Să-ți amintești, în ziua de Florii!
Oh, am purtat a numelui tău, trenă,
Tu, înger rătăcit printre poeți...
Ți-a nins în puerilele secunde,
Cu flori de caiși și meri, pe epoleți...
Sub ochiul tău de verde și speranță,
Am răsărit mai verde, mai curat...
Și-n verde-am îmbrăcat eternitatea,
Așa cum numai tu mi-ai arătat.
Mireasă de smarald, la malul mării,
Ți-am împletit cu alge răsăritul
Și am lăsat colosu-nsingurării,
Zidind în mine iarăși, infinitul...
Sub val brodat sunt sâni de suferință,
Dar tu-i ascunzi sub tălpi însângerate
De inima flămândă de iubire,
Ce două inimi, încă, mai desparte.
Când voi păși către apusul lumii,
Să vi să-mi dai FLORIILE-napoi,
Căci ochiul meu ce s-a născut furtuna
Nu va mai fremăta sub pași de doi!
Când pleoapa mea în noape se va-nchide,
Când ochiul meu va lăcrima smerit,
Tu, de FLORII, să-ți mai aduci aminte,
Oriunde-ai fi, ce tare te-am iubit!
Să-ți amintești în ziua de Florii,
Că n-am să-mi vând iubirea pe nimic!
Și până la sfârșit te voi iubi,
Sub flori și sub săruturi sângerii!
Sau poate voi dormi nelimitat,
Fiindcă iubirea mea s-a spulberat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre flori
- poezii despre îngeri
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sâni
- poezii despre sânge
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sonetul 47
Inima mea, cu ochiul s-a împăcat
Și reciproc își fac numai favoruri;
Când ochiul jinduind te-a căutat
Și inima s-a sufocat de doruri,
Cu-al tău portret ochiul s-a ospătat,
Iar inima-n tablou benchetuiește;
Apoi ochiul de inimă-i chemat
Ce gânduri de iubire-i dăruiește.
Deci prin portret sau prin iubirea mea,
Când ești plecat, rămâi mereu cu mine
Și-oriunde ai fi, gândul te va vedea,
Iar eu voi fi cu el când e cu tine.
Dar dacă doarme, ochiul meu privește
Al tău portret și inima-mi trezește.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre gânduri, poezii despre somn, poezii despre reciprocitate, poezii despre portrete, poezii despre ochi, poezii despre dor sau poezii despre cadouri
Ultima vamă
Când timpul se va pierde din clepsidră
Și noaptea va închide a mea geană
Va fi o tristă zi, în goală toamnă
Căci timpul va veni, el e în goană,
Să vii și să-mi aduci din alb un crin
Și să-mi aprinzi o candelă lumină
Să mă-nsoțească-n calea-mi cu senin
Cu dorul, ce nicio vamă nu poate să-l apună,
Și să mă-mbrățișezi duios cu gândul
Și să mă vezi în tot ce-am fost, culoare
Să-ți amintești, mi-ai fost poem și dorul
Și ți-am lăsat din mine, ce nu moare,
Cât te-a durut s-arunci pumn de țărână,
Să-ți amintești doar versul meu iubire
Și cântul meu despre o lună plină
Ce ție ți l-am scris cu veșnicie.
Te voi iubi și dincolo de mine,
Când ochii se vor stinge-n astă lume,
Eu voi pleca ușor în brațe sunt cu tine
Și ultimul poem va fi doar al tău nume....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre vamă, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă sau poezii despre noapte
Glossă iubirii promise
Ți-aș da, iubito, de-ai să-mi dai
Ofrandă, dulcele sărut,
Soarele-amiezii, al nopții crai,
Ți-aș da dac-aș putea, mai mult...
Privirea mea ți-ar fi altar!
Genunchiul am să-mi plec acum,
Însă te rog să-mi lași în dar
Al florilor, de tei, parfum.
Ți-aș da iubito, de-ai să-mi dai
Sufletul tău și inima,
Sărutul cast, un colț de rai...
Ți-aș da iubito viața mea!
Dar timpul tău e trecător,
Izvor de vis și vis de stea,
Va ninge floare de cais
De-acum, peste iubirea mea.
Ofrandă dulcele sărut
Să-l port în gând, ca talisman,
Să te iubesc mai mult, mai mult!
O veșnicie să te am...
