Apusul devenise o curgere spre cer, din cer, irepetabilă şi fermecătoare. Apusul devenise un vis, dar nu un vis simplu, ci un vis brodat cu simplitatea acestei vieţi irepetabile, dar eterne, o minune pe care numai visele o pot zugrăvi, o pictură atât de modestă, că de cele mai multe ori o confundam cu realitatea. Sau poate că... de ce nu?! Era realitatea pe care nu o putem defini.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gongul din perete

Gongul din perete a desenat
Cu o limba de foc
Satanicul numar – 666.
Se trâmbiţa întoarcerea acasă,
Ţipete se auzeau din fereastră...
Fântânile s-au întors la ceasul dintâi
Şi lumina la întuneric.
Au sângerat pământurile cu apusuri de răsărit.
Morţii ne-au urat bun-venit...
Au curs lacrimi de foc,
Iar atomii trupului nostru încins
Au fuzionat cu lacrimile noastre în vis.
Calea de acces către cer devenise mister.
Noi am redevenit celulă,
Căutând prin cenuşa osemintelor
Strămoşilor noştri
Uşa dinspre apus
Prin care, precoce, ne-am strecurat
Spre plus infinit.
Un vis - timpul nu se opreşte,
Nu se-ntoarce,
Pentru el nu există minus infinit.
Şi nici pentru noi!
Doar moartea semnează
Ritualul schimbului de vieţi.
Plutire de umbre
Şi paşii înceţi,
Iertare şi sute de vieţi...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de Iubire

Valuri de vise vrăjite
Ne leagănă lin
In Oceanul de Iubire
Facandu-ne sa uitam o clipă
Să privim
Spre Ţărmurile Realitatii.
Trăim în vis
Sau Realitatea ne oferă
Răgazul unui Vis de Iubire?
Există trezire sau
Rămânem în scufundarea eternă
A darului primit... in vis
Sau realitate?
Buchetul celor trei stele
Topite în Oceanul de Vise,
Doi ochi şi o inima fierbinte..
Aşteaptă un răspuns
Poate în vis
sau realitate?

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de Iubire

Valuri de vise vrăjite
Ne leagănă lin
In Oceanul de Iubire
Facandu-ne sa uitam o clipă
Să privim
Spre Ţărmurile Realitatii.
Trăim în vis
Sau Realitatea ne oferă
Răgazul unui Vis de Iubire?
Există trezire sau
Rămânem în scufundarea eternă
A darului primit... in vis
Sau realitate?
Buchetul celor trei stele
Topite în Oceanul de Vise,
Doi ochi şi o inima fierbinte..
Aşteaptă un răspuns
Poate în vis
sau realitate?

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suprarealismul nu caută să introducă visul în realitate, ci transpune realitatea înconjurătoare în vis. Aşa încât, de multe ori, frazele sau tablourile date nu sunt decât concretizarea cât mai precisă a visului, indiferent de angrenajul său în realitatea sensibilă şi perceptibilă.

citat clasic din Dolfi Trost
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea de identitate a sufletului

Cartea de identitate a sufletului
Este cuvântul.
Mângâieri line, şopot de izvor,
Dansul fluturilor
Sau vocea soarelui
Alunecând în fotoni
Prin labirintul ce
Desparte univers de ocean
Şi plaje de vis...
Ori poate urtuna sau vreun tsunami
Măturând în goana lui fericirea.
Noi suntem lipsiţi de cartea de identitate,
Ori poate că cea pe care
O ţinem prinsă la butoniera sufletului
Este înconjurată de umbre.
Ori poate că nici nu-i a noastră.
Viziuni sumbre...
Doar harul, ori defectele noastre
Poartă un nume,
În timp ce noi purtăm
Ca pe un drapel de tăcere,
Deznădejdea sau fericirea,
Prinsă în lanţuri de gheaţă,
Pentru a nu se-nălţa către stele.
Luptând sub faldurile aceluiaşi vis,
Cu fiecare clipă ce ne-a rămas de trăit,
Înţelegem de ce n-am murit
Eu, ei, ele sau tu...
Tu eşti mirajul acestei vieţi
Şi miracolele se nasc prin tine!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă personificam şi mă dedublam în fiinţa naturii, trăind la parametrii spirituali greu de depăşit. Am înţeles, integrându-mă în trupul acestei toamne târzii, că pot fi o eroare, atât de uşor, dar nu înţelegeam de ce umbra mea devenise eroarea de-a fi. Poate că trăiam o cu totul altă datorie, a vieţii anterioare, iar acum mă grăbeam să împlinesc tot ce aveam de făcut, în scopul de a mai trăi câteva mici frământari menite să-mi asigure fericirea la care visasem dintotdeauna. Şi uite aşa, căutam să ma pierd de ea, de umbra, dar ea, credincioasă, mă urma peste tot.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rodica

