Nimeni nu cunoaşte mai bine măsura puterilor noastre decât Acela care ne-a dat aceste puteri... Iar El, drept fiind, nu vrea să ne ceară imposibilul.

citat din Pelagius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu mă poate cunoaşte

Nimeni nu mă poate cunoaşte
mai bine ca tine.

Ochii tăi în care dormim
Amândoi
Au făurit luminilor mele-omeneşti
O soartă mai bună decât nopţilor lunii.

Ochii tăi în care călătoresc
Au dat gesturilor făcute de drumuri
Un sens desprins de pământ.

În ochii tăi - cei ce ne-arată
Nesfârşita noastră singurătate
Nu mai sunt ce credeam că sunt.

Nimeni nu te poate cunoaşte
Mai bine ca mine.

poezie clasică de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu-l cunoaşte mai bine pe Hristos, decât acela care e el însuşi Hristos şi nu credincios!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care face binele, îndeplineşte o faptă frumoasă şi cinstită, iar acela care primeşte, nu cunoaşte decât folosul. Or, folosul e cu mult mai puţin vrednic decât cinstea.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Separarea puterilor

Guvernul ne-a convins că-n stat,
Deacuma totul merge strună;
Puterile s-au separat,
Iar slăbiciunile se-adună!

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge codrul

Plânge codrul şi suspină
Fiindcă moare fără vină
Că nicicând nu ne-a trădat,
Ne-a fost frate-adevărat
Ne-a dat lemn să facem case,
Fluiere, viori frumoase,
Şi pătuţuri la copii,
Şi-alte lucruri mii şi mii.
Ne-a ascuns când ne-a fost greu
Şi ne-a ocrotit mereu,
Iar când am ajuns bătrâni
El ne-a pus bastoane-n mâini
Ne-a dat lemn pentru sicrie
Să dormim pe veşnicie
Şi tot el ne-a înfipt întâi
Cruci de lemn la căpătâi.
Dar noi nu-i mai suntem fraţi
C-aşa-s oamenii, ingraţi
Sunt prieteni doar la bine,
Iar la rău uită de tine.
Plânge codrul că-i tăiat,
Însă nu ne-a blestemat,
Ci se roagă către astre
Pentru sufletele noastre,
Fiindcă într-un anume fel
Vom muri şi noi cu el.

poezie de Octavian Cocoş (12 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În genere, în privinţa a ceea ce există un mai bine, există şi un cel mai bine. Iar dat fiind că între cele ce există, unul e mai bun decât celălalt, atunci există şi unul care e cel mai bun, acesta fiind divinul.

citat celebru din Platon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu fiind în mod suveran bun şi izvorul oricărui adevăr, dat fiind că el este cel ce ne-a creat, este sigur că puterea sau facultatea pe care ne-a dat-o pentru a distinge adevărul de fals nu ne înşeală deloc, atunci când o folosim bine şi că ea ne arată în mod evident că un lucru este adevărat.

Descartes în Meditaţiile
Adăugat de Adina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capătul puterilor

la 7,40 am ajuns
la capătul puterilor
dincolo
de ele se află alte puteri (?!)
le încerc
sigur şi mâine
e o zi e o seară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu n-a dat toate puterile bărbatului şi niciuna femeii, El a dat puteri femeii şi puteri bărbatului, dar sunt puteri diferite, care nu se pot manifesta în plenitudine decât când cele două principii sunt unite şi lucrează în armonie, în acelaşi scop.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care nu cunoaşte relele decât atunci când iau naştere, nu e cu adevărat înţelept; şi la puţini le e dat acest lucru.

citat celebru din Niccolo Machiavelli
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul cosaşului

Cad spicele de aur secerate
Albina strânge dulcele nectar
Şi greierii, prin brazdele arate,
Înalţă-un imn pentru divinul har.

Sfânt Dumnezeu ne-a dăruit izvoare
Şi câmpului, tot ce-a dorit i-a dat;
I-a dat secerătorului răcoare
Copacului, frunzişul legănat.

I-a dat agricultorului fâneţe
Şi rodul sfânt al lanului bogat,
Şi fetelor cununi de frumuseţe
Şi mierea dulce-a gurii de bărbat.

Bun, Dumnezeu veghează orice casă
Şi cuibul unei păsări bine-ascuns.
El ne-a iertat de fapta păcătoasă
Şi la-ntrebare, El ne-a dat răspuns.

Noi să-l cântăm pe Cel a cărui mână
Ne ocroteşte-n fiece moment
Pe drumul drept, în inimi să rămână
Cuvântul Lui cel înţelept şi-ardent.

