maturitate

Maturitate:

mare adâncă, dar lină;
iubire statornică, liniştită, deplină;
trăire profundă, amestec
de ploaie şi cer-curcubeu;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

adolescenţă

Adolescenţă:

frunte semeaţă de pisc îndrăneţ;
ochiul atent deschis spre lumină;
nesupunere-n toate;
iubire pură pentru fiinţa din vis;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tinereţe

Tinereţe:

furtună iscată-n abisuri de mare;
suflet purtat de torent;
neastâmpăr, forţă, cutezanţă;
luptă pentru idealul de viaţă;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

copilărie

Copilărie:

ochi de mărgăritar
deschis mirat spre lume;
paşi şovăielnici peste mici bariere;
jocuri naive, o lume de vis;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

declin

Declin:

ironie acidă a vieţii grăbite,
zâmbete strâmbe şi ştirbe,
plâns amar şi tăcut,
sâcâitor ca o boală,
ca o ploaie rece de toamnă,
enervantă, banală...

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este şi naivă şi profundă, este şi sinceră şi frumoasă, este şi tânără şi nefericită. E convinsă, până în străfundurile fiinţei ei, că un om care pierde e un om vinovat, care nu respectă regulile jocului. Jocul învăţat de ea încă din copilărie este jocul onoarei, jocul de-a dragostea, fără periclitarea fecioriei. Dar ea nu l-a respectat... Şi a pierdut...

Ana Vida în La limita normalului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcare

Valul neliniştit,
neobosit al mării,
e simbolul mişcării.

Experienţe trăite
cu ani în urmă
au creat peisajul
în care se consumă.

Noi înşine,
în permanentă mişcare,
creăm lumea din jur,
fremătătoare.
Înfruntăm ignoranţi
noutăţile vieţii.

Ignoranţa însăşi
poartă viaţă –
amestec de cunoscut
şi necunoscut,
amestec generator de artă,
amestec de muzică,
de pictură,
de dans pătimaş,
de literatură,
ce fac din viaţă adevărată magie
sorbită naiv, cu frenezie.

E asemeni amestecului
de apă limpede
şi nisip de pe mal,
la care lucrează

neobositul val –
simbol al mişcării.

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metanier

Ce rost are o cale care nu duce la tine?
Ce noimă are un cuvânt care nu este numele tău?
Ce iubire se poate numi iubire
atunci când nu eşti cu mine?
Timpul trece ca un joc de cărţi
pe care-l ştii dinainte pierdut.

Uneori, într-o cârjă
are loc toată libertatea din lume.
Aşa cum Tatăl adoarme
în inima unui neprihănit,
fără să-şi pună ceasul.

Cât adevăr este în filme?
Te naşti
motor ai râs, motor ai plâns.
Ajungi acasă
motor ai râs, motor ai plâns.
Ajungi la cimitir,
motor au plâns, apoi au râs
un şir de boabe
în metanierul deznădejdii.

poezie de Costin Tănăsescu Ştefăneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină lină

Lumină lină lini lumini
Răsar din codrii mari de crini
Lumină lină cuib de cară
Scorburi cu miere milenară

De dincolo de luni venind
Si niciodată poposind
Un răsărit ce nu se mai termină
Lină lumină din lumină lină

Cine te-aşteaptă te iubeşte
Iubindu-te nădăjduieşte
Căci într-o zi lumină lină
Vei răsării la noi deplină
Cine primeşte să te creadă
Trei oameni vor venii sz-l vadă

Lumină lină lini lumini
Răsari din codrii mari de crini
I-atâta noapte şi uitare
Si lumile au perit în zare
Au mai rămas din vechea lor
Luminile luminilor

Lumină lină lini lumini
Instrăinându-i pe străini
Lumină lină, nuntă leac
Tămăduind veac după veac
Cel întristat şi szrăcit
Cel plâns şi cel nedreptătit
Si pelerinul însetat
In vatra ta au înoptat
Lumină lină leac divin
Incununându-l pe străin
Deasupra stiinsului pământ
Lumină lină Logos sfânt.

poezie clasică de Ioan Alexandru
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea nu este deplină, dacă există tulburare; fericirea deplină este calmă ca o mare în vreme liniştită de vară.

citat din Aleksandr Ivanovici Herzen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de veşnicie

stropi de veşnicie

ploaie de luni şi stele
în cerurile mele
eterne
ploaie de sori şi comete
în universurile mele
concrete
ploaie de planete şi culoare
în inima mea
iubitoare
ploaie de lumină divină
în fiinţa mea
deplină
ploaie de iubire infinită
în sufletul meu
care-ntruna palpită

poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

N~am plâns,n-am râs,n-am dansat

Eu n-am mai plâns de ani de zile,
Sunt sigur că n-avea niciun rost
Din calendar am rupt multe file,
Şi nici indrăgostit nu am fost!