Să fi cu mine zi de zi,
O viață să te pot avea,
O viață să te pot iubi
Și să te pot îmbrățișa.
Soarele-amiezii,-al nopții crai,
Să strălucească-n părul tău,
Mireasmă nopților de mai...
Vreau să te strâng la pieptul meu!
În zbor un puf de păpădii
Și glas de susur de izvor,
Te chem iubito-n orice zi...
De dorul tău poate-am să mor!
Ți-aș da, dac-am să pot, mai mult
Cerul întreg, pământul tot.
Iubirea-n mine s-a născut
De dorul tău, de-acum, socot.
În fluturi mă vei înălța,
Mă vei zidi în stânci de vis,
Nici verbe nu vei mai avea,
Dar vezi, eu prea puțin ți-am scris.
Privirea mea ți-ar fi altar
De ne-am uni prin jurământ...
Vulcani pe coapsele de jar
Vom fii, în timpuri erupând.
Mireasă, sângeri voi purta
Pe brațele-mi rănite-acum,
Căci nu te pot îmbrățișa.
Arată-mi al iubirii drum!
Genunchiul am să-mi plec acum...
Dă-mi brațul tău și să pornim
Noi doi, doar noi, pe-al vieții drum.
Sincer, etern să ne iubim!
Tu pură rochie de nea,
Sub voaluri fine de mătasă
Vreau să te-ntorci, iubita mea,
Căci îmi doresc să fii mireasă.
Însă te rog să-mi lași în dar
Iubirea ta! Am să-ți slujesc
În fața sfântului altar,
Cu tine-alături să pornesc,
Promit. Și toată viața mea
Va fi un râu e flori de tei,
Dar dă-mi, oh, dă-i iubirea ta
Și hai cu mine dacă vrei!
Al florilor, de tei, parfum,
Sub ochi brumați, într-un târziu,
Când voi pleca pe-al morții drum,
Când rătăcind, n-am să mai fiu,
Decât o umbră-n gândul tău
Oh, risipindu-se cu greu,
Eu tot te voi iubi mereu,
Izvor a sufletului meu!
Al florilor, de tei, parfum...
Însă te rog să-mi lași în dar!
Genunchiul am să-mi plec acum,
Privirea mea ți-ar fi altar.
Ți-aș da, dac-aș putea, mai mult,
Soarele-amiezii,-al nopții crai,
Ofrandă, dulcele sărut
Ți-aș da iubito, de-ai să-mi dai...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre promisiuni, poezii despre zbor, poezii despre suflet sau poezii despre moarte
Azur 3
De unde ai apărut
Azur nebun în calea-mi
De mi-ai furat poemul
Și inima din piept?
Nu îmi răspunde, știu
Din tâmpla-mi de copilă
Când mă rugam s-apari
În seri uitate-n vină.
Dar oare tu știai
Că eu te voi iubi
Ca pe-o icoană sfântă
Și-n piept vei stărui?
Știai chiar tot, iubite
'Nainte să mă ai
Căci eu ți-am fost sortită
Și tu al meu Serai.
Iubire dintre stele,
Al meu vis rătăcit,
În tâmplele-mi prea ninse
Tu vino-mi la iubit.
Te voi iubi cu Luna
Și Cerul deopotrivă
Din stele îți voi face
A inimii cunună.
Eu te-am ales să-mi fii
Al tâmplelor poem
Pe când eu voi veni
Să fiu al tău blestem.
Ne vom iubi, în Cer
Așa și pe Pământ
Eu m-am născut să pier
Iubindu-te etern.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre stele, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Voi reveni...
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o altă viață de va fi...
Să-mi pun pecetea sărutului patetic
Pe inima ta purpurie și neobosită,
Așa cum n-am știut s-o fac la timpul potrivit.
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o viață mai veselă ca cea de-acum,
Să-ți cânt în nopțile înstelate plină de fericire
Măreția caracterului tău neprețuit,
Mai ceva ca la orice curat început.
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o altă viață de va fi...
Să îți slăvesc icoana vie înspre nemurire,
Iar din fapte mărețe să îți ridic statui,
Că numai tu ești armonia din lume,
Și bogăția omului de zi cu zi.
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o altă viață de va fi...
Acum, îți pictez cu ochii minții icoana din viitor...
Și îmi promit să nu mai pierd o clipă falsă
când te voi reîntâlni,
Căci iubirea este divină!
