În nevroza obsesională, fenomenele psihice inconştiente irup uneori în conştiinţă sub forma lor cea mai pură, mai puţin deformată şi această irupere poate avea ca punct de plecare stadiile cele mai diverse ale gândirii inconştiente.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivit uneia dintre premisele neagreate ale psihanalizei, prejudecata intelectuală, procesele psihice ar fi prin ele însele inconştiente, iar în ceea ce priveşte pe cele conştiente, acestea nu ar fi decât acte izolate, fracţiuni ale vieţii psihice totale.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compararea unei alterări de caracter cu nevroza obsesională este sugestivă. În ambele cazuri întâlnim opera regresiei care urmează, în primul caz, unei refulări (sau reprimări) realizate fără dificultate. În cazul nevrozei, întâlnim un conflict, un efort pentru a nu admite regresia, cu formaţiuni reacţionale contra ei, o formare de simptome prin realizarea unui compromis între cele două părţi, clivaj al activităţilor psihice în activităţi susceptibile de a fi conştiente şi activităţi inconştiente.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijloacele de care se serveşte nevroza obsesională pentru a exprima gândurile cele mai secrete, nu reprezintă decât un fel de dialect al limbajului isteric. Este un dialect care ar trebui înţeles mai uşor, dată fiind puternica sa înrudire cu expresia gândirii conştiente, spre deosebire de limbajul isteric.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema angoasei constituie un punct spre care converg problemele cele mai diverse şi mai importante, o enigmă a cărei dezlegare ar trebui să proiecteze fascicule de lumină asupra întregii noastre vieţi psihice.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar simbolul visului nu este creat de lucrarea visului; el nu este altceva decât forma de expresie a gândirii noastre inconştiente şi tot el este acela care furnizează acestei lucrări materialele pentru a condensa, a deplasa şi a dramatiza.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei afectaţi de nevroza obsesională se prezintă la psihanalist mult mai rar decât istericii. Ei îşi ascund starea atâta timp cât pot să o facă şi nu se adresează medicului decât dacă nevroza lor a atins un stadiu în care, dacă l-am compara cu o tuberculoză pulmonară, nu ar mai putea fi admişi în nici un sanatoriu.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A discuta despre legitimitatea echivalării psihicului cu conştientul sau a extinderii acestuia dincolo de limitele conştiinţei, poate să apară vană logomahie, dar sunt sigur că admiterea proceselor psihice inconştiente inaugurează în lume şi în ştiinţă o orientare nouă şi decisivă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interpretarea viselor este drumul nobil spre cunoaşterea activităţilor inconştiente ale minţii.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refularea ne conduce dincolo de domeniul visului, în cel al imaginilor populare. Aici vom vedea că simbolul se află la originea poveştilor, miturilor şi legendelor, în spiritul comic şi în folclor. Prin el vom descoperi raporturi intime între vis şi aceste producţii diverse. Dar noi ştim că el nu este creat de lucrarea visului, că el nu este altceva decât forma de expresie a gândirii noastre inconştiente şi că el este acela care furnizează acestei lucrări materialele pentru a condensa, a deplasa şi a dramatiza.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În nevroza obsesională, sursele infantile ale nevrozei pot fi uitate, frecvent incomplet, dimpotrivă prilejurile recente ale nevrozei fiind conservate în memorie. Refularea se serveşte, în acest caz, de un mecanism diferit faţă de cel utilizat în isterie, foarte simplu în fond: în locul uitării evenimentului are loc o retragere a investirii lui afective (Affektbesetzung), astfel încât în conştiinţă nu rămâne decât amintirea unui conţinut reprezentativ indiferent şi aparent fără importanţă. Diferenţa între aceste forme de refulare rezidă în procesele psihice ascunse în spatele fenomenelor pe care le putem reconstitui.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşurinţa şi frecvenţa cu care chiar persoane foarte inteligente se comportă, în anumite constelaţii psihice, ca şi cum ar fi afectate de debilitate mentală parţială sunt uimitoare, dar nu li se acordă atenţia cuvenită; iar cine nu este prea îngâmfat poate constata adesea la el însuşi astfel de fenomene. Cu atât mai mult când o parte a proceselor de gândire considerate depind de motive inconştiente sau refulate!

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Conţinutul manifest" al visului şi substitutul alterat al "ideilor onirice latent" ca şi alterarea reprezintă opera unui "eu" care se apără; ea naşte rezistenţe ce interzic cu totul dorinţelor inconştiente să intre în conştiinţă în stare de veghe; dar în neputinţa somnului, forţele au destulă putere pentru a impune cel puţin dorinţelor o mască ce le ascunde. Cel ce visează nu mai descifrează sensul viselor sale, aşa cum istericul nu pătrunde semnificaţia propriilor simptome.

