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre polițiști, poezii despre noapte, poezii despre lectură, poezii despre cărți, poezii despre arhitectură, poezii despre New York, poezii despre Immanuel Kant sau poezii despre Chicago
N-am întâlnit în viața mea un popor așa ușor de dus în eroare. Noi nu mai avem puterea de a discerne pentru că suntem stăpâniți. Am văzut ce spune Rusia despre noi: "România a devenit colonie". Păi, dacă spune Putin treaba asta, ăla nu e nici nebun, nici idiot, nici tembel. Conduce cea mai întinsă țară de pe pământ. Oriunde întorci Globul, tot vezi Rusia. Eu, când am venit în 1990 din exil, am văzut pe Aeroportul Otopeni scris "Welcome to Romania", "Go here". M-am întrebat: "Păi, unde sunt eu, mă, în România sau în SUA?".
Gheorghe Zamfir în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre superlative, citate despre nebunie, citate despre greșeli, citate despre devenire, citate despre Rusia sau citate despre România
James Garber
Îți amintești, trecătorule, de cărarea bătătorită de mine
Peste terenul unde se află acum clădirea operetei,
Pe când grăbeam cu pași repezi spre serviciu, de-a lungul atâtor ani?
Înțelege-i semnificația cu înțelepciunea inimii:
Și tu vei trece la fel, iar dealurile de la Miller's Ford
Nu-ți vor mai părea așa de îndepărtate;
Asta se va fi întâmplat mult după ce le-ai văzut lângă tine,
Dincolo de cele patru mile de pășune
Și după ce dragostea femeii va fi amuțit,
Încetând să-ți spună: "Te voi salva";
Și după ce chipurile prietenilor și ale rudelor
Vor fi trecut deja în fotografii decolorate, îndurerat tăcute,
Având aerul acela care înseamnă:
"Nu putem să te ajutăm";
Și după ce vei fi încetat să reproșezi oamenilor
Că s-a unit împotriva sufletului tău nevinovat
Ei înșiși strânși la miezul nopții și la amiază
Pentru a vedea cu ochii ațintiți propriul lor destin.
După ce vei fi înțeles toate acestea, gândește-te la mine
Și la poteca mea, a celui care a trecut dincolo și care a știut
Că nici bărbat și nici femeie, nici chin
Și nici datorie, nici aur și nici putere
Pot ușura aleanul inimii,
Singurătatea sufletului!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre femei și bărbați, poezii despre înțelepciune, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre suflet sau poezii despre serviciu
Roscoe Purkapile
Mă iubea.
Oh, cum mă iubea
N-am avut o șansă să scap
Din prima zi când m-a văzut.
După ce ne-am căsătorit, am sperat
Că-și va dezvălui partea muritoare și mă va elibera
Sau va divorța de mine. Dar... puțini mor și nimeni nu renunță.
Apoi, într-o nebunie, am fugit de-acasă și dus am fost pentru un an.
Dar ea niciodată nu s-a plâns. A spus ca totul o să fie bine acum,
Că m-am întors. Și mă întorsesem.
I-am spus că în timp ce făceam o cursă cu barca
Am fost capturat lângă Van Buren Street
De pirații de pe lacul Michigan,
Ținut în lanțuri, așa ca nu am putut să-i scriu.
A plâns și m-a sărutat spunând că a fost îngrozitor,
Șocant, inuman.
Atunci am înțeles că, de fapt, căsătoria noastră
Era un privilegiu divin
Și că nimic nu o putea desface
În afară de moarte.
Am avut dreptate.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie, poezii despre sărut, poezii despre plâns, poezii despre piraterie, poezii despre nebunie, poezii despre dreptate sau poezii despre divorț
Uitasem să respir
Când am început să scriu radioul era pornit.
Aveam mai multe idei decât în toate ultimele cinci zile la un loc.
După câteva ciocănituri în tastatură
S-a auzit un cântec din tinerețea mea.
Degetele s-au oprit brusc,
Ca și cum melodia și cuvintele m-ar fi împietrit.
Timpul stătea nemișcat.
Nu, se mișca în revers.
Nu-mi amintesc altceva.