Dumnezeu ne-a dăruit-o
Ca s-o putem dărui.
poezie de Valeria Mahok (31 august 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre viitor, poezii despre sculptură, poezii despre reîncarnare sau poezii despre religie
Să-ți amintești de mine
Să-ți amintești de mine atunci când voi pleca,
Când voi pleca departe, într-un ținut tăcut,
Când să mă iei de mână tu nu vei mai putea,
Nici eu ca să mai stau, cu toate c-aș fi vrut.
Să-ți amintești de mine când zi de zi de-acum
În van vei încerca de viitor să-mi zici
Vreau doar să-ți amintești că e sfârșit de drum
Și nu mai este timp de rugăciuni și frici.
Dar dacă tu mă vei uita o vreme
Și-apoi îți vei aduce-aminte iar
Nu dispera, că totu-i necesar,
Căci prin aceste gânduri eu persist
Dar e mai bine să le-alungi devreme
Decât să-ți amintești și să fii trist.
poezie de Christina Georgina Rossetti, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sfârșit sau poezii despre frică
Poemul iubirii eterne
Iubirea ta mi-e cunoscută! Nu pot și nu vreau s-o contest.
Te am în gândul meu recrută, izvoarele îmi șușotesc.
Eu m-am aprins, în dar de nuntă, pe drumul vieții să te am,
Mireasă, spre dumnezeire... Și flori de măr să-ți prind în ram.
Te voi iubi ca-ntotdeauna, vulcanic, simplu, dar și cast...
Fii vânt și-nalță-mă cu Luna! Doar tu, acum, mi-ai mai rămas.
Aș lua din nuferii albaștri înțelepciunea... Și ți-aș da
O sărutare de lumină, dacă vei vrea să fii a mea.
Apusul ți-a ascuns privirea și vântul pașii ți-a furat.
Hai s-adunăm nemărginirea pe care-n noapte am călcat!
Mi-am prins copacii de aripa acelui vis ce ne-a unit
Și uite! Azi îmi caut clipa când dintre îngeri te-ai ivit...
Am strâns inele de lumină, în lumea mea să te zidesc,
Dar tu, mireasa mea virgină, te-ai smuls din raiul cel lumesc.
Am strâns inele de lumină, pe deget să ți le-nfășor,
Dar tu-mi ești încă rădăcină și sânii tăi pe piept, mă dor.
Voal gri din umbrele uitării coboară peste chipul tău.
Te-ai smuls din valurile mării, iar eu te voi iubi mereu.
Cearșafuri reci ne înfioară iubirea care ne-a rămas,
Când te sărut întâia oară pe sâni, pe buze... pe obraz.
În gând de ploi se nasc deșerturi și depărtarea-i tot mai grea.
Sunt tot mai des hoinar, iubito! Mă tem că nu te pot avea...
Sunt frunza tălpilor de sticlă ce-n visele-ți se-nghesuiesc.
Vino și trupul mi-l ridică! Tu nici nu știi cât te iubesc!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre vânt sau poezii despre înțelepciune
Te voi iubi
Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare și pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.
Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.
Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.
Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.
Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi și când am să cobor,
Te voi iubi cu mângâieri și șoapte,
Te voi iubi... când mă înveți să zbor.
Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă știe,
Te voi iubi... și-apoi am să te fur.
Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi și voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.
Te voi iubi-ntr-o noapte de beție,
Te voi iubi... mărturisindu-ți trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre învățătură, poezii despre seară sau poezii despre plajă
Blestem
Iubirea mea să te atingă,
În clipele când te doresc...
Și amintiri să nu se stingă,
Până când clipele nu se-mplinesc!
Iubirea mea să te doboare,
Să nu mai știi ce e cu tine...
Să îmi revii jos, la picioare,
Să fii al meu, doar pentru mine!
Iubirea mea să nu-ți dea pace,
În nopțile când îmi lipsești...
Să-mi faci bogate din sărace,
Clipele-n care fericești!
Iubirea mea să te consume,
Să poți cunoaște ce simt eu...
S-aduni momente în albume,
Cu noi doi și cu Dumnezeu!
Iubirea mea să te învețe,
Să poți și tu ca să iubești...
Să-ți dea imbolduri și povețe,
Să știi ce-ți sunt, să-ți amintești!
Iubirea mea sa te lovească,
În inima ta împietrită...