N-am râs o dată de ani de zile,
Probabil că am fost un prost
Ieşeam adesea cu diverse copile,
Dar îndrăgostit eu n~am fost!

N-am mai dansat de ani de zile,
Chiar mi se părea un lucru anost
Trăiam poveşti de-o noapte, inutile
Dar îndrăgostit eu n-am fost!

poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul Absurdului

Simt dimineţile geroase
Cum, pătrunzându-mi crud în oase,
Cu trupul meu tot una îs.
Nu râdeţi, că nu e de râs!

Mă simt o dimineaţă-n care
Tot gerul iernilor s-a strâns;
Îngheaţă moartea la picioare.
Nu plângeţi, că nu e de plâns!

Se simte ca-ntr-o dimineaţă
De Sfântul Ion, iubirea mea,
Şi trupul tot i-ar fi de gheaţă,
De râs, de plâns, de l-ar avea.

Da-i suflet doar, ambivalent,
De plâns, de râs, amestecat
Ca un ocean incandescent
Şi ca un soare îngheţat.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul că oamenii au râs de unele genii nu înseamnă că toţi cei de care se râde sunt genii. Au râs de Columb, au râs de Fulton, au râs de fraţii Wright. Dar au râs şi de clovnul Bozo.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, femeie...

Din candoare, râs, sublim,
plâns, durere chiar şi chin,
din fetiţa- ncârlionţată
duioasă şi zvăpaiată,
prinde forma o FEMEIE
firavă sau rotofeie
înzestrată cu putere.
Stâlp de casă, temelie..
dragoste şi veselie
viaţa care naşte viaţă
ageră, descurcăreaţă,
toate acestea eşti chiar TU
mamă, soră, domnisoară
cânt suav ca de vioară
ce vibrezi în jur trăire
tot ce-atingi fiind iubire!

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă doreşti să fii iubit, trebuie să dăruieşti dragoste în fiecare moment.

Ana Vida în Aripi arse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

patriotism

Patriotismul nu este o izbucnire de emoţie scurtă şi nebunească, ci o dăruire liniştită şi statornică de o viaţă.

definiţie celebră de Adlai E. Stevenson
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Liniştea trosneşte...
Din colţuri întunecoase
se-nalţă
umbre tenebroase...
Singurătatea
e clipa ta de nebunie...

Te retragi în eul tău
ca să încerci
o trăire extatică.
Simţi că planezi peste lume...
Trăieşti extazul
unei superiorităţi sublime.

Timpul se scurge...
Apar îndoieli,
nelinişti
şi gânduri nătânge.
Superioritatea ta există?
Nu eşti sigur!
În această lume,
singurul lucru
neîndoielnic
e moartea ce vine.

De-acolo,
de dincolo de viaţă,
îi poţi zâmbi dispreţuitor lumii,
detaşat,
cu privirea de gheaţă.

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feminitate

Am dansat o vreme cu viaţa-n carnaval,
purtând armură de cavaler medieval.
Tânără, m-am visat vajnic bărbat
puternic, rece, calculat,
având cetatea trupului de apărat.

Dar platoşa de mucava
m-a trădat,
s-a dezintegrat,
mi-a dezgolit nurii feminităţii,
mi-a revelat farmecul vulnerabilităţii.

Spiritul meu feminin,
ascuns în străfunduri de fire, s-a trezit.
A oferit o singură iubire, un singur extaz,
pulverizat apoi, din păcate,
în mii de trăiri insipide, minore, deşarte.

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul fluturelui

Într-o linişte deplină,
Înălţându-se uşor
Zboară-n adiere lină
Prin grădini rătăcitor.

A pornit înspre colină
Fluturaşul călător,
Într-o linişte deplină
Înălţându-se uşor.

Din decor fermecător
Seara coboară senină,
Alinat de dulce dor
Doarme-n sânul florilor
Într-o linişte deplină.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele motive de râs uşor se transformă în plâns.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!