Nostalgie
- La început îmi spuneai zână,
Și ne plimbam prin parc de mână.
Eram dulceața preferată...
- Și-acum ești, dar expirată.
epigramă de Florea Radu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nostalgii de toamnă
Prin frunze alergam de mână
Și m-alinta ca pe o zână
Eram dulceața lui iubită...
Azi sunt... peltea zaharisită!
epigramă de Gheorghe Gurău (octombrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Mi-e dor de anii ce-au trecut
Mi-e dor de timpul petrecut
Cu tine-n zi, cu tine-n noapte,
O! Doamne, repede a trecut..!
Mi-e dor de tot, mi-e dor de toate....!
Mi-e dor de nopțile cu ploi,
Mi-e dor de nopțile de vară,
Mi-e dor de tine și de noi
Când ne plimbam prin ploaie afară...!
Mi-e dor de pașii ce-i făceam
Prin parc, ținîndu-ne de mână.
Și cu ce foc ne sărutam
Pe bancă-n parc, sub clar de lună....!
De mijlocel eu te strîngeam,
Cu foc și patimă fierbinte,
Când gura ta o sărutam
Uităm de trup, uităm de minte...!
Mi-e dor de anii tinereții noastre,
Când prea departe ne era sfârșitul.
Te luam în brațe, te purtam spre astre
Eram noi doi și-n zare, infinitul...!
Dar anii au trecut, ca ploaia și ca vîntul
S-au dus frumoșii ani ai tinereții.
Nu vom putea împărați pământul
Dar ne-om iubi, pân' la sfîrșitul vieții...!!!
poezie de Florea Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meseriaș
Să-nvăț carte n-am putut,
Tâmplăria mi-a plăcut...
Trăgeam bine la rindea;
Trag și-acum, dar... la măsea!
epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Randevu
Mă plimbam prin parc, cu una,
Într-o noapte luminoasă
Și-o întreb: - Să-ți dărui luna?
- Nu, că n-o să-ncapă-n casă.
epigramă de Ion Ciobanu din ziarul "Viața Buzăului" (10 octombrie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram
eram într-o zonă gri
tu tot nu plecasei
aici e țărmul iubirii spuneai
și luna dicta un murmur de lună
alunecau printre noi capcane de aer
cădeau amintiri de pe acoperiș
senzații de adio se zbăteau printre frunze
și noi încă eram ținându-ne de mână
sau poate ne gândeam
la o vreme din urmă
eram într-o zonă gri
spuneau nu vă treziți
lăsați copacii să doarmă
se moare circular cu o talpă afară
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constatare
Medicii din toată țara,
Ca să nu plecăm cu dricul,
Cu o mână ne ia boala,
Cu cealaltă ne ia... plicul!
epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe tine te-a trimis Domnul cel Sfânt
Pe tine te-a trimis
Domnul cel Sfânt
să-i dai sens vieții mele
pe pământ.
Eram singură
și neajutorată
când tu ai apărut
odată-n viață.
Mi-aduc ș-acum aminte,
ce fericiți eram
când braț la braț prin parc
noi ne plimbam,
pluteam de fericire amândoi,
nici nu simțeam
de viscole,
ori ploi.
S-au scurs ani,
de parcă e o veșnicie,
dar pot și alții mulți
ca să mai vie
și să ne-aducă-n viață
numai bine.
Să-i așteptăm,
cu suflete senine..
poezie de Eugenia Calancea (14 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise
Mă plimbam prin vise,
Te vedeam cu mine
Îmi spuneai povești,
Și îmi dădeai iubire.
Chipul tău frumos,
Și privirea tăcută
Imi alinau dorul,
Cu dragoste multă.
Ochii tăi, căprui,
Erau a inimii faclii
Ei îi tineau de veghe,
Sufletului meu, rece.
poezie de Iulian Paraschiv (12 ianuarie 2019)
Adăugat de Iulian Paraschiv
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și a trecut atâta timp
Îți simt dulceața de pe buze
Și a trecut atâta timp
Și-ți simt parfumul de pe bluze
Și-adorm cu ochii tăi pe chip.
Și parcă te aud prin casă,
Aud cum strigi și tot tresar,
Întorc privirea-mi luminoasă
Închipuirile dispar.
Mă las în transă pe fotoliu
Și iar te văd și te visez
Pășind încet aleatoriu,
Îmi ești și-acum un dulce crez.
Îți cumpăr flori, le pun în vază,
Un obicei ce l-am păstrat
Să-mi amintesc cât mi-ești de dragă,
Nu scap de dorul inculpat.
Mă trec fiorii peste toate,
Mi i-ai lăsat pe toți aici,
Te chem cu luna peste noapte,
La geam te-aștept cu licurici
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmbătrânim...!?
Îmbătrânim stimată doamnă
Dusă-ia noastră tinerețe,
Cu pași timizi, mergem prin toamnă
Ce crudă este roata vieții...
Parcă mai ieri noi ne plimbam
Prin parc, de mână amândoi
Și din nimic ne bucuram
Nu ne păsa de vânt, de ploi
Mă uit la tine, doamna mea
Și te văd parcă mai frumoasă
Să te cuprind în brațe aș vrea
De gura lumii, zău nu-mi pasă.
