Rondelul contemporanilor
Acești contemporani ai mei
Fac nencetat același sport
De treizeci de-ani îmi tot zic mort
Tot mai pizmași și mai mișei.
Strigoi, adesea-mi zic tot ei --
Bătrân, în ultimul resort
Acești contemporani ai mei
Fac nencetat același sport.
Deși par lei și paralei,
N-au cu talentul vreun raport,
Și n-au nici sfinți, nici dumnezei,
Trântiți în viață de-un avort...
Dar sunt contemporanii mei.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre talent
- poezii despre strigoi
- poezii despre sport
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre moarte
- poezii despre lei
- poezii despre bătrânețe
Citate similare
Porționări în pierdere
... partea mea, de pasăre ușoară,
își tot pierde din pene,
privirea ageră-i tot mai alene
și totuși, timpul zboară...
... și câinele din mine, bun,
nici nu mai latră, nu păzește
ce-am, nu mai gonește
nici stihii, pe-orice ne-bun...
... nici vorbă de vreun leu, rege,
căci scaunele-jilț sunt ocupate
de mulți alergători... palate,
îs multe, nu mai am vreo lege...
... noroc că i-am citit pe Platon, pe Seneca
și gândul mi-a rămas îngreunat,
atât de greu că nu-mi poate fi, el, luat...
mă redescopăr singur, zilnic... Eureka!
PS
... și ce să fac acum, să plâng
că nu știu ce fac alții, ai mei,
ce sunt... nu, au fost, ei, zmei
și n-au citit... cum oare se re-strâng...
... din pierderi, un întreg se mai ajung?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre câini
- poezii despre zbor
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
- poezii despre palate
- poezii despre noroc
- poezii despre monarhie
- poezii despre legi
Bătrâni și copii
Acești bătrâni, acești copii
Ar fi, dar parcă nu ar fi,
Sunt unii nord și alții sud
Și lacrima nu și-o aud.
Ca-ntr-un complot diavolesc,
Părinții dintre ei lipsesc,
Își zic bunici, își zic nepoți,
Străinătatea strigă-n toți.
Acești copii, acești bătrâni
Sunt zilierii tristei pâini,
Fiorul dintre ei s-a dus
Și rudele, cu ei nici nu-s.
Niște copii în țarc vulgar,
Niște bătrâni în bestiar,
Furtună i-a adus aici,
Nu-și sunt nepoți, nu-și sunt bunici.
Copiii n-au ce-și aminti,
Bătrânii nu mai nasc copii,
Imaginile lor se cern
Spre paradis și spre infern.
Și pân' s-ajungă la sfârșit,
Au de trăit și de murit,
Ca vietățile-n nisip
Ei nici nu-și seamănă la chip.
Așa au fost, așa rămân,
Ce e copil, ce e bătrân
Bătrânii-n iadul propriu zis,
Copiii-n veșnic paradis.
Purtându-și umbrele în mâini,
Ce triști copii, fără bătrâni,
Cu ochii pătimiți de vii,
Ce triști bătrâni fără copii.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre iad, poezii despre copilărie, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre rude sau poezii despre rai
Un aviator irlandez își simte moartea
Știu, îmi voi întâlni soarta curând abrupt,
Undeva-între norii albastrului ceresc;
Nu îi urăsc pe cei cu care lupt,
Pe cei pe care-i apăr nu-i iubesc;
Din Kiltran Cross eu am venit mai ieri,
Irlandezii mei sunt toți săraci, se știe,
O înfrângere nu le-ar aduce pierderi,
Nici victoria mai multă bucurie.