Rodica - fruct de rodie, din care
S-a întrupat sămânţa roditoare,
Mamă şi fiică, tânără soţie
Purtând cu ea aleasă reverie.
Lumină, flori de sânger peste care
Din răsărituri, s-a prelins culoare,
O roză cu petale-mparfumate,
Firescul adevăr, sinceritate...
Aromă de gutui, de mere coapte,
Minune, fericire şi dreptate.
O curgere de nicăieri, spre mâine,
Mierea din bobul copt, colţul de pâine
Din pumnul unui prunc care-şi adună
Iubirea, dintr-o strângere de mână.
Mărinimia, farmecul vorbirii,
Un voal de vis din lumea fericirii
Şi-n cercuri luminoase îngeri, stele,
Printre atâtea nume efemere...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă facem realitatea un vis, avem impresia că putem transforma visele în realitate.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

La sfârşitul fiecărei zile îmi adun gândurile şi caut să le păstrez doar pe cele senine, vii, renunţând voluntar să le caut un loc în memoria mea pe cele triste, şterse, întunecate. Îmi rechem şi miresmele, să le aleg pe cele ce mi-au rămas dorinţe de a le adulmeca din nou cât mai curând, dar şi sunetele - pescăruşi în zbor, apa lovind neînduplecată stânca, râsete şi şoapte romantice în toate limbile pământului... Aşa înţeleg, la apusul acestei zile, că albastrul senin - cer şi val - e culoarea ce mi-a îmbătat privirea, iar promisiunea unui mâine liniştit, odihnitor, abandonându-mă naturii, e cel mai frumos vis pe care seara mi-l poate aşterne la picioare.

citat din Andreea Marin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu iubirea pe plai

M-am dus cu iubirea pe plai
Şi îngeri musteau din adânc,
Bunico, doar tu nu erai!
De-aceea, cu cerul, te plâng.

În crâng, risipindu-se lin,
Bunico,-mi trec ochii spre stele.
Poate c-o să ne întâlnim
La marginea lumilor mele.

Te-am pus, o muşcată,-n pridvor,
Bunico, să-mi fii mai aproape,
Venit-a un vânt trecător,
Te-a dus printre lacrimi, departe.

De dor şi de vis, mă anin,
Bunico în cuiul icoanei,
Şi iarăşi în noapte suspin,
Ascultând poveştile mamei.

Ţi-am pus în privire poteci,
Şi lampa din nou am aprins,
Bunico, dar tu nu mai treci
Prin buclele noastre de vis.

Şi flacără-n cer m-am făcut,
Din vatră mustind... şi izvor,
În ceruri, mă văd licărind.
De tine, bunico, mi-e dor.

Oftez, dar tu dă-mi un sărut
Şi mângâie-mi chipul aprins,
Bunico, nu pot să te uit,
Doar tu eşti singurul vis...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulie, dar nu oricare

moto:
Sunt doar un semn de întrebare
Precum un vis nedumerit
Cravaşa lumii rău mă doare
Ori de câte ori m-a nimerit
---------------------------

La fereastra dinspre stradă
Uliţă voiam să zic
Coborâse luna în ogradă
Mesageri din Carul mic

Pe la două, poate trei
Lumina ca o făclie
Ceasul meu de insomnie
Liniştea de pe alei

Era vis sau numai vrajă?
Aerul plutea uşor
Am rămas uimit de strajă
Şi mi se părea că mor

Merele din crengi, necoapte
Coborau ca la un semn
Fără nici un fel de şoapte
Ca mânate de-un îndemn

Păream singuri pe planetă
Întâlniri de gradul zero
Că şi steaua mea din cer, o
Presimţeam ca o cometă

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua cu vis şi fum

Privirea mea, pierdută prin aburi de cafea,
e tristă, abătută, şi caută ceva
prin timpul interzis: întoacerea la vis,
la noaptea cea din urmă, în care ai venit
când umbrele îşi curmă conturul alungit
şi se petrec, în taină, spre lumea de mister,
îmbrac-o nouă haină, un dar trimis din cer,
şi-apar din nou, ca vis, şi totul e permis.

Sunt, încă, într-o stare în care n-am habar
de-a fost ca, din uitare, să mi te-apropii, iar,
sau te-ai crezut, prin timp, în vechiul anotimp,
în care ritualul din nopţile târzii
era iraţionalul atâtor nebunii
în care, cu plăcere, adânc ne-am cufundat,
iubire şi tăcere, atât cât ni s-a dat,
şi nu a fost un vis, iar noi ni l-am permis.

