Nu știe stânga ce face dreapta
Se zbat fundații, euforic,
Să reînvie-al dreptei mit.
De ce? - mă-ntreb și eu retoric.
Că stânga încă n-a murit.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Politică la nivel înalt
Se fac sforăitoare declarații,
Dar banii alocați dispar pe dată:
Apar mereu o groază de fundații,
Dar ziduri nu se nalță niciodată!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbare de macaz
Fiind al DREPTEI militant,
Loveam în STÂNGA cea cu hoți:
Dar devenii ECHIDISTANT...
Când i-am dat dracului pe toți!
epigramă de Mihai Haivas din revista Epigrama nr.102 (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Politicienii un soi de minotauri?
Când ne țin o cuvântare
Îngrozit mă-ntreb din nou:
Ce-i ființa care are
Corp de om și cap de bou?
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă pascală
Mă-ntreb, când faptele disec,
Cum e mai bine uneori:
Ca mielul, victimă să mori
Sau să trăiești ca un berbec?
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpezi vor spinteca uitarea
Dezleagă-mă de jurăminte
Eterice și plânse-n poală,
De lacrime-nvelind cuminte
Tăcerea ochilor... de smoală.
Putere dă-mi, c-o răsucire
A coapselor, ce încă ard...
Atinse... fără-mpotrivire
De un sărut, mereu, bastard.
Nebun, te voi urma... oriunde,
Printre atomi și maci, firește,
În universul tău se-ascunde
Speranța, ce mă-ntinerește.
Răscolitor, timid, retoric,
Din gustul sânilor de piatră,
Storc sentimentul... euforic
Al câinilor, care mă latră.
De ce? aceasta-i întrebarea,
A fi sau a nu fi? năuce...
Zăpezi vor spinteca uitarea
Și veșniciile... caduce.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpezi vor spinteca uitarea
Dezleagă-mă de jurăminte
Eterice și plânse-n poală,
De lacrime-nvelind cuminte
Tăcerea ochilor de smoală.
Putere dă-mi, c-o răsucire
A coapselor ce încă ard,
Atinse... fără-mpotrivire
De un sărut, mereu, bastard.
Nebun, te voi urma oriunde,
Printre atomi și maci, firește,
În universul tău se-ascunde
Speranța, ce mă-ntinerește.
Răscolitor, timid, retoric,
Din gustul sânilor de piatră,
Storc sentimentul euforic
Al câinilor... care mă latră.
De ce? aceasta-i întrebarea,
A fi sau a nu fi? năuce...
Zăpezi vor spinteca uitarea
Și veșniciile... caduce.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumerire
Când văd o divă, despuiată,
Pe sticlă, bubuind de proastă,
Mă-ntreb de Eva-a fost creată,
De Domnul, sigur dintr-o coastă?
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Defect din naștere
Meseria e tezaur,
Dar nici fiscul nu te iartă:
Dreapta o avea de aur,
Însă stânga era spartă
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capriciile toamnei
toamna s-a strecurat sub tâmplele mele
cu damigeana plină de vin euforic
lumina duioasă trece prin perdele
pe masa de scris e un poem retoric.
recolta de prune s-a transformat în țuică
în satele ticsite de de pură hărnicie
și-s nunți în cămine și-i toamna voinică
dragostea rurală se scurge în vecie.
emoții de toamna le ascund sub nuc
livada cu meri are haina nouă
răsună sub sălcii cântecul de cuc
din crizanteme albe curge încă rouă.
trăiesc o toamnă blândă de poveste
și transform în slove visele celeste.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Politică modernă
Una-i vorba, alta-i fapta,
Mulți nu își divulgă crezul:
Nu-s de stânga sau de dreapta,
Ci... se-nvârt ca titirezul.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tradiția țepei
Vrea țeapă să ne dea politicianul,
Electoratul pedepsi-va fapta,
Se știe că pe stânga e volanul,
Dar fals, semnalizează către dreapta.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
A mai murit încă unul
A mai murit încă unul -
cu foamea pe față,
cu ochii de ceață,
cu mâini ca tutunul.
A mai murit încă unul
din nemernica gloată
care pe rând se gată.
Unul câte unul.
Trei, șase, opt, zece...
A mai murit un mișel.
Ce bine de el
că-i liber să plece!
Azi n-o să-l mai frigă
în vise de fiere
nici trup de muiere
și nici mămăligă.
Ah, Domnul, prea-bunul,
îl mangaie foarte.
Tovarăși de moarte,
poftim încă unul!
Lăsați-l să plece!
Nu spuneți o vorbă!
Ne lasă o ciorbă
și-o pâine rece.
poezie clasică de Radu Gyr
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui amic fără căpătâi
S-a stins iubitul meu amic
Și fără el îmi vine greu.
Dar nu mă-ntreb din ce-a murit,
Din ce-a trăit, mă-ntreb mereu.
epigramă de Gabriel Teodorescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt proverb verificat
După ce-a luat un ou
A murit un paur:
Vrând să fure și un bou
Nimeri un taur.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cura eschimoasei
Plus având de kilograme
Și exces de calorii,
A murit încet de foame...
Fi'ndcă n-a mâncat o zi!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Planuri de viitor
Mă rog s-ajung mai repede în Iad,
De frig acolo nimeni n-a murit,
Deschid un birt cu fete, că e vad,
În plus, e și transportul gratuit.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturisire
O babă ce pe zebră a murit,
De Sfântul Petru întrebată-n cer,
Motivul, la ureche i-a șoptit,
Că a călcat-o, noaptea, un șofer!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avertizare
Pe soacră epigrama mi-am testat,
Concluzia - am poante prea subtile:
Nu a avut efect imediat,
Ci a murit de râs... în șapte zile.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avertizare:
Pe soacră epigrama mi-am testat,
Concluzia- am poante prea subtile:
Nu a avut efect imediat,
Ci a murit de râs... în șapte zile.
epigramă de Valentin David din Șarjele unui Don Quijote
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare
Îți scriu, să știi că toate-s așa ca la plecare,
Că n-an clintit un lucru de două săptămâni,
Pe masă o mănușă, zvârlită la-ntâmplare,
Păstrează încă forma frumoasei tale mîni.
Și iată evantaiul și mica ta oglindă,
Oglinda, cea mai bună prieten-a femeiei,
Ea cere poate-atâtea secrete să surprindă
Când ușile-s supt paza neîndurat-a cheiei.
Și-afară de aceste, e-un miros blând de floare
Ce rătăcește, încă... sunt cei doi trandafiri,
Care-au murit pe-ncetul în apa din pahare,
Mărindu-mi întristarea cu două amintiri.
Așa e-n casa noastră, iar cel ce ți-le scrie
E-așa hursuz și jalnic, încât mă-ntreb de-s eu,
Sau am murit ș-acuma trăiesc iar, cine știe,
Și nu-s decât un paznic bătrân într-un muzeu...
poezie clasică de Dimitrie Anghel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!