Nu lege, nici plată mă fac să lupt,
Nici public nici aplauze și flori,
Sunt condus doar de-al sângelui tumult
Când singur zbor departe, printre nori;
Am cântărit tot, am judecat tot,
Anii ce vin n-au însemnătate,
Anii trecuți nu merită un zlot
Cât această viață,-această moarte.
poezie clasică de William Butler Yeats din Lebedele sălbatice la Coole, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre nori, poezii despre Irlanda, poezii despre înfrângere, poezii despre victorie, poezii despre trecut sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Acești nebuni frumoși
Îmi plac nespus nebunii care
Urmează regulile lor,
Aleargă dezbrăcați sub soare,
De când se nasc și până mor
Mă uit la ei, poartă o haină
Care îi face transparenți,
Sunt doar hoinari fără de teamă
Și par mereu indiferenți
Nu îi apasă nici o grijă,
Sau dacă au, tu nu o vezi,
Nu îi atinge nici o schijă,
Au capul sus, îmi par mai verzi
Îi caut fără încetare,
Aș vrea să fiu mereu cu ei,
Să râd la tot ceea ce doare
Și să miros a flori de tei
"Nebunii" ăștia foarte liberi,
Ne fac pe noi mult mai normali,
Ne fac mai buni, ne fac mai sinceri,
Uitând cum să mai fim banali...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre vestimentație, poezii despre verde, poezii despre sinceritate, poezii despre râs, poezii despre nuditate, poezii despre naștere sau poezii despre libertate
Rugăciune pentru părinții mei
Mam născut de ziua mea,
Era noapte, frig, ningea...
Însă mie mia fost bine,
Ca fost mama lângă mine.
Nici tata n-a stat departe,
A stat tot timpul lângă noi,
Și zic eu căn acea noapte,
Am fost născut de amândoi.
Au constantat căs tare dulce,
Că nu sunt ca alți copii,
Cam să fac în viață multe,
Și nu doar "năzdrăvănii".
Sincer, părinți ca ai mei,
Nau mai existat vreodată,
Vă spun asta cu temei,
Și jur căi adevărată.
Bogați nau fost niciodată,
În schimb buni și muncitori,
Și nu cred căn viața toată
Sau certat de două ori.
Însă, fără să cunosc motivul,
Aniiau trecut în neștire,
Ei sau stins încet, cu timpul,
Rămânând doar amintire.
Doamneți fac o rugăciune,
Pentru sufletele lor,
Unde sunt, dăle doar bine
Și spunele că mie dor.
poezie de Paul Constantin (27 august 2006)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre tată, poezii despre suflet sau poezii despre schimbare
Criticilor mei
Câțiva căței ce nu conving
Și-adesea între ei se ling
Ar vrea să muște, pe la spate,
Dar n-au crescuți nici dinți... de lapte!
epigramă de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre muște, epigrame despre lactate, epigrame despre dinți, epigrame despre câini sau epigrame despre creștere
Help (Ajutor)
Ce să mă fac?
Unde mă bag?
Cine mă-nvață?
Nici o speranță!
Nu mai support
O lume nebună de tot,
Te prinde în roti,
Te sfarmă-n bucăți!
Ce leacuri să dau
La cei care n-au...
Nu au nici voință,
Nu au nici credință...
Te fac pe la spate
Cu vorbe și fapte,
Pun masca de duri,
Dar, vai, ce lepădături!
Unde mă bag?
Ce să mă fac?
Cine mă-nvață?
Nici o speranță!
poezie de Bebică Ghiță din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măști sau poezii despre ajutor
El va trăi în amintirea mea drept cel mai galant dintre cunoscuții mei, dar asta e tot. Nu am nici ce să sper, sau de ce să mă tem, și nici vreun lucru pe care să i-l reproșez.
Jane Austen în Mândrie și prejudecată
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Jane Austen despre viață, citate despre superlative, citate de Jane Austen despre superlative, citate despre frică, citate despre amintiri sau citate de Jane Austen despre amintiri
Unde-s viață anii mei
Unde-s viață... anii mei?
Doar tu știi ce am făcut,
Tu m-ai pus în păr scântei
Și speranțe-n așternut.
Unde-s clipele nebune
Și iubirile... de ieri?
