Conștiința este glasul sufletului, pasiunile sunt glasul corpului!
autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Glasul pietrelor
Glasul pietrelor ce tac
Stând de strajă pe morminte
Glasul omului sărac
Fața căruia nu minte,
Glasul vântului în șoapte
Printre frunzele pădurii,
Glasul păsării de noapte
Când ascut cuțite furii,
Glasul inimii ce bate
Făr' a spune răspicat
Dacă-i de singurătate
Ori de-un rău nevindecat
Nu al inimii, ci-al lumii
Răsădit în sânul humii
Supt din neam în neam pe rând
De la naștere-n mormânt,
Glasul de oștean ce moare
Făr' a cere răzbunare,
Mii de glasuri îngropate
Ce rostite-ar fi: Dreptate...
Fă-le cruce de mesteacăn,
Fă-le raclă, fă-le leagăn,
Fă-le toate iar să-nvie
Și să cânte poezie.
poezie celebră de Mihai Beniuc din Glasul pietrelor
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul pietrelor
Glasul pietrelor ce tac
Stând de strajă pe morminte,
Glasul omului sărac
Fața căruia nu minte,
Glasul vântului în șoapte
Printre frunzele pădurii,
Glasul păsării de noapte
Când ascut cuțite furii,
Glasul inimii ce bate
Făr' a spune răspicat
Dacă-i de singurătate
Ori de-un rău nevindecat
Nu al inimii, ci-al lumii
Răsădit în sânul humii
Supt din neam în neam pe rând
De la naștere-n mormânt,
Glasul de oștean ce moare
Făr' a cere răzbunare,
Mii de glasuri îngropate
Ce rostite-ar fi: Dreptate...
Fă-le cruce de mesteacăn,
Fă-le raclă, fă-le leagăn,
Fă-le toate iar să-nvie
Și să cânte poezie.
poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
In glasul tau
In glasul tau fecioara
Vanat-am sute de sperante.
Iubeam si flori, iubeam si basme.
In glasul tau fecioara
Vazut-am sute de dorinte
Iubeam fantome, iubeam fantasme.
In glasul tau fecioara
Gasit-am mangaiere.
Iubeam si ochi, iubeam si gura.
In glasul tau fecioara
Auzit-am de iubire.
Iubeam iubire, iubeam si ura.
poezie de Relu Cazacu (20 iulie 2009)
Adăugat de Relu Cazacu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul tău
Muzica cea mai frumoasă,
este glasul tău.
Zâmbetul tău,
îmi înseninează sufletul.
Norii fug din,
calea zâmbetului tău
trandafiriu,
și soarele se bucură,
zărindu-l.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Concertul din zori
Am ascultat concertul păsărelelor
Și am simțit mirosul liliacului,
În dimineața asta am visat să devin îngerul
Ce te veghează în timpul somnului
Dar glasul tău mi-a amintit de clopotul sufletului,
Deschis iubirii
Ești glasul ce-mi luminează viața
Ești gândul frumos și-ntreaga omenire va fi fericită
Precum noi, simplii oameni
Totul este ascuns.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om de stat nu rămâne niciodată nepăsător față de durerile poporului, căci glasul poporului este glasul lui Dumnezeu.
Iuri Tîneanov în Dizgrațiatul
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul morilor
Glasul morilor de apă,
Glasul morilor de vânt,
Glasul morilor severe care macină Romanța
Zilelor de mâine,
Glasul dătător de pâine,
Care-mbracă-n alb veșmânt
Năzuința și speranța.
Glasul morilor severe care-ngroapă
Și dezgroapă
De sub piatră-același Cânt,
Glasul morilor de apă,
Glasul morilor de vânt,
Să-l asculți de dimineață, până-n seară,
Ore-ntregi și zile-ntregi,
Să-l asculți supus ca-n clipa când vorbește inspirarea
Să-l cunoști,
Să-l înțelegi,
Să-l înveți pe dinafară
Și să-l cânți și tu cu apa,
Și să-l cânți și tu cu vântul,
Căci e glasul-n care Cântul
Plămădește-ndestularea!...
Iar când noaptea amuțește glasul morilor,
Târziu,
Când prin scocuri, nemișcată, apa doarme ca-n sicriu,
Când prin aripi vântul trece cu aceeași nepăsare
Suverană,
Ca prin pânza zdrențuită-a unei nave,
Și când piatra morii-ți pare
O pecetie domnească
Dezgropată din arhiva prăfuitelor hrisoave,
Tu să te gândești la grâul care face să-ncolțească
Iarna,
De sub piatra morii, năzuința și speranța,
Și să-ți amintești de glasul care macină Romanța
Zilelor de mâine -
Glasul dătător de pâine!