Când s-a sfârșit, m-am ridicat cu un nod în gât.
Uitasem să respir
poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre tinerețe, poezii despre radio, poezii despre idei sau poezii despre degete
Albert Schirding
Jonas Keene credea ca soarta i-a fost potrivnică
Pentru ca toți copii lui au fost niște ratați.
Dar eu știu un destin mai încercat dacât al lui:
Să fii un ratat pe când copii tăi excelează.
Eu am crescut o specie de vulturi
Care a zburat departe, lasându-mă pe mine, cioara,
Pe creanga abandonată.
De aceea, cu ambiția de a pune un prefix
Onorabil numelui meu,
Cum și pentru a câștiga admirația copiilor mei,
M-am înscris în cursa electorală pentru Inspector al Școlilor din Comitat,
Cheltuind toate economiile, pentru ca în final să pierd.
Asta s-a întâmplat chiar când fata mea a primit premiul întâi la Paris
Pentru pictura ei numită "Moara cea veche"
(Era moara de apă, de dinainte ca Henry Wilkins sa faca moara cu aburi).
Sentimentul că nu eram vrednic de ea m-a terminat.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre vulturi, poezii despre premii, poezii despre pictură, poezii despre creștere, poezii despre crengi, poezii despre copilărie sau poezii despre ciori
Îmi voi aminti
Îmi voi aminti apartamentul tău
și canapeaua ta, și toate filmele
care au fost martore săruturilor noastre.
Îmi voi aminti drumul
pe care m-am pierdut mereu
venind să te întâlnesc;
dar, din clipa când te-am văzut,
nu m-am mai regăsit niciodată.
Toate detaliile care te privesc
și ceea ce noi aproape devenisem
trăiesc în oasele mele.
poezie de Stephanie Bennet-Henry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filme
Toma Pahonțu: Nu ești pentru mine numai femeia iubită, ești însuși destinul meu pentru care am fost creat și care mi s-a impus. De aceea din clipa când te-am întâlnit ai devenit viața și moartea mea. Am luptat împotriva d-tale, m-am ferit, m-am zbuciumat, te-am blestemat, toate în zadar. D-ta trăiai în mine înainte de-a te fi cunoscut... Până atunci îmi făuream idealuri și scopuri de viață, mă războiam cu lumea întreagă; de când te-am văzut, d-ta îmi întruchipezi tot, absolut tot...
replică celebră din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Liviu Rebreanu despre viață, citate despre moarte, citate de Liviu Rebreanu despre moarte, citate despre iubire, citate de Liviu Rebreanu despre iubire, citate despre idealuri, citate de Liviu Rebreanu despre idealuri, citate despre femei, citate de Liviu Rebreanu despre femei sau citate de Liviu Rebreanu despre devenire
Zenas Witt
Aveam șaisprezece ani - și aveam vise îngrozitoare,
Și debilitate nervoasă, și puncte scânteietoare îmi împăienjenau ochii.
Și nu putem să-mi amintesc cărțile pe care le citisem
Asemena lui Frank Drummer care memorase pagini după pagini.
Iar spatele îmi era moale, și eram mereu îngrijorat
Și stingherit, și îmi făceam cu greutate temele,
Și, când mă ridicam să recit, uitam
Ceea ce tocmai învățasem.
Well, am văzut anunțul doctorului Weese
Și, iată, era totul tipărit acolo,
De parcă m-ar fi cunoscut personal pe mine
Și totodată visele mele pe care nu puteam să le controlez.
Astfel, am înțeles că eram însemnat deja pentru mormânt.
Și am tot continuat să mă îngrijorez până când a început tusea,
Și atunci visele s-au oprit.
Și de atunci dorm somn fără vise
Aici, pe dealul de lângă râu.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre somn, poezii despre tipografie, poezii despre râuri, poezii despre medicină sau poezii despre medici
Onorabilul Henry Bennet
Niciodată nu mi-a trecut prin cap,
Până în ziua când eram aproape de sfârșit,
Că Jenny îmi dorea, cu inimă plină de ură, moartea.