Numai tu îmi poți a spune,
Dintr-o mare de tăceri.
Unde-s viață... anii mei?
Rătăciți prin astă lume
Și-mbrăcați în flori de tei,
Pentr-o dragoste anume.
Te tot duci ca o nălucă
Înspre visele... deșarte,
Ai pus soarele în furcă
Și-amintirile-ntr-o carte.
Unde-s viață... anii mei?
Cât aș da să-i am cu mine,
Să fiu numai eu... cu ei,
În amurgul ce tot vine.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre tei, poezii despre păr sau poezii despre flori
Aveți grijă!
E scurtă viața, dragii mei,
Și n-o trăiești așa cum vrei
Chiar dacă ții regim, faci sport,
Tot te trezești odată... mort...
epigramă de Dan Căpruciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, citate de Dan Căpruciu despre viață, epigrame despre sport, epigrame despre moarte sau citate de Dan Căpruciu despre moarte
Mă tem
Mă tem că nici popor n-ajunge
Să învingă șleahta de tâlhari
Precum haiducii, pe cai mari...
Și care pot pe neam înfrânge!
Mă tem c-am pe-undeva, înăuntru
-În ce-i istoria trecută-
O rădăcină înfipt-neruptă...
Într-un vampir, la neam, lăuntru.......
Mă tem și de-alde ce-s pe stradă,
Că nu le știu hidosul gând,
Nu-i știu pe ce orgii îs stând
Și când pot răbufni-n paradă!?
Mă tem, de ce-am ales, sau nu,
Că n-am ce face, e totuna!
Oricum se schimbă-ntr-un, într-una,
La fel... Cum n-ai mai știi de "TU"!
Mă tem al dracului, de tot,
De ce mi s-a promis degeaba!
Mă tem, că încet devine graba
Și, zâmbet poate fi netot!
Mă tem că drept, se minte strâmb
Și, prostul trece de deștept...
Și-s așa mulți, să-i iau în piept...
Și ei în piept mi-nfig carâmb!
Mă tem că tot ce-am câștigat
Din toți de-ai mei, ce au pierit,
Parcă n-a fost, s-a risipit...
Și sânge n-am, l-am tot vărsat!
Mă tem pentru că eu n-am gură,
Șansa să țipe, ce-au tot hoții...
Și mi-au luat vis și, eu, nepoții
N-o s-avem nici de bătătură!
Mă tem până și de ai mei,
Că-s creduli rău, n-au vigilență,
Sau gaură-i inteligență...
Ori, sunt și ei, tot derbedei?!
Mă tem, mă tem chiar și de mine,
C-am tot crezut în tot ce fac,
Dar am greșit și eu și, tac...
Că oricum n-am glas, nici sânge-n vine!
Mă tem că Dumnezeu mă lasă
Singur și, sunt cu mâna goală!
Dar, o să mă fac iad, cu smoală...
Și Drac, să-i pescuiesc în plasă!...
Pân' n-or mai ști de ei, de casă!