Deci să cântăm în zori şi către seară
Din candelă cum urcă nori subţiri
Din inimi tras printr-un inel de ceară
Imnul întregii noastre fericiri.

poezie celebră de Iulia Hasdeu din Destăinuiri, traducere de Ion Potopin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învătămarea

cu minte sclipitoare voiajoare
s-a dat
pe gheaţă şi avea o lunecare... lunecare...
s-a dat
cum bine se obişnuieşte
rănit în clipa următoare (?!) - s
a dat măsura din el: o singură fl
oare de holtz - cine stăpâneşte aici
unde nu
stăpâneşte mai nimeni şi
vătămarea de rutină este...
curtată... învătămare...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne-a dat cuvântul

Dumnezeu ne-a dat cuvântul,
Dar noi de mult nu mai vorbim.
El ne-a dat şi gândul,
Dar noi de mult nu mai gândim.

Dumnezeu ne-a arătat lumina.
Dar noi am abuzat de ea.
Şi ea sărmana de frica noastră
S-a ascuns în umbra sa.

Dumnezeu ne-a făcut şi cerul,
Cu bolta lui alb-albastră
Dar noi nu i-am înţeles misterul
Şi l-am închis ca pe o fereastră.

Dumnezeu ne-a dat pământul.
Să ne naştem şi să rodim,
Dar noi am uitat un lucru simplu.
Pământul să-l iubim.

Dumnezeu ne-a dat de toate
Şi putere ne-a mai dat.
Dar noi ne temem de moarte,
Dar nu ne temem de păcat.

poezie de Vladimir Potlog (31 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

A douăzecişiuna noapte

Am întors spatele mânios pământului –
nimeni nu se mai gândea la nimeni,
nimeni nu-şi mai aducea aminte de nimeni,
nimeni nu avea părere de rău despre nimeni,
nimeni nu mai făcea nimic pentru nimeni

Ca un bivol sălbatic am fugit de mine,
departe de zarva oraşelor şi de strigătele prietenilor,
străbăteam înălţimi de păşune să prind puteri,
să ar ogoare noi, cu sămânţă nouă,
setea s-o potolesc din izvor nesecat.
Rodul meu să fie mai bun decât aurul
şi ceea ce se va naşte din mine
să fie mai de preţ decât argintul,
iar când înălţimea adâncului se va limpezi,
odată cu zorile am să zăresc calea dreaptă
să mă întorc la mine.

poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există moarte mai rea decât sfârşitul speranţei.

citat din Pelagius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate să ni se ceară mai multe decât ne stă în puteri şi ne e la îndemână.

citat celebru din Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu are alt drept decât acela de a-şi face datoria.

citat clasic din Auguste Comte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tensiunea activă spre Dumnezeu ţine de statutul ontologic al creaturii. Mi se cere, deci, să nu uit că am de a face cu un dat infinit (şi, ca atare, de neposedat), dar să mă situez faţă de el în postura efortului plin de speranţă: să-mi valorific maximal capacităţile, pentru a mă apropia de Dumnezeu cât mai mult cu putinţă. Pe scurt, e vorba a lua imposibilul ca ţintă, ştiind că e imposibil: a gândi la limita puterilor tale de gândire, a încerca să pricepi la limita puterilor tale de pricepere. A fi într-o harnică ofensivă, fără iluzii, dar plin de încredere. Efortul şi îndrăzneala sunt comportamentul cel mai adecvat dinaintea lui Dumnezeu. Ambele, dublate de conştiinţa perpetuă a transcendenţei Sale.

Andrei Pleşu în Jurnalul de la Tescani
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne amintim că...

Iar când ne dăm unii altuia daruri de Crăciun în numele Lui,
să ne amintim că El ne-a dat soarele şi luna şi stelele,
şi pământul cu pădurile, munţii şi oceanele sale –
şi toate cele care locuiesc şi se mişcă prin ele.
El ne-a dat toate lucrurile verzi şi tot ce înfloreşte şi poartă fructe,
şi toate pentru care ne certăm şi de care abuzăm –
şi pentru a ne salva din nechibzuinţa şi de păcatele noastre
a coborât pe pământ şi ni S-a dăruit pe Sine Însuşi.

poezie de Sigrid Undset,premiul Nobel,1928 din Crăciunul şi a douăsprezecea noapte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieten îţi e acela care îţi vrea binele, iar aliat acela care nu-ţi vrea răul.

George Geafir în Solilocuri, aforisme (2015)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!