La bacteria Dialister pneumosintes, care prezintă cea mai mică celulă de tip procariot cunoscut până în prezent, apa reprezintă 75%, iar restul este reprezentat de proteine, acizi nucleici, glucide, lipide etc. Bacteria conţine circa 800 de tipuri diferite de proteine care, prin activitatea lor enzimatică, asigură catalizarea a 500-1000 de reacţii chimice indispensabile vieţii; aceasta este limita inferioară cunoscută la care se manifestă viaţa.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărul de aminoacizi care intră în alcătuirea proteinelor cu rol structural sau enzimatic este de 20. Prin combinarea lor variată, prin modificarea secvenţei lor în catenele polipeptidice, se pot realiza un număr imens de proteine. Până în prezent au fost deja identificate peste 100000 de tipuri de proteine diferite în plante şi animale.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legătura dintre acizii nucleici şi proteine se realizează cu ajutorul codului genetic, prin care o secvenţă de trei nucleotide din ADN codifică un anumit aminoacid în molecula proteică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toate că uneori celulele sunt extrem de mici, ca în cazul bacteriei Dialister pneumosintes, ele reprezintă un microcosmos de o imensă complexitate.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a descifrat astfel alfabetul vieţii, cu ajutorul căruia la toate organismele vii, de la cele mai simple virusuri la cele mai evoluate mamifere, inclusiv omul, se realizează legătura dintre acizii nucleici şi proteine.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul organism viu, apărut în negura timpurilor, n-a fost altceva decât un sistem de proteine a căror menţinere şi continuitate depindeau de informaţia genetică din acizii nucleici, adică de un anumit program genetic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece macromoleculele de acizi nucleici au de obicei dimensiuni foarte mari, fiind formate dintr-un număr mare de nucleotide, s-a ajuns la concluzia că prin modificarea secvenţei celor patru tipuri de nucleotide se poate înregistra o cantitate enormă de informaţie genetică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la început celulele procariote ancestrale, de tip anaerob, au avut câteva trăsături esenţiale ale vieţii: ca şi astăzi, secvenţe de 3 baze în ADN au determinat ordinea de succesiune a aminoacizilor în proteine, deci sinteza proteică se baza pe acelaşi cod genetic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil chiar la începutul evoluţiei celulare au fost produse – pe baza elementelor chimice existente în mediu – molecule de ATP (adenozintrifosfat), una dintre cele patru nucleotide din acizii nucleici, cu rol central în energia celulară. De asemenea, celulele primitive aveau capacitatea de a folosi diferite substanţe organice pentru a sintetiza riboza, dezoxiriboza, fosfaţii, derivaţii purinici şi pirimidinici, aminoacizii, sărurile, necesare pentru activitatea lor metabolică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proteinele şi acizii nucleici, necesari pentru reproducere se formau în urma unor reacţii fermentative (anaerobe) ale moleculelor mai mici, ca lactatul şi acetatul. Aceste componente reproductibile (acizii nucleici şi proteinele) incluse într-o membrană lipidică au format primul sistem celular.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare specie şi chiar fiecare individ conţine propriul său program genetic, înscris cu ajutorul codului genetic în acizii nucleici şi prin care sunt determinate şi transmise ereditar diferitele sale caracteristici morfologice, fiziologice, biochimice etc.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acizii nucleici sunt substanţe macromoleculare alcătuite din unităţi mai simple denumite nucleotide. O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Bazele azotate din macromolecula acizilor nucleici sunt de două tipuri: purinice şi pirimidinice, ele rezultând dintr-un nucleu comun denumit purină şi respectiv pirimidină, derivaţi din inelul benzenic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema originii vieţii pe Pământ a suscitat întotdeauna discuţii aprinse. Unii oameni de ştiinţă consideră că această problemă este insolubilă, pentru că nu se pot reconstitui exact condiţiile care au existat acum aproape 4 miliarde de ani, în timp ce alţii o simplifică la maximum, admiţând că amestecul primordial a diferite substanţe chimice şi produşii care apăreau ar fi trebuit să ducă la naşterea materiei vii.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterele ereditare determinate de gene reprezintă în ultimă instanţă modul în care cooperează, în îndeplinirea lor, diferitele proteine structurale sau enzimatice.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celulele sunt capabile să "fabrice" sute şi mii de substanţe organice extrem de variate şi exact în cantităţile cerute de necesităţile lor structurale şi funcţionale, iar desfăşurarea normală a activităţilor vitale în celule cere o coordonare precisă a miilor de reacţii chimice, catalizate de enzime.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce viaţa a apărut pe Pământ, evoluţia sa a început foarte rapid. Prin modificări la nivelul acizilor nucleici, informaţia genetică s-a complicat şi sofisticat tot mai mult, iar mediul a jucat rolul de a selecta din multitudinea de indivizi numai organismele care întâmplător erau mai bine adaptate condiţiilor de viaţă.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele şi beneficiile lui asupra omului