Eu aveam șaptezeci de ani, ea treizeci și cinci;
Ajunsesem o umbră de om încercând să-mi îndeplinesc datoria de soț
Față de Jenny, Jenny cea roză și plină de viață.
Dar toată înțelepciunea și rafinamentul minții mele,
O lăsau, de fapt, rece.
Mai mereu pomenea de forța uriașă
A lui Willard Shafer, și despre nemaipomenitul fel
În care odată, la Georgie Kirby's,
A scos singur o mașină din șanț.
Așa că Jenny a moștenit toată averea mea și s-a măritat cu Willard
Bruta aia cu mușchi! Sufletul acela de clown!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îndeplinirea datoriei, poezii despre trandafiri, poezii despre soț sau poezii despre moștenire
Risipire
Eu pe tine te-am iubit, iar acum cu altul te-am găsit; Cum tu ai îndrăznit, când eu totul ți-am dăruit?
Mi s-a rupt inima în mine când am văzut că te plimbi cu oare cine;
Vrei să știi cum eu mă simt? Mă simt rău! Jur, nu te mint!
Doar gândul că de lângă mine vei pleca, inima mea nu va suporta;
Iar acum când totul a mers prost, viața nu mai are nici un rost!
poezie de Rareș-Mircea Jiga (2015)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre plimbare, poezii despre minciună, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre cadouri
Dow Kritt
Samuel vorbește mereu de ulmul lui
Dar nu trebuia să mor pentru a învăța despre rădăcini:
Eu, care sap toate gropile din Spoon River.
Priviți ulmul meu!
Provenind dintr-o sămânța bună,
Plantat la timpul potrivit,
Moare începând de la vârf:
Nu din lipsa de viața, nici de fungus,
Nici distrus de insecte, cum crede clopotarul.
Uite-te, Samuel, unde rădăcinile au ajuns la piatră
Nu pot pătrunde mai departe.
Și asta în timp ce vârful copacului
Se istovește și moare Încercând să crească.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vorbire, poezii despre insecte sau poezii despre copaci
Ralph Rhodes
Tot ce s-a spus a fost adevărat:
Am ruinat banca tatei cu împrumuturile
Și cu speculațiile mele pe piața cerealelor; dar mai există un adevăr,
Am cumpărat și pentru el,
Care nu putea investi în nume propriu
Din pricina legăturilor pe care le avea cu biserica.
În timp ce George Reece zăcea în pușcărie,
Eu umblam după femei
Și mă țineam de beții prin New York.
Acum, când nu ai ceva definit de urmărit în viață,
Vinul și femeile pot deveni un pericol de moarte.
Dar, iată, de acum capul tău este sur și stă aplecat
Peste o masă acoperită de resturi de țigări
Și de pahare goale care degajă un miros acru și neplăcut,
Și se aude un zgomot, și tu crezi că este cunoscuta pocnitură
Facută de dopurile extrase din gâtul sticlelor,
La vremea când afară se aude cântec de cocoși
Și tu ridici capul, și lângă tine stă Tâlharul
Care a așteptat până când capul tău a albit
Iar bătăile inimii au slăbit, ca să-ți spună:
Jocul s-a sfârșit. Am venit să te iau,
Ieși afară pe Broadway pentru a fi călcat de o mașină,
După care vei fi transportat înapoi la Spoon River.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre vin, poezii despre transporturi, poezii despre tată sau poezii despre religie
Simetrie
Mergeam așa,
Când deodată în fața mea,
S-au desfăcut doua drumuri:
Unul la dreapta,
Și altul la stânga,
După toate regulile simetriei.
Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am țuguiat buzele,
Am tușit,
Și-am luat-o pe cel din dreapta
Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea.
Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Și după aceea în fața mea s-au căscat două
Prăpăstii: Una la dreapta. Alta la stanga.
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptușită cu puf!
Târâș, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Și deodată în fața mea
S-au deschis larg două drumuri.
V-arăt eu vouă! - mi-am zis -
Și-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmășie.
Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Și la prima răscruce
M-am dăruit cu toata ființa
Celui din dreapta. Tot așa,
Celălalt trebuia acum, celălalt...