Și dragoste ea să primească,
Cum soarta-i scrisă și menită!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre sfaturi, poezii despre picioare sau poezii despre pace
Nu te-am uitat
Când primăvara ghioceii își mângâia,
Tu ai plecat și mi-ai lăsat iubirea ta,
Iar dorul tău n-a vrut să fie un simplu trecător,
Se-nvârte în jurul meu și-acum ocrotitor.
Nu te-am uitat iubirea mea, nu te-am uitat,
Că floarea dragostei pe suflet mi-ai brodat,
Nu ți-am uitat surâsul cald copilăresc,
Cel mai aud și-acum și încă îl mai iubesc.
Nu ți-am uitat buchetele de armonii,
Ce le sădeai mărinimos din zori de zi,
Eram doi tineri prea frumoși și fericiți,
Destinul vieții nemilos ne-a despărțit.
Dar nu-i nimic că-n suflet port icoana ta,
Ce nimeni n-o poate lua oricât ar vrea
Șio țin la pieptul meu ca pe-un sfânt talisman,
Cu care înving ușor în lumea orice dușman.
Că dragostea nu e lăsată orișicui,
Decât acelora cu suflet cald și bun
Și poate o dată timpul ne va reîntâlni,
Să-ți mulțumesc că viața tu mi-ai ocrotit.
cântec, versuri de Valeria Mahok (5 februarie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre protecție, poezii despre victorie, poezii despre uitare, poezii despre tinerețe sau poezii despre superlative
Nu te-am uitat
Când primăvara ghioceii își mângâia,
Tu ai plecat și mi-ai lăsat iubirea ta,
Iar dorul tău n-a vrut să fie un simplu trecător,
Se-nvârte în jurul meu și-acum ocrotitor.
Nu te-am uitat iubirea mea, nu te-am uitat,
Că floarea dragostei pe suflet mi-ai brodat,
Nu ți-am uitat surâsul cald copilăresc,
Cel mai aud și-acum și încă îl mai iubesc.
Nu ți-am uitat buchetele de armonii,
Ce le sădeai mărinimos din zori de zi,
Eram doi tineri prea frumoși și fericiți,
Destinul vieții nemilos ne-a despărțit.
Dar nu-i nimic că-n suflet port icoana ta,
Ce nimeni n-o poate lua oricât ar vrea
Șio țin la pieptul meu ca pe-un Sfânt talisman,
Cu care înving ușor în lume orice dușman.
Că dragostea nu e lăsată orișicui,
Decât acelora cu suflet cald și bun
Și poate o dată timpul ne va reîntâlni,
Să-ți mulțumesc că viața tu mi-ai ocrotit.
poezie de Valeria Mahok (5 februarie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ești tu, Alina
Ești floarea mea de liliac, Alina!
Ești liniștea din sânul unui lac...
Că te-am iubit, a mea să fie vina?!
Ori c-am rămas de dragoste sărac?!
Petalele de sângeri, crini și roze,
De le-ai avea în gânduri așezate...
Sunt gândurile mele parfumate,
Dar vezi?! De ele tu ești prea departe.
Vin să-ngenunchi, să plâng, iubita mea!
Și "La mulți ani!" să-ți spun de ziua ta...
Cum?! Nu ți-am spus cât ești de minunată?!
Frumoasă mea, am să-ți mai spun odată...
Superbă perlă, vin la malul mării
Cu pași de val... Și-n floare de cais
Îți învelesc iar glezna deșteptării,
Fiindcă iubirea mea a fost un vis.
Mirifică, într-un ocean de stele
Te-ai scufundat... Eu mă aplec smerit
Sub albă, ploaia ta de praf de stele,
Căci te iubesc! Dar tu m-ai părăsit...
Oh, "La mulți ani!". Cu mine-ntotdeauna...
Nu poți fugi de mine cât ai vrea
Eu m-am ascuns în inima-ți de piatră,
Etern în suflet să mă poți avea.
Mi-am dăltuit o inimă pereche
Și-aici în gara sufletului meu
Te-aștept Alina, te aștept o viață!
Te-aștept Alina, te aștept mereu!
