Legătura dintre acizii nucleici şi proteine se realizează cu ajutorul codului genetic, prin care o secvenţă de trei nucleotide din ADN codifică un anumit aminoacid în molecula proteică.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
S-a descifrat astfel alfabetul vieţii, cu ajutorul căruia la toate organismele vii, de la cele mai simple virusuri la cele mai evoluate mamifere, inclusiv omul, se realizează legătura dintre acizii nucleici şi proteine.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare specie şi chiar fiecare individ conţine propriul său program genetic, înscris cu ajutorul codului genetic în acizii nucleici şi prin care sunt determinate şi transmise ereditar diferitele sale caracteristici morfologice, fiziologice, biochimice etc.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul organism viu, apărut în negura timpurilor, n-a fost altceva decât un sistem de proteine a căror menţinere şi continuitate depindeau de informaţia genetică din acizii nucleici, adică de un anumit program genetic.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acizii nucleici sunt substanţe macromoleculare alcătuite din unităţi mai simple denumite nucleotide. O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Bazele azotate din macromolecula acizilor nucleici sunt de două tipuri: purinice şi pirimidinice, ele rezultând dintr-un nucleu comun denumit purină şi respectiv pirimidină, derivaţi din inelul benzenic.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proteinele şi acizii nucleici, necesari pentru reproducere se formau în urma unor reacţii fermentative (anaerobe) ale moleculelor mai mici, ca lactatul şi acetatul. Aceste componente reproductibile (acizii nucleici şi proteinele) incluse într-o membrană lipidică au format primul sistem celular.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la început celulele procariote ancestrale, de tip anaerob, au avut câteva trăsături esenţiale ale vieţii: ca şi astăzi, secvenţe de 3 baze în ADN au determinat ordinea de succesiune a aminoacizilor în proteine, deci sinteza proteică se baza pe acelaşi cod genetic.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece macromoleculele de acizi nucleici au de obicei dimensiuni foarte mari, fiind formate dintr-un număr mare de nucleotide, s-a ajuns la concluzia că prin modificarea secvenţei celor patru tipuri de nucleotide se poate înregistra o cantitate enormă de informaţie genetică.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil chiar la începutul evoluţiei celulare au fost produse – pe baza elementelor chimice existente în mediu – molecule de ATP (adenozintrifosfat), una dintre cele patru nucleotide din acizii nucleici, cu rol central în energia celulară. De asemenea, celulele primitive aveau capacitatea de a folosi diferite substanţe organice pentru a sintetiza riboza, dezoxiriboza, fosfaţii, derivaţii purinici şi pirimidinici, aminoacizii, sărurile, necesare pentru activitatea lor metabolică.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre caracteristicile esenţiale ale codului genetic o constituie universalitatea sa, prin care se înţelege faptul că el este identic la toate organismele vii. Aceasta demonstrează evident că el s-a constituit foarte devreme, odată cu apariţia vieţii pe Pământ, acum circa 3,6 miliarde de ani şi că după aceea n-a mai evoluat, deoarece cu ajutorul său se poate înregistra o cantitate practic infinită de informaţii. Deci, se poate spune că întreaga viaţă pe Pământ are un strămoş comun, iar codul genetic are nu numai un caracter universal, ci şi o origine foarte veche.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bacteria Dialister pneumosintes, care prezintă cea mai mică celulă de tip procariot cunoscut până în prezent, apa reprezintă 75%, iar restul este reprezentat de proteine, acizi nucleici, glucide, lipide etc. Bacteria conţine circa 800 de tipuri diferite de proteine care, prin activitatea lor enzimatică, asigură catalizarea a 500-1000 de reacţii chimice indispensabile vieţii; aceasta este limita inferioară cunoscută la care se manifestă viaţa.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărul de aminoacizi care intră în alcătuirea proteinelor cu rol structural sau enzimatic este de 20. Prin combinarea lor variată, prin modificarea secvenţei lor în catenele polipeptidice, se pot realiza un număr imens de proteine. Până în prezent au fost deja identificate peste 100000 de tipuri de proteine diferite în plante şi animale.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracteristic pentru toate celulele este faptul că ele au un anumit program genetic, în care se găseşte codificată biochimic (în moleculele de ADN) informaţia necesară realizării structurilor şi funcţiilor lor.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce viaţa a apărut pe Pământ, evoluţia sa a început foarte rapid. Prin modificări la nivelul acizilor nucleici, informaţia genetică s-a complicat şi sofisticat tot mai mult, iar mediul a jucat rolul de a selecta din multitudinea de indivizi numai organismele care întâmplător erau mai bine adaptate condiţiilor de viaţă.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate organismele vii au materialul genetic alcătuit din gene similare.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Codul genetic a suferit o anumită evoluţie în însuşi procesul de apariţie a vieţii.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Structura, funcţiile şi întreaga activitate celulară sunt determinate de programul genetic înscris biochimic în acidul dezoxiribonucleic (ADN) din cromozomi.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercetările de genetică moleculară, care s-au amplificat şi diversificat considerabil, au drept scop studiul eredităţii la nivel subcelular şi molecular, căutând să descopere mecanismele intime care stau la baza procesului de transmitere ereditară a caracterelor, precum şi a celor prin care se realizează variabilitatea ereditară a organismelor.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genetica clasică a intuit existenţa unor factori materiali, responsabili de a deţine în structura lor capacitatea de transmitere de-a lungul generaţiilor a diferitelor caractere ereditare. Asemenea factori s-au numit factori ereditari sau gene. Se ştie de mult timp că aceste gene sunt segmente dintr-o substanţă chimică cu moleculă mare, adică dintr-o macromoleculă, care s-a numit acid dezoxiribonucleic, cel mai adesea cunoscut prin iniţialele sale ADN. Genele deţin prin însăşi secvenţa lor de nucleotide informaţia ereditară care dirijează sinteza unei anumite proteine. Această proteină poate juca un rol structural, fie unul enzimatic şi astfel contribuie la realizarea unui anumit caracter ereditar al organismului.
Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate organismele vii iau naştere din părinţi, cu care sunt asemănători; îşi caută hrană, pe seama căreia cresc şi trăiesc, cu ajutorul unei sensibilităţi speciale faţă de excitanţii din mediu (fizici, chimici, biologici); desfac hrana ingerată în nutrienţi mai simpli: glucoză, aminoacizi, acizi graşi, glicerină, pe care îi absorb în protoplasma celulelor lor, unde îşi construiesc, cu ajutorul unui cod genetic specific, proteinele, glucidele şi grăsimile lor; cu acestea îşi alcătuiesc structurile protoplasmatice, în interiorul cărora se petrec toate reacţiile de degradare şi de sinteză, realizate cu ajutorul unor enzime; elimină la exterior produşii toxici sau neutili ce rămân în urma acestor reacţii metabolice; se mişcă, cu ajutorul unor formaţiuni contractile; se reproduc la o anumită vârstă prin schimb de material ereditar; mor după un anumit timp de viaţă, caracteristic fiecăruia.
Eugen Popa în Unitatea lumii vii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate organismele vii au materialul genetic alcătuit din gene similare. Numai că în timp ce unele virusuri au numai 4-5 gene, mamiferele, de pildă, posedă în nucleul celular câteva zeci de mii de gene.
Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