Acum merindea îmi e pe sfârșite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârțâie și mârâie împotrivă-mi,
C-am ținut-o tot într-o greșeala...
Și iată în fața mea iar se cască
Două ceruri: Unul în dreapta. Altul la stânga.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, citate de Marin Sorescu despre greșeli, poezii despre vânt, citate de Marin Sorescu despre vânt, citate de Marin Sorescu despre sfârșit, poezii despre prăpăstii, citate de Marin Sorescu despre prăpăstii, citate de Marin Sorescu despre ochi sau poezii despre muguri
Elizabeth Childers
Țărâna din țărâna mea,
Și țărâna cu țărâna mea,
O, copil care ai murit intrând în lume,
Mort o dată cu moartea mea!
Fără să fi cunoscut respirația, deși ai luptat din greu,
Cu o inimă care a bătut cât ai trăit în mine
Și care s-a oprit când m-ai părăsit pentru a intra în Viață.
E mai bine așa, copilul meu.
Tu nu ai parcurs niciodată
Drumul lung, lung, care începe cu anii de școală,
Când degetele mici abia se văd prin ceața lacrimilor
Care cad peste litere contorsionate.
Tu n-ai cunoscut cea mai timpurie rană,
Când un mic prieten te părăsește pentru alt prieten,
Nici boala și nici chipul
Spaimei de lângă sau din pat;
Nici moartea unui tată sau a unei mame,
Sau sentimentul de rușine pentru proprii părinți, sau săracia;
Și nici primul regret acut când anii de liceu au luat sfârșit;
Ți-a rămas necunoscută perversitatea naturii oarbe care te face să bei
Din cupa iubirii, deși știi că este otrăvită.
Cine va fi ridicat floarea feței tale?
Ce searbăd botanist?
Sângele cui va chemat sângele tau?
Pur sau corcit, nu contează,
Întotdeauna sângele cuiva va striga după sângele nostru.
Și, apoi, copii tăi oh, ce se va fi ales de ei?
Ce mâhniri te așteptau?
Mai bine Copil in Eternitate decât în Viață.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre sânge
Penniwit, artistul
Încercând să-mi pun mintea înlăuntrul camerei de fotografiat
Pentru a prinde resortul adânc, sufletul unei persoane,
Mi-am pierdut patronul din Spoon River.
Cea mai bună fotografie pe care am făcut-o vreodată
A fost a judecătorului Somers.
Stătea drept, în picioare, cerându-mi să aștept
Până când își va face ochii încrucișați să privească drept în față.
Apoi, când a fost gata, a spus "All right".
Dar eu am urlat "Se respinge" și ochii i s-au răsucit la loc.
L-am prins exact așa cum arăta de obicei
Când spunea "Se exclude."
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fotografie, poezii despre picioare, poezii despre justiție sau poezii despre artă
Bert Kessler
Nimerisem pasărea,
Cu toate că zbura în lumina soarelui spre apus.
Abia se risipise zgomotul împușcăturii și ea a început să se înalțe
Mai sus, tot mai sus printre razele de lumină aurie,
Pentru ca mai apoi să se răsucească pe o parte, un ghem rotund de pene,
Câteva desprinse de ea plutind alături,
Și să cadă în picaj abrupt în iarbă.
M-am îndreptat spre ea, înlăturând hățișul uscat,
Până am văzut dâra de sânge pe buștean
Și pitpalacul zăcând lângă rădăcinile putrede.
Nezărind spini pe-acolo, am întins brațul printre firele de iarbă,
Dar ceva s-a înălțat și mi-a înțepat mâna, amorțind-o.
Într-o secundă, am zărit cobra
Cu pielița trasă de tot de pe ochii galbeni,
Cu capul arcuit, retrăgându-se în inelele ei,
Un colac murdar, de culoarea cenușii
Sau a frunzelor de stejar căzute, într-o toamna târzie, în straturi, unele peste altele.
Am rămas încremenit în timp ce ea devenea mai mică, descolăcindu-se
Și începând să se târască sub buștean;
Apoi, am căzut moale în iarbă.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre toamnă, poezii despre stejari sau poezii despre secunde