Privesc, tăcut, cafeaua ce, sigur, s-a răcit,
şi fumul de ţigară ce urcă... rătăcit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi

cobor un drum pe care lava nu poate erupe
către soarele dimineţii care nu poate cădea din ceruri
mă întâlnesc cu o femeie urâtă de care nu mă pot îndrăgosti
ea ţine în mâini un peşte mort care nu mai poate fi readus la viaţă
foloseşte un limbaj murdar care nu va putea fi niciodată frumos
în acest moment nu-mi pot creşte aripi pentru a zbura în norii de pe cer
mă duc acasă la o clădire care nu se poate prăbuşi
îl întâlnesc pe tata cu care nu mă pot înţelege
în acest moment sunt prea mare
şi nu mă pot transforma într-un şobolan
pentru a mă furişa tăcut într-o gaură de sub duşumea
la noapte mă culc într-un pat care nu poate deveni o mare întinsă
în acest moment nu pot muri
dar am un vis:
soarele cade pe pământ
lava ţâşneşte din adâncuri
mă înalţ la cer
sărutând buzele dulci ale unei femei
peştele pe care ea îl ţine în mâini cântă imnuri
tatăl meu îngenuncheză lângă o ruină
şi spune arătând spre cer
"ce om mare este acolo"
dimineaţa următoare mă trezesc din vis
şi nu-mi vine să cred că totul a fost real.

poezie de Sheng Xing, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era o atmosferă de vis, de poveste. Am scotocit prin poveştile bunicii, să văd care din castelele ei semăna cu acesta.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam un vis că pot să zbor ...

Aveam un vis că pot să zbor,
Să mă înalţ pe-un colţ de nor
Şi-n palme, strâns, să ţin o stea,
Ca pe un pui de rândunea.
Să stau cu luna la taifas,
Să depănăm tot ce-a rămas
Nespus, până în zori când pier
Toate sclipirile din cer,
Când în străfund de orizont
Doar zori de zi mai sunt în cont.
Aveam un vis că pot să zbor,
Dar astăzi nu e niciun nor
Pe-al cărui colţ să mă ridic,
Aşa că de la vis abdic
Şi cu aripi de vis înfrânt
Ce se vor zbate pe pământ,
Mă voi trezi din dor de zbor
Doar încă-o dată ca să mor...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In Vis

Ma uit cu sete la apus
Un rosu aprins, albastru stins
Si ma cuprinde acelasi vis
De care ti-am mai spus

Un vis frumos, un vis in vis
In care cerul sta cuprins
Aprins si prins in mii de stele
Cu luna sfesnic printre ele

Un vis in care tu m-ai prins
Impins de cei ce m-au respins
Un vis in care doar tu esti
Desprinsa parca din povesti

poezie de Cristat Cosmin Antonio (31 iulie 2016)
Adăugat de Cristat Cosmin Antonio
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulturul de vis

Pe aripi de zări, uneori,
sau, poate, pe-un nor călător,
apar, producându-mi fiori,
imagini c-un vultur în zbor.

E-acelaşi, puternic şi trist,
plutind liniştit pe un cer
pictat ireal de-un artist,
al artei umil mesager.

Îşi poartă misterul tăcut
şi pare un vultur de foc
atunci când, pe cer apărut,
îi face doar Soarelui loc.

Îmi pare din timpuri desprins,
contrast între piatră şi lut,
stăpân peste-un cer necuprins
sub care se simte pierdut.

Dar, azi, nu mă las captivat
şi, clar, am să-i spun, m-am decis:
-Tu eşti doar un gând ce-a scăpat,
eşti vultur, dar numai în vis.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când rostim iubire

Când rostim iubire,
Cerul se inundă de roze.
Săruturi de lumină
Înmuiate în plus infinit
Înmugurec în privirea cupidoniană...
Iubirea-i o taină!
Un vis din care te trezeşti
Înainte de a se sfârşi.
Conectată la realitatea îşi pierde mirajul
Şi apune odată cu valul
Ce alungă refluxul.
Închide pasărea iubirii
În colivia sufletului!
Dar voalul alb de mireasă
O va sorbi ca pe o cupă de şampanie,
Pregătită să se reverse peste miri
În patul nupţial
Pe care lumina a adormit
Învăluită în parfumul de trandafiri.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leagăn

Leagăn de dor - leagăn uşor,
Leagăn promis - leagăn de vis,
Leagăn de vis, leagăn de dor,
Leagăn promis - vis călător.

Leagăn de soc - vis cu noroc,
Leagăn de fag - plâns celui drag,
Leagăn de dor, leagăn uşor,
Plâns celui drag - zbor de cocor...

Leagăn de val - cer sideral,
Pat de aripă - fragedă clipă,
Leagăn de cânt - pală de vânt,
Val de nisip, salt peste timp.

Toate-s în noi... Paşii greoi
Trec risipiţi... Noi oropsiţi,
Răstigniţi şi mizeri
Ai apuselor seri.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi doar un vis...

În lumea viselor trăiesc,
Respir cu aerul de vise,
Pe-un nor de vise-ncet plutesc
Spre visul ce m-ademenise.

Un vraf de vise răsfoiesc
Şi-not în marea cea de vise.
Prin vise-ncerc să te găsesc,
De dor mi-s visele cuprinse.

Dar visele nu-ncetinesc
Din vise să mai nască vise:
Şi doar un vis, un vis ceresc,
E visul vieţii noastre scrise...

poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!