Planul B

Când Domnul a făcut Pământul
Văzând cum Eva-i trece pragul,
A zămislit întâi Ciomagul,
Si după mii de ani, Cuvântul.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa precizării

Gonindu-i, Domnul le-adresă cuvântul:
- Să vă-nmulţiţi, să umpleţi tot pământul!
Dar, după-un timp, Adam s-a-ntors din drum:
Uitase domnul să le spună cum!

epigramă de Gheorghe Chirilă din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp şi destin

TIMP ŞI DESTIN

O, cum se duce timpul pe căile astrale
şi-n fiecare clipă ne poartă prin destin,
lăsând-ne în gene repere ancestrale
să jaloneze calea urmaşilor ce vin.

Astfel ne trece viaţa, cu bune şi cu rele,
fără să ştim, anume, ce fi-va după noi,
călătorind cu gândul spre neştiute stele
la mii de ani lumină-nainte sau-napoi.

N-ajunge nici lumina acolo unde gândul
ne poartă într-o clipă prin spaţiul infinit,
să ne aducă taina ce-a zămislit Cuvântul
la marginile lumii în timp nedefinit.

Cuvînt-dumnezeire, ce arde ca o torţă
în sufletele noastre, orfane pe pământ,
ca să primim în cuget nemuritoarea forţă
din veşnicia sacră a Duhului Cel Sfânt.

poezie de Corneliu Neagu din Timp şi destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu năbădăi

Iubirea lor s-a înălţat
Că a cuprins pământul, cerul,
Întâi au împărţit un pat
Şi la partaj, mobilierul.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustând nemărginirea

Motto: "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu,
şi Dumnezeu era Cuvântul". (Sfânta Evanghelie dupa Ioan)

Mă-nalţ spre tine armonie pură,
din cupa ta să beau adâncul infinit
al veşniciei sacre-a primului venit
ce s-a dezis de schismă şi de ură.

Simt taina sfântă atingându-mi firea
şi îngerii venind să mă ridice-n zbor,
pe umeri să-mi sădească aripi de fior,
să pot urca..., gustând nemărginirea.

În urma mea s-aud vuind pământul
de tropotul acelora ce-mi sunt urmaşi
pe huma răscolită de nătângii paşi
spre taina care-a zămislit Cuvântul.

Tu, fiu al meu, spre calea hărăzită
nu te hrăni cu ezitările prea lungi –
de vrei în pragul Învierii să ajungi
primeşte-l pe Isus cu inima smerită!

poezie de Corneliu Neagu din revista Logos & Agape, 08.02.2021, ISSN 2601-1719, ISSN-L 2601-1719
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul unui epigramist - Epitaf

A făcut şi frig şi foame,
Dar a scris necontenit
Zece mii de epigrame.
Însă cui a folosit?

epitaf epigramatic de Valentin David
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe întuneric

Pe un pervers în pragul serii
Cu o lanternă înarmat
L-au prins, sub influenţa berii,
Când viola un bancomat.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţa pisicii

A zis găina pe coteţ
Văzând de bou cum e călcată:
- Avea pisica şapte vieţi,
Dar n-a ştiut-o niciodată.

fabulă epigramatică de Valentin David (19 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce Dumnezeu a făcut Cerul şi Pământul, după ce a făcut omul, după ce a făcut lumea cu tot ce există, şi-a spus: lumea merită să aibă o regină! Şi atunci a făcut femeia.

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (15 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enigmele Bibliei

Trăiau cu sutele de ani
Bărbaţii-n Galileea:
Cum nu erau mahomedani,
Când îşi schimbau femeia?

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul tău nu mă lasă singur

Simt cum se frământă pământul,
apele se umflă în plămâni şi respiră,
rădăcinile absorb zăpada şi se pregătesc
arborii îşi dau coate şi se bucură.

Primăvara mă cheamă cu toată puterea soarelui,
cuvântul tău nu mă lasă singur
şi mă bucur cu toţi nervii tăcerii
de cântecul ce se naşte în mine.

ştiu cum foşneşte în aburi pământul,
cum răsuflă din adânc,
sub privirile oamenilor
după modelul trezirii din somn.