Că oricum sunt morți și, groapa-i rasă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inteligență, poezii despre draci, poezii despre zâmbet, poezii despre vampiri sau poezii despre sânge
Epitaf pentru anii douăzeci
mi-am petrecut cea mai mare parte
a anilor mei douăzeci
luptându-mă îndelung cu mine
devorat de o silă imensă de ceea ce devenisem
m-am disprețuit cu sete pentru cea mai mare parte a decadei
ca să pot supraviețui acestei bătălii
mi-am petrecut cea mai mare parte
a anilor mei douăzeci
înghițind somnifere și îmbătându-mă crunt de câte ori am putut
am petrecut prima jumătate a anilor mei douăzeci
învățând la școli alese
și citind, haotic și plin de entuziasm
tot ce mi-a picat în mână
apoi am petrecut a doua jumătate a anilor mei douăzeci
uitând aproape tot ce am învățat și am citit
în prima jumătate a anilor mei douăzeci
mi-am petrecut o bună parte a anilor mei douăzeci
consumând, fără discriminare, hașiș
și marijuana
pe unde am apucat
în ultima parte a anilor mei douăzeci
am fost îndrăgostit nebunește de o himeră
pe care o mai visez uneori
și mă umple de tristețe de fiecare dată
am început prima parte a anilor mei treizeci
făcând pace cu mine -
lumea zice că e doar un firav armistițiu care n-o să dureze prea mult
acum îmi petrec prima parte a anilor mei treizeci
muncind până la epuizare
și îmbătându-mă de câte ori pot
îmi mai petrec prima parte a anilor mei treizeci
mergând la prostituate o dată pe săptămână
și scriind câte două poezii pe lună
cu o regularitate de ceas helvetic
poezie de Adrian Crețu din Orice om este un cântec fără rimă (2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre început, poezii despre școală, poezii despre săptămâni, poezii despre superlative sau poezii despre război
Cică am început să fac sport de la 30 de ani și încă îmi mai păstrez obiceiul Întrebarea corectă este "Tu ai început sau gândul te-a trimis?" Aleargă, fă sport, eu am făcut 30 de ani de yoga și acum când mi-am recunoscut adevărata mea ființă eternă îmi dau seama ce trist și ce sfâșietor este să trăiești rupt de întreg, sclav la gând și separat de Dumnezeu. Dar noi suntem atât de mândri și nu învățăm niciodată din experiențele sau suferințele altora. AM FACE ORICE DOAR SĂ NU NE TOPIM ÎN ACEASTĂ CLIPĂ, ci să fim gândul care o tranzitează cu efort. Așa că în loc să zic: "Ce dureros e să trăiești fără să te cunoști pe tine însuți", râd și eu și zic doar mintea crede că "O minte sănătoasă e într-un corp sănătos obținut prin sport, efort." Ia să vedem, e chiar așa?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sănătate, citate despre gânduri, citate despre învățătură, citate despre început, citate despre yoga, citate despre tristețe, citate despre timp sau citate despre suferință
Urmașii mei trag linii după mine
Ieri mi-am plimbat copiii cu sania visată,
Și m-am gândit la mine, cel din copilărie:
Aveam un derdeluș, în loc de inerție,
Și legile frecării, din fizică, de tată.
Copiii mei n-au învățat să-mpingă,
Le place mult mai mult să fie trași,
Lăsând rugina de la cei doi plași
Ca două dungi, pe pașii mei să ningă.
Deși sunt încă niște copilași,
O bucurie sufletul îmi scurmă,
Căci fiii mei îmi vor călca pe urmă,
Cu două dungi ningând peste doi pași.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (28 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre săniuș sau poezii despre plimbare
Și chiar nici unul și același spectacol, jucat de sute și sute de ori, n-a fost același, seară de seară. Și nici partenerii mei n-au suferit de "boala" monotoniei, a repetiției cenușii, care, în mod evident, este raiul călduț al mediocrității. Sigur că unele întâmplări, sărite din firesc, pot reprezenta un condiment, o culoare, dar semnificația lor nu satisface ineditul, pentru că întotdeauna destinul are grijă să nu ne lase să oftăm plictisiți.
citat din Florin Piersic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre seară, citate despre religie, citate despre rai, citate despre medicină, citate despre jocuri sau citate despre boală
E atata pace...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
deși mă-nconjoară furtuna
și norii sunt tot mai grei,
Te privesc... și flori de tei
îmi ningi printre pleoape...
ești tot mai aproape...
sunt valuri ce frâng tot ce-ntâlnesc
și-n spume ar vrea să mă frângă...
dar Tu, din înaltul ceresc
ai venit si îmi spui locuiesc
în inima ta, ca nicicând,
să n-o las să plângă!