Sigmund Freud în Despre psihanaliză. Cinci prelegeri ţinute la Universitatea Clark, A treia prelegere (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările obsesive în momentul intrării lor în conştiinţă, sunt, în majoritatea lor, existente de mult timp. Aceasta este raţiunea fenomenului evident care se poate observa când studiem, cu un bolnav de nevroză obsesională, prima apariţie a unei idei obsesive: suntem obligaţi, în cursul analizei, să căutăm mereu mai departe, către origini şi găsim de fiecare dată noi determinări.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânditorii care contestă ca absurdă existenţa unui inconştient se situează pe această poziţie întrucât nu s-au ocupat niciodată de fenomenele psihice corespunzătoare; ei sunt prizonierii opticii comune după care orice fenomen psihic intens este cu necesitate conştient; ca atare, lor le rămâne să înveţe ceea ce scriitorul ştie foarte bine şi anume că există procese psihice care, deşi sunt intense şi au efecte puternice, se menţin totuşi în afara conştiinţei.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am descoperit, prin analogie cu elaborarea visului, că această caracteristică esenţială a cuvintelor de duh constă în realizarea, de către elaborarea spiritului, a unui compromis între cerinţele criticii raţionale şi impulsul de a nu renunţa la plăcerea arhaică a nonsensului şi a jocului de cuvinte. Compromisul realizat – prin încredinţarea pentru moment a începutului preconştient al gândului elaborării inconştiente – satisface ambele tendinţe, dar se prezintă criticii în forme diverse, astfel încât este judecat de acesta în mod diferit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce am stabilit limitele, punctul de plecare poate fi considerat acela că actele ratate sunt acte psihice care rezultă din interferenţa a două intenţii. Acesta este primul rezultat al psihanalizei în ceea ce priveşte actele ratate; psihologia n-a bănuit nicicând aceste interferenţe şi nici fenomenele care decurg din această cauză. Psihanaliza a reuşit acest lucru extinzând considerabil domeniul psihicului, anexând psihologiei fenomene care anterior nu-i aparţineau.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remarcăm până la ce punct sunt limitate mijloacele de expresie ale visului, comparate cu cele ale gândirii în stare de veghe. Totodată, visul nu renunţă, la modul general, la reproducerea raporturilor logice dintre materialele sale. El ajunge, destul de des, să le asimileze. Dar pentru aceasta este necesar să le înlocuiască prin piesele care-i par mai potrivite angrenajelor sale specifice.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Categoriile abisale, stilistice, îşi pun pecetea pe ceva, mai înainte ca ele să joace un rol în cunoaşterea umană, sau indiferent dacă vor juca vreodată acest rol. Categoriile stilistice determină lumea plăsmuirilor umane în calitatea lor de plăsmuiri. Categoriile celelalte, gnoseologice, determină lumea "dată" ca obiect de "cunoaştere". Categoriile acestea, ale receptivităţii cognitive, pot să fie, ce e drept, şi ele, rezultatul unor funcţii inconştiente, dar numai în sens liminal "inconştiente"; în plenitudinea lor actualizată ele aparţin însă conştienţei. Categoriile spontaneităţii sunt, dimpotrivă, factori inconştienţi într-un sens mai pozitiv şi mult mai profund.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a arătat în repetate rânduri (de către mine şi în special de către Th. Reik) până unde poate merge analogia dintre religie şi nevroza obsesională, care dintre particularităţile şi dintre vicisitudinile constituirii religiei pot fi înţelese pe calea aceasta. Cele afirmate sunt în deplină concordanţă cu faptul că smeritul credincios este în cel mai înalt grad protejat împotriva pericolului anumitor îmbolnăviri nevrotice; acceptarea nevrozei universale îl scuteşte de povara contractării unei nevroze personale.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim despre copil că nu-şi poate urma evoluţia sa pe drumul civilizaţiei fără a trece printr-o fază mai mult sau mai puţin clară de nevroză. Aceasta se întâmplă pentru că copilul este incapabil să suprime printr-un efort spiritual raţional multe dintre acele impulsuri instinctuale valorificate mai târziu, ci trebuie să le înfrâneze prin acte de refulare, îndărătul cărora de regulă stă un motiv de anxietate. Majoritatea acestor nevroze infantile sunt depăşite spontan, odată cu înaintarea în vârstă, soarta aceasta având-o în special nevroza obsesională a copilăriei. Pe celelalte trebuie să le lichideze, mult mai târziu, tratamentul psihanalitic.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!