Văd cum se revarsă ţărâna umedă,
Cum păsările se lasă din zbor şi caută
hrana care le asigură un nou ciclu
când natura înverzeşte şi cântă.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Darcy: Vă iubesc. Chiar foarte mult. Vă rog să-mi acordaţi onoarea de a vă ţine de mână.
Elizabeth Bennet: Domnule, apreciez eforturile dumneavoastră şi îmi pare nespus de rău dacă v-am făcut să suferiţi. Credeţi-mă, nu a fost cu intenţie.
Domnul Darcy: Acesta este răspunsul dumneavoastră?
Elizabeth Bennet: Da, domnule.
Domnul Darcy: Râdeţi de mine?
Elizabeth Bennet: Nu.
Domnul Darcy: Mă refuzaţi?
Elizabeth Bennet: Sunt sigură că aceleaşi sentimente care, după cum mi-aţi mărturisit, v-au făcut să aveţi îndoieli, vă vor fi de ajutor în a trece peste acest refuz.
Domnul Darcy: Îmi este permis să întreb de ce, cu aşa o lipsă de curtoazie sunt în acest fel respins?
Elizabeth Bennet: Iar eu aş putea să vă întreb de ce, cu o intenţie vădită de a mă jigni, mi-aţi spus că mă iubiţi, ignorându-vă astfel raţiunea?

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mac: Ce trebuie făcut?
Gin: După cum spunea înţeleptul: mai întâi încercăm, după care avem încredere.

replici din filmul artistic Capcană pentru hoţ
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţie

Ştiinţa se transformă-n neputinţă
Şi, după mii de ani de cercetare,
Cuvântul "soartă"-l schimbi cu "programare"
Şi asta e, oricum, o biruinţă.

Un plus de-nvăţ, un minus de fiinţă.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o secţie de poliţie

Te-a lăsat de tot perplex,
De îi treci, în lanţ, şi pragul,
Cum acolo "Dura Lex"
E tot una cu Ciomagul.

epigramă de Corneliu Costăchescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Black Friday

Se-nghesuie bătrâni şi tineri
În magazine mii şi mii;
E cea mai neagră zi de vineri...
Dar numai pentru muşterii!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apre Stele

Luna dă acea lumină dar ferestrele închise
Călătorind prin Galaxy îngândurat de mii de vise
Se apropie sfârşitul gândului şi existenţei
Te apropii tot mai mult de pragul ne existenţei.

Şi chiar să fiu acea lumină sus pe cer strălucitor
Mă vor vedea aceia doară cu ferestrele deschise
După ferestrele închise vă va apuca un dor
Care-l veţi simţii doar noaptea rar în acele triste vise

Sute mii de ani vor trece şi de sus vă voi privi
Cum din viaţă faceţi moarte şi din vii faceţi stafii
ne vom lua mînă de mînă într-un cerc de stele noi
Şi vom fi mulţi pe acel cer eu şi tu şi voi şi noi

poezie de Robert Botsch
Adăugat de Robert Botsch
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacii, asemenea altor popoare sedentare, nu s-au clintit de pe pământul lor, de mii de ani. Migraţiunea dacilor începe după 1989.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

După aproape 40 de ani de căsătorie cu soţia mea Veronica, Veruţa

În viaţă de-am făcut păcate,
Când mă-mboldise tărtăcuţa,
Cu băţul Domnul nu mă bate,
Dar văd c-o pune pe Veruţa...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata Geneză

Când Domnul a creat Pământul
Şi-a dat din duhu-i viaţă sevei,
A fost la început Cuvântul,
Pe urmă urletele Evei.

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământului

Vai ce durere 'n suflet,
Pământule, tu porţi –
De mii de ani tu singur
Îngropi copiii morţi.

Şi-aşa de multe lacrimi
Tu plângi de mila lor,
Din cer să-ţi fie Domnul
A-tot-îndurător.

Dar câţi copii la sânu-ţi
Mereu tu ai să strângi
Şi mii de ani, Pământe,
Vai cât o să mai plângi!

poezie clasică de Carmen Sylva din Cântece şi sonete
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!