și știu că se poate...
cu Tine pășesc
pe întinderea de ape,
deși vin talazuri iar vântul, prăpăd,
ar vrea ca nimic să nu scape,
dar Tu mă ții de mână...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre pace, poezii despre ochi sau poezii despre inimă
O adunătură jenantă ( După "O aventură galantă" de Ion Pribeagu )
Într-o zi, mai pe la patru,
Nici la film, dar nici la teatru,
M-așezai pe un fotoliu,
Nici prea vesel, nici ca-n doliu,
Să văd la televizor,
Nici alb-negru, nici color,
Ce mai e prin Parlament,
Nici adept, nici oponent,
Doar problema s-o descos,
Nici pe față, nici pe dos.
Ca tot omul vreau să știu,
Nici devreme, nici târziu,
Noi pe cine am ales,
Nici prea rar, dar nici prea des
În vremuri de aspră criză,
Nici tsunami, dar nici briză.
Cine, țara noatră toată,
Nici săracă, nici bogată,
O ia veșnic în răspăr,
Nici minciuni, nici adevăr.
Câți dintre acești ciocoi
Nici prea vechi, dar nici prea noi,
Cu obrazul de toval,
Nici de om, nici de-animal,
Își țin speech-ul la bufet
Nici prea tare, nici încet.
Prea mulți stau în parlament
Nici ratați, nici cu talent.
Joacă-același circ banal,
Nici liniște, nici scandal.
Te fac mâinile să-ți frângi,
Nici sâ razi, dar nici să plângi
Și-ncotro să te îndrepți,
Nici cu proști, dar nici deștepti,
Că aleșii ne-au condus
Nici spre Est, nici spre Apus
Și cu birul pus pe noi,
Nici îmbrăcați, dar nici goi,
Vedem zilnic altă lege,
Nici s-aprobe, nici să nege.
Parlamentari de pripas,
Nici nu-s muți, dar nici n-au glas.
Toți vor un ciolan de ros,
Nici subțire, nici prea gros.
De o teapă, doar lingăi,
Nici buldogi, dar nici potăi,
Cu comportament diform
Nici nu-s treji, dar nici nu dorm
Și cum ne arată fapta,
Nici de stânga, nici de dreapta.
Schimbă taberele des
Nici nu intră, că și ies.
Cu averi ca de nababi,
Nici prea grași, dar nici prea slabi,
Cu conturi în banci străine,
Nici prea goale, nici prea pline,
DNA-ul să îi frece,
Nici la cald, mai mult la rece,
Să mi-i pună la popreală,
Nici cu duș, nici cu haleală,
Până toți banii furați,
Nici în cont, nici deșertați,
N-or ajunge-n visterie,
Nici milion, dar nici mie.
Țara-i lovită-n destin,
Nici în plex, dar nici în plin.
Ce să mai zic de chenzină,
Nici de-un foc, nici de benzină.
Banii pentru sănătate,
Nici pe toți, dar nici în rate.
Și cum să mai dorm fârtate,
Nici pe burtă, nici pe spate,
Tot gândind că țara mea,
Nici prea bună, dar nici rea,
E condusă de o clică,
Nici prea mare, nici prea mică
Și dacă iau câte-o șpagă,
Nici nu-i leagă, nici dezleagă,
Chiar de-au vile, limuzine,
Nici prea multe, nici puține.
Guvernul dă ordonanțe,
Nici la sport, nici la finanțe.
Miniștri cu doctorate
Nici pe bune, nici furate,
Nu te spală de ocară,
Nici în țară, nici afară.
......................................
Parcă am fost trași la sorți,
Nici prea vii, dar nici prea morți.
Vai de biet popor român,
Nici prea slugă, nici stăpân!
