Acizii nucleici sunt substanţe macromoleculare alcătuite din unităţi mai simple denumite nucleotide. O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Bazele azotate din macromolecula acizilor nucleici sunt de două tipuri: purinice şi pirimidinice, ele rezultând dintr-un nucleu comun denumit purină şi respectiv pirimidină, derivaţi din inelul benzenic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Studiul ADN provenit de la diferite specii de plante, animale şi microorganisme a arătat că el suferă variaţii mari de la o specie la alta, în ce priveşte cantitatea diferitelor baze azotate şi mai ales raportul citozină-guanină/ adenină-timină. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esenţială între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice şi pirimidinice, în timp ce raportul dintre bazele purinice şi pirimidinice se menţine constant şi egal cu unitatea.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sprijinul concepţiei privind apariţa vieţii stau o multitudine de date experimentale. Astfel, s-a demonstrat în laborator că este posibilă sinteza abiotică (în absenţa vieţii) a unor substanţe organice, cum sunt aminoacizii, bazele azotate, unele nucleotide şi chiar tipuri mai simple de polinucleotide şi polipeptide. Deci, cercetătorii au putut să reproducă în laboratoare unele momente din procesul de apariţie a vieţii.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece macromoleculele de acizi nucleici au de obicei dimensiuni foarte mari, fiind formate dintr-un număr mare de nucleotide, s-a ajuns la concluzia că prin modificarea secvenţei celor patru tipuri de nucleotide se poate înregistra o cantitate enormă de informaţie genetică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legătura dintre acizii nucleici şi proteine se realizează cu ajutorul codului genetic, prin care o secvenţă de trei nucleotide din ADN codifică un anumit aminoacid în molecula proteică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proteinele şi acizii nucleici, necesari pentru reproducere se formau în urma unor reacţii fermentative (anaerobe) ale moleculelor mai mici, ca lactatul şi acetatul. Aceste componente reproductibile (acizii nucleici şi proteinele) incluse într-o membrană lipidică au format primul sistem celular.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de ARN, care este de regulă format dintr-o singură catenă polinucleotidică, ADN este alcătuit din două catene paralele, legate între ele întotdeauna, printr-o legătură între o bază azotată purinică şi una pirimidinică. Ca urmare, în macromolecula de ADN nu există decât următoarele patru tipuri de legături: adenină-timină; timină-adenină; guanină-citozină; citozină-guanină.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil chiar la începutul evoluţiei celulare au fost produse – pe baza elementelor chimice existente în mediu – molecule de ATP (adenozintrifosfat), una dintre cele patru nucleotide din acizii nucleici, cu rol central în energia celulară. De asemenea, celulele primitive aveau capacitatea de a folosi diferite substanţe organice pentru a sintetiza riboza, dezoxiriboza, fosfaţii, derivaţii purinici şi pirimidinici, aminoacizii, sărurile, necesare pentru activitatea lor metabolică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a descifrat astfel alfabetul vieţii, cu ajutorul căruia la toate organismele vii, de la cele mai simple virusuri la cele mai evoluate mamifere, inclusiv omul, se realizează legătura dintre acizii nucleici şi proteine.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele două catene polinucleotidice ale ADN sunt complementare, deoarece de ordinea în care se succed nucleotidele într-una depinde ordinea nucleotidelor în cealaltă. Bazele purinice şi pirimidinice sunt unite între ele prin legături duble sau triple de hidrogen, care, fiind în număr suficient de mare de-a lungul macromoleculei, asigură coeziunea şi stabilitatea ADN.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul organism viu, apărut în negura timpurilor, n-a fost altceva decât un sistem de proteine a căror menţinere şi continuitate depindeau de informaţia genetică din acizii nucleici, adică de un anumit program genetic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce viaţa a apărut pe Pământ, evoluţia sa a început foarte rapid. Prin modificări la nivelul acizilor nucleici, informaţia genetică s-a complicat şi sofisticat tot mai mult, iar mediul a jucat rolul de a selecta din multitudinea de indivizi numai organismele care întâmplător erau mai bine adaptate condiţiilor de viaţă.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare specie şi chiar fiecare individ conţine propriul său program genetic, înscris cu ajutorul codului genetic în acizii nucleici şi prin care sunt determinate şi transmise ereditar diferitele sale caracteristici morfologice, fiziologice, biochimice etc.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macromolecula ADN este formată din două catene polinucleotidice paralele, înfăşurate elicoidal în jurul unui ax, una având o direcţie ascendentă, iar cealaltă descendentă.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gena poate fi definită drept un segment din macromolecula de ADN, formată dintr-un număr de codoni identic cu numărul de aminoacizi şi care conţine codificată biochimic informaţia genetică necesară sintezei unei catene polipeptidice.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bacteria Dialister pneumosintes, care prezintă cea mai mică celulă de tip procariot cunoscut până în prezent, apa reprezintă 75%, iar restul este reprezentat de proteine, acizi nucleici, glucide, lipide etc. Bacteria conţine circa 800 de tipuri diferite de proteine care, prin activitatea lor enzimatică, asigură catalizarea a 500-1000 de reacţii chimice indispensabile vieţii; aceasta este limita inferioară cunoscută la care se manifestă viaţa.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacteriile şi algele albastre-verzi sunt nişte celule primitive cu o structură simplă, asemănătoare cu a primelor celule apărute pe Pământ acum circa 3 miliarde şi jumătate de ani. Organismele de acest tip nu au un nucleu individualizat, ci difuz, fapt pentru care ele au fost numite procariote.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există sinteză atunci când, prin combinarea judecăţilor interioare care ne sunt făcute cunoscute din relaţiile mai simple, se deduc judecăţi din ele în raport cu relaţii mai complicate. Există analiză atunci când dintr-un adevăr mai complicat se pot deduce adevăruri mai simple.

citat din Andre-Marie Ampere
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusurile, cele mai simple forme de viaţă, nu au organizare celulară şi ca urmare ele manifestă activitate vitală numai în cadrul celulelor gazdă.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Un moment! Vrei să spui că toate aceste plante existente aici, nu au în structura lor celulară acizii nucleici?
Dick: Exact. Nu au ADN, nici ARN.
Lucian: Dar asta e imposibil! ADN-ul este esenţa tuturor organismelor vii.
Dick: Aşa o fi pe Pământ, dar nu şi aici, Lucian. Toate aceste plante obţinute de noi pe căi artificiale nu au ADN, dar ele există. La fel se întâmplă şi-n cazul animalelor şi pomilor din pădurea artificială.
Lucian: Asta nu se poate! Fără molecula de ADN, acestea nu pot exista; e de neconceput să poată exista plante fără ADN. Ce să mai spunem despre animale? Animale, fiinţe vii, fără ADN?!
Dick: Nu au ADN, Lucian! Dacă ar avea, n-ar mai fi deloc artificiale, chiar dacă ar fi create de noi, în laboratoare. Ar fi naturale, reale, normale, sau cum să mă exprim ca să înţelegeţi mai bine? Dar nu au ADN, deci sunt artificiale; n-am avut de unde să procurăm ADN-ul lor. Poate mai mult din cauza asta putem afirma că ar fi artificiale, nu în sensul că ar fi de plastic, iluzii, holograme sau altceva de genul acesta.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai multe parfumuri sunt alcătuite din îmbinarea diferitelor esenţe florale. Cea mai interesantă şi utilizată combinaţie este cea a trandafirului cu iasomia, bază peste care se pot asocia orice alte idei de esenţe.

John Oakes în Cartea parfumurilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!