În gânduri de-ai putea să-ți mai anini
Promisiuni și amintiri, iubire,
Tu n-ai cunoaște, vai, ai vieții spini,
Doar dragoste, doar vis și fericire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri
Te voi iubi
Doamne, cât te-am așteptat
Am crezut că n-ai să mai vii
Rugă spre tine eu am înălțat
În inimă mea mereu ai să fii
Când cerul poartă a deschis
Stelei luna toate au dansat
Ai apărut într-o noapte în vis
Iubire în suflet mi-ai semanat
Pe creștet mâna tu mi-ai pus
Cu blândețe tu m-ai îndrumat
De atunci privesc cerul în sus
Ai arătat calea mea de urmat
Multumesc pentru ceea ce va fi
Tu îmi calauzești pașii în viață
Te-am iubit mereu, eu știu, tu știi
M-ai ajutat, tu mi-ai dat speranță
Prin tine pot începe o nouă viață
Voi dărui iubirea mea în fiecare zi
La ani cei târzii eu fac o reverență
Te voi iubi acum și până n-oi mai fi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini
Iubire veșnică
(în memoria ta, Adriana, suflet drag și iubit de noi toți)
Tu poate crezi că vei pleca departe,
Că nu voi reuși să te găsesc,
Atâta timp cât inima îmi bate,
Eu nu voi înceta să te iubesc.
Te voi vedea în orice colț de zare,
În orice răsărit, orice apus,
Zâmbind în orice sunet sau culoare,
Sărut să-mi fii și pavăză de sus.
Te voi simți în orice adiere
Ce mângâieri pe față îmi va da,
Iubirea n-are limite, nu piere,
Mereu voi fi al tău, vei fi a mea.
Tu nici nu pleci de fapt, rămâi aproape,
În brațe să mă ții, atâta vreau,
O să zburăm, iubire, peste ape
La pieptul tău mă trage, am să stau.
Eu am să-ți scriu poeme de iubire,
Pe bolta înstelată să citești
Nu poți să-mi fi o simplă amintire,
Când veșnicie pentru mine ești.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre limite sau poezii despre lectură
Am greșit uneori...
Te-am întâlnit atunci în secolul trecut
Se poate spune că a fost de mult
Dar astăzi de încerci să-ți amintești
De clipa când mi-ai spus că mă iubești
Și când în brațe te-am cuprins întâia oară
Eram la malul mării, ce minunată seară
A fost o clipă ce va trăi în eternitate
Chiar dacă-acuma timpul ne desparte
Am realizat atâtea lucruri împreună
Am traversat vârtejuri și furtună
Dar în final nu ne-am pierdut cu firea
A fost un singur far, a fost iubirea
Iți recunosc, nu vreau să folosesc tertipuri
În viață mi-au plăcut și alte chipuri
Dar crede-mă, ai fost și vei rămâne
Marea iubire a vieții mele de ieri, de azi, de mâine.
Să nu mă condamni în termeni aspri
Să-ți mai aduci aminte când voi pleca spre aștri
Că uneori, cu mine de credeai
Că trăiești
Fără să vrei, s-a întâmplat, să uiți să mă iubești
Nu-ți reproșez nimic, îți cer doar să mai crezi
Chiar dacă în viitor nu vrei să mă mai vezi
Ai fost și vei rămâne în viața mea
Singura căreia i-am încredințat toată iubirea
Și acum într-un final, mult prea trist
Îți fac un sincer jurământ pe Crist
Chiar de te-am întristat de-atâtea ori
Eu te iubesc ca-n prima clipă și îți recunosc, că
Am greșit uneori...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre prezent sau poezii despre sinceritate
Poem nins
A nins azi-noapte, ca-ntr-o iarnă-a noastră,
Când nu era mai nimeni pe pământ,
A nins azi-noapte în pădurea-albastră
Cu mine-n brațe și cu tine-n gând.
Eram un fulg și-n dansul fantomatic
Mă strecuram timid, printre aezi,
Am prins din zbor, un zâmbet enigmatic
Să îl aștern în versurile verzi,
Unde ai mai lăsat un pic de verde
Nemângâiat de albul din penel,
Voi pune un poem și nu voi pierde
Flori de cicoare-n vechiul tău castel.
A nins azi-noapte, azi se odihnește
Un cer albastru cu tăceri de vis;
Când îți privesc zăpada,-n mine crește
Un munte de iubire... ce-ai ucis...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre zâmbet
Căntec
foaie verde trei lămâi,
de ce, mândro, nu rămâi,
să-ți pun zarea căpătâi,
cu iubirea cea dintâi,
să te sărut, să te mângâi.
să-ți sorb din ochi culoarea lor
si merele obrajilor
și vraja dulce-a buzelor
și rodiile țâțelor,
să fur pe veci savoarea lor...
să joc norocul tău pe cer
și-apoi frumos în iad să pier.