Celui care mâncă peşte,
Viaţa mult i se lungeşte,
Căci conţine proteine,
Graşi acizi şi vitamine,

Calciu, fosfor, sulf şi fier,
Iod şi fluor, ce-n corp se cer.
Peştii, spun frumoasele,
Ţi-ntăresc şi.... oasele.

Peştele conţine fosfor
(Cel mai mult au cei din Bosfor)
Şi, precum cânta un greier,
Fosforul produce creier.

Creierul (e-un vechi concept)
Face omul mai deştept,
Înţelept şi creator,
Şi de multe ştiutor.

Dar e bine să cunoşti,
Unii sunt atât de proşti,
Că n-ar fi mai acătării,
De-ar mânca toţi peştii mării;

Nu devin inteligenţi,
Noaptea sunt fosforescenţi:
Martor iau pe Esculap,
Li se vede bezna-n cap.

pamflet de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşterea temperaturii duce la începerea altor reacţii nucleare în nucleu, elementele chimice fuzionând în elemente din ce în ce mai grele. Ultima reacţie care are loc este fuziunea siliconului în fier-56. Până acum steaua a emis energie prin reacţiile din nucleu, dar fierul nu poate emite energie, ci absoarbe. Dacă până acum steaua a menţinut un echlibru între energia emisă (ce tinde să marească steaua) şi forţa de gravitaţie a nucleului (ce tinde să colapseze steaua), în momentul în care în nucleu se află numai fier, straturile exterioare ale stelei se prăbuşesc rapid pe nucleu. Ce se întâmplă după acest moment nu este bine cunoscut, dar se produce o explozie gigantică, cunoscută sub numele de supernovă. Pentru o perioadă de timp, steaua devine mai strălucitoare decât galaxia din care face parte.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre caracteristicile esenţiale ale codului genetic o constituie universalitatea sa, prin care se înţelege faptul că el este identic la toate organismele vii. Aceasta demonstrează evident că el s-a constituit foarte devreme, odată cu apariţia vieţii pe Pământ, acum circa 3,6 miliarde de ani şi că după aceea n-a mai evoluat, deoarece cu ajutorul său se poate înregistra o cantitate practic infinită de informaţii. Deci, se poate spune că întreaga viaţă pe Pământ are un strămoş comun, iar codul genetic are nu numai un caracter universal, ci şi o origine foarte veche.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginea celulei, prin care aceasta este reprezentată ca un adevărat microcosmos, este rezultatul unor cercetări ample şi aprofundate, în care s-au folosit metode şi tehnici de laborator de mare fineţe.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacteriile şi algele albastre-verzi sunt nişte celule primitive cu o structură simplă, asemănătoare cu a primelor celule apărute pe Pământ acum circa 3 miliarde şi jumătate de ani. Organismele de acest tip nu au un nucleu individualizat, ci difuz, fapt pentru care ele au fost numite procariote.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!