Pe drumul vieții am înfruntat
Și rău și bine, împrenă
Cu capul sus, și nu plecat
Mereu ținându-ne de mână.
"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
Îmbătrinim stimate domn
Și ne uităm tăcuți în urmă,
Pe umeri noi ani mulți purtăm
Și poate mulți or să ne-o spună...
Dar ce contează a lor părere
Când inima tânără este?
Nu vrea, nu poate să renunțe
Chiar dacă lumea se sfârșește...
Și știi de ce, stimate domn?
E încă tânără... IUBEȘTE!
Elena Bulancea în Personală
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar toamna...
Din parcul cu castani și tei
Doar amintirea a rămas
De când eram noi mititei
Și am ajuns mari pas cu pas...
Și-acum e-același parc, nu zic...
În plus cu câțiva copăcei,
Ba cu-n nepot, ba cu-n bunic
Ce se perindă pe alei!...
Doar toamna trece-al vieții fus
Prin stropi de amintire?!
Doar toamna pare un apus,
Sezon de preasfințire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă plimbam prin mall cu nevasta, când am dat peste cineva cunoscut. Din obișnuință, i-am dat drumul la mână.
aforism de Cristinel Mortici (26 octombrie 2019)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
A mai zis-o cineva
Zilele se țin de mână și merg toate pe un drum,
Unde merg și se adună, nu vom ști și la ce bun.
Trec pe rând prin fața noastră, când senine, când cu ploi,
Ce frumoase sunt acelea care nu calcă-n noroi.
"Vremea vine, vremea trece" a mai zis un om cândva
Și a constat pe sine și-acum doarme undeva.
Zilele se țin de mână și merg pe același drum,
Una ne stinge lumina și ne spune, rămas bun.
Nopțile se țin de mână cu lumini neliniștite,
Toate se scurg într-o noapte nesfârșită pe orbite.
Zilele se țin de mână, nopțile se țin și ele,
"Vremea vine, vremea trece" peste oale și ulcele.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Post electorală
Tu, române, ești fantastic,
Ne-ai votat, cu tot elanul,
Vom împărți democratic:
Tu fasolea, noi ciolanul.
epigramă de Florea Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Post electorală
Tu, române, ești fantastic,
Ne-ai votat, cu tot elanul,
Vom împărți democratic:
Tu fasolea, noi ciolanul.
epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între amici
Văzându-l cu ea galant,
Îl întreb: "Îi ești amant?"
Îmi răspunde, plin de vervă:
"Mi-e... soție de rezervă!"
epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești
Iubire...
Nebună de iubire,
Tu ești.
Eu am crezut că te-ai topit pe drumuri reci,
Ai pleoapele îmbătrânite de mari iubiri
Și-acum te văd, amanta suptă din răstigniri,
Tu ești.
Ai obosit de-atâtea drumuri, te-ai săturat de colindat
Și-acum pe chipul tău, prin riduri apar doar clipe de păcat.
Tu ești,
Haide, spune-mi, tu ești,
Te recunosc prin ochii care mă topești,
Te recunosc din crăpături din buze mușcate în povești,
Hai, spune, tu ești
Tu ești aceea care, prin zâmbete mă amețești,
Tu ești,
O, da, tu ești,
Tu ești aceea care mă ocolești,
Tu ești aceea care m-ai contopit în dor,
Tu ești aceea care între brațe mă înălțai în zbor,
Tu ești,
Te recunosc, tu ești,
Păcatul tău îți face fața ca să nu zâmbești,
Păcatul tău apasă, și trupul ți-l privești
Îmbătrânit și supt de vlaga, ce încă-ți mai dorești...
O, da, te recunosc. Tu ești...
Iubirea mea din marea de povești.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cui se închină bețivul?
Toamna, când ești plin cu vin,
Păcătosule butoi,
Numai ție mă închin,
Căci genunchii mi-i înmoi.
epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ție
eram și cântec, și cuvânt
eram și aer, eram ape
dar nu știam că sunt aproape
trimis de Tine pe pământ
eram, scânteie, eram gând
și degete eram pe clape
dar nu știam prin ce supape
mă vei turna în om de rând
azi sunt și zâmbet, și alint
și lacrimă pe sub pleoape
dar tot nu știu de ești aproape
ori mai departe ca oricând...
poezie de Iurie Osoianu (24 iunie 2017)
Adăugat de moldoveanul ipocritic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-aduci aminte, vară?
Ți-aduci aminte, vară,
Când ne plimbam la țară
Prin iarba fragedă și udă
A blândei dimineți?
Eram copil pe - atunci,
Rebel, naiv, isteț,
Și ne jucam cu ramuri,
Cu frunze și țărână,
Cum ne țineam cu toți de mână,
Nebuni copii neștiutori de frică!
Iar tu măicuța noastră
Gazdă primitoare,
Ne alintai mereu sub soare
Sub roua dimineții care pică!
Îți mai aduci aminte, oare?
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!