și foaie verde măr rotat,
de ce, mândro, m-ai blestemat
să tot te caut în zadar
ca să te joc din nou la zar?
să fii ispită și noroc
într-un șăgalnic tragic joc.
și foaie verde de-un dudău,
nu mă vorbi, mândro, de rău,
că ți-am fost dor când tu plângeai
și-ți voi fi pavăză în rai
și ți-am mai fost si altceva
când nimeni nu te mai iubea.
și foaie verde de stejar,
te caut, mândro, în zadar,
tu te-ai ascuns pe veci în flori,
ca să-mi dai mie iar fiori
și te-ai ascuns, mândro, -ntr-o stea
să fii pe veci averea mea.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 august 2007)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noroc, poezii despre mere, poezii despre zaruri, poezii despre vorbire sau poezii despre tragedie
Trist
Mi-ai promis, Doamne,
Că, după așa dezamăgire,
Voi avea și șansa mea...
Dar nu e loc pentru iubire
Când știu, nu mă iubește,
Ci o iubesc doar eu pe ea...
Nu credeam vreodată că voi suferi,
De știam ce va veni,
Poate nu mai sufeream...
Te-am așteptat, dar în zadar,
Și am să caut puterea de a striga într-o zi
"Nu te mai iubesc cum te iubeam"
Tată, mi-ai promis iubirea ei,
Mi-ai dăruit doar vise
Și azi mi le iei pe toate...
Nu știu, Părinte, în schimb ce vrei,
Dar deja lupta-i pierdută, flăcările-s stinse,
Nimic nu se mai poate...
Pentru tine, Iulia, am numai lacrimi,
și ură, și iubire, sunt toate adunate,
Și știu că voi mai suferi...
Nu mi-ai dat măcar o șansă, o șansă măcar,
Și șansa ce-o vedeam s-a dus și mai departe,
M-ai lăsat să lupt ca orbul, în zadar...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Credcabanuiesti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată sau poezii despre schimbare
Existență
Când iubirea înseamnă umilință,
Iubirea nu mai e iubire...
Când în suflet nu este pocăință,
Clopote bat în neștire...
Când se dărâmă ziduri de cetate,
Și-n inimi e un foc diabolesc...
Eu trec peste acestea toate,
Chiar dacă săgețile izbesc!
Când iubirea-nseamnă umilintă,
Eu am să mă opun!
Și plin de falnica-mi dorintă,
Voi găsi un drum mai bun...
De apusul omenirii e aici ș-acum, mă voi preda...
Ce răni adânci să-mi facă vor putea?
Ce gânduri blestemate mă vor putea învinge?
Nu mai am nimic în mine ce se poate frânge...
poezie de Alin Caras din Daraveli de Clopotniță (12 aprilie 2014)
Adăugat de Alin Caras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pocăință, poezii despre foc, poezii despre existență sau poezii despre depășire
Nu voi fi eu
M-ai întrebat dar n-am putut răspunde,
M-ai adunat apoi la pieptul Tău
Cum stau aici n-o să mai stau niciunde
Și nicidecum n-o să-mi mai pară rău.
Când văd cum dintre ceruri se coboară
Lumina Ta și arde-n ochiul meu
Nici nu mai știu ce-ar mai putea să doară
Când Te-ai atins de mine, Dumnezeu...
M-am închinat și m-am rugat cu frică
Să nu mă lași aicea pe pământ
Întinde-ți, Doamne, mână și ridică
Atinge-mă din nou cu Duhul Sfânt.
Și-am să înțeleg ce nu se poate spune
Ce-i presimțit în mintea mea de-abia,
Fă, Doamne-Dumnezeule-o minune
Și-ajută-mă să nu mai ies din ea...
Desfă-Te, Doamne sfinte din înaltul
Acestui cer ce stă acolo sus
Nu voi fi eu să Te primesc, ci altul
Nu voi fi eu, va fi numai Isus...
poezie de Adriana Cristea (16 iulie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre creștinism, poezii despre Sfântul Duh, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre Dumnezeu