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața românească, VI, nr. 8 (august 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul divinului om a fost oarecum ca glasul de lebădă.
Cicero în De oratore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul poporului e mai puternic decât glasul tunului.
proverbe armenești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa cum oasele, carnea, intestinele și vasele de sânge sunt învelite într-o piele ce face suportabilă înfățișarea omului, tot așa agitațiile și pasiunile sufletului sunt înfășurate în vanitate; ea este pielea sufletului.
Irvin D. Yalom în Plânsul lui Nietzsche
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul ceții
Iar vorbesc cu umbra
Ea mi-e singura...
Ce nu mă părăsește
Lin în spate pășește.
Adunând răvașele
Ce le las cu poemele..
Scrise cu sângele ei
Din mercur lunar de zei.
Turnat singurătății
Cu glasul crud al ceții
Ce-nvăluie cimitiriu
Ceea ce sunt să nu fiu...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un glas purtat de vânt
Un glas purtat de vânt
Se aude la fereastră.
E glasul tău frumos și blând
Dulcea mea crăiasă.
Și vrea să -mi spuie doar un cuvânt.
Cât îți este dor de a mea privire!
Și mă aștepți să vin cât de curând
Cu sufletul plin de fericire.
Tot pe aripi de vânt,
Îți trimit o dulce sărutare.
Și vreau să-ți spun doar atât, că vin...
Iubirea mea cea mare.
Un glas purtat de vânt.
Zboară peste dealuri și câmpii!
E glasul meu iubito, e glasul inimii.
poezie de Vladimir Potlog (10 noiembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasiunile sufletului sunt percepții sau emoții ale sufletului care sunt raportate în mod special la suflet și sunt cauzate, întreținute și întărite printr-o anumită mișcare a spiritelor.
Descartes în Pasiunile sufletului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul mării vorbește sufletului.
citat din Kate Chopin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare om își poate da seamade forța sau de slăbiciunea sufletului său tocmai din rezultatul acestor lupte;căci aceia la care din fire, voința poate să învingă cel mai ușor pasiunile și să oprească mișcările corpului care le însoțesc au fără îndoială sufletele cele mai tari, iar sufletele cele mai slabe sunt acelea a căror voință nu se hotărăște să urmeze oarecare judecăți, ci se lasă mereu mânate de pasiunile momentului de față, care, fiind adesea opuse unele altora, trag sufletul pe rând de partea lor, și, făcându-l să lupte chiar împotriva lui însuși, îl aduc în starea cea mai de plâns în care poate ajunge.
citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mustrări de conștiință
Furat-am și eu, ca oricare,
Iar glasul minții când ascult,
Mă mustră conștiința tare,
Că alții au furat mai mult!...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul sângelui
De jos, din pământ
Glasul sângelui sfânt
Strigă-și, prin veacuri, refrenul durut:
Ce-ai făcut, ce-ai făcut, ce-ai făcut?
Greaua osândă
Sfârtecă pofta flămândă;
Sângele, negura, vina
Ne-ngroapă, ne-ngroapă lumina...
Strămoșule, Caine, frate,
Purtăm numai sânge în spate
Și glasul blestemului, mut:
Ce-ai făcut, ce-ai făcut, ce-ai făcut?
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
sărut de înger
petalele îmbujorate de trandafir
glasul tău
coardele sufletului meu
simfonie în roz
gogyohka de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visuri ce ne contopesc
Cine bate drumul sorții
Peste râpele adânci,
Cine ia pumnalul morții
Ce pândește de pe stânci?
Sunt eu, fără pic de teamă,
Lupt cu moartea și înving,
Aud glasul ce mă cheamă
Să merg dragostea s-ating.
Glasul inimii fierbinți
Ce m-așteaptă s-o iubesc,
Pe nisip ca doi cuminți,
Visuri ce ne contopesc.
poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima oară au venit...
Prima oară au venit după socialiști, iar eu nu am ridicat glasul în apărarea lor
Pentru că nu eram socialist.
Apoi, au venit după sindicaliști, iar eu nu am ridicat glasul în apărarea lor
Pentru că nu eram sindicalist.
Apoi, au venit după evrei, iar eu nu am ridicat glasul în apărarea lor
Pentru că nu eram evreu.
Apoi, au venit după mine dar nu mai rămăsese nimeni să ridice glasul în apărarea mea.
poezie de Martin Niemoller, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!