Și nu ne-ajută nimica,
Nici curajul, dar nici frica...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parlament, poezii despre bani, poezii despre televiziune, poezii despre teatru, poezii despre sărăcie sau poezii despre sănătate
Trenul spre neant
Eu vin cu toată viața mea și gulerul deschis
Și pe peron aștept un tren ce merge spre abis,
De-aici încolo nu mai sunt nici gări și nici acari
Doar stelele sunt tot mai mari și pomii tot mai rari.
Voi lua un tren către neant, mi-am cumpărat bilet,
Mai tare muzica o dau și inima încet,
Se-aude-un zumzăit mărunt, terasamentu-i mort,
Prin megafon feroviar se țipă un raport.
Dar eu îi las pe pasageri să zică tot ce vor,
Eu, dacă ei se urcă-n tren, sunt gata să cobor,
Sunt pasagerul spre neant, și mi-e destul atât,
Cu cei din urmă bani ai mei nu vreau să mor urât.
Călătoria tot o fac, oricât ar fi de greu,
La cap de linie aștept să vină trenul meu,
Dar mi se pare că aud un glas cum n-a mai fost
Certându-mă pentru ceva, luându-mă la rost.
E umbra mea sub felinar, sinistrul ei desen
Ce va cădea la rândul ei în umbra unui tren,
Nu mai e nimeni pe aici, toți au murit cândva,
Eu sunt de-o viață în neant și nu am cum pleca.
Când greieri duc din loc în loc luminile din cer
M-așez la geam în trenul meu și simt că-ncep să pier,
Nu-i nici un tren către neant, ci fapt interesant,
Voi lua neant către neant, neant către neant.
|
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre gări, poezii despre căile ferate, poezii despre vinovăție, poezii despre stele, poezii despre prăpăstii sau poezii despre muzică
Scrisoare către străbunicul meu
Nu știu cum o fi în rai,
Dar la noi, ca tot săracu',
Străbunicule să ai
Pile și tot dai de dracu'!
Nu-s povești, nici nu bârfesc,
Dar ți-o spun fără perdea,
Câte șuturi eu primesc
Personal pe pielea mea,
Nici nu îți imaginezi
Prin ce cazne poți să treci,
Nu e timp s-o fredonezi,
Sau ridichea s-o mai freci,
Ca să vezi de ce am parte,
Mama ei, azi, de belea!
M-a pus dracu' să-nvăț carte
Și-am un post de muhaia,
Eu, cu facultăți, chiar două,
Doctorat neplagiat,
Ani de muncă, peste nouă,
De a nins ori c-a plouat,
Birocrat în minister,
Acte, lupte, dat din coate,
Pe teren, fără șofer,
Chiar și sâmbetele toate,
De-aia, mare mi-e necazul,
Când îi văd pe șefii mei,
Cum aiurea freacă prazul,
Că nu-s membru ca și ei...
Societate de maimuțe...
Făr' să aibe-n cap nimic,
Și-au făcut bisericuțe,
Sau..."partide", cum ei zic,
Nu de fotbal, ce vorbești!
Ei cu d-astea nu se-ncurcă,
Sunt, dacă-ți mai amintești,
Ca pe vremea ta, de țurcă,
Ce se schimbă, fi'nd votați,
Tot la patru ani odat'
Când, și șefii sunt schimbați
Cu alți membrii buni de stat,
Și... să fac un pas nainte
Ca oricare nașparliu,
Puteam fără pic de minte
Simplu, doar membru să fiu,
Ȋnsă eu, membru... în fine,
Nu-s... în papuceii mei!
Că, nici mort nu-mi șade bine,
Să joc țurca ca și ei,
Astfel că, în minister,
Chiar de-ți pare cam sinistru,
Avansat să fiu nu sper...
Tot un membru-i pus ministru!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șefi, poezii despre ministere, poezii despre votare, poezii despre vorbire, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Kantiene
Eu pentru Kant nici nu exist
dar nici el pentru mine.
El spune că mi s-a părut,
că eu nu sunt iar el există
acolo sub pământ.
Tot e iluzie susține
deși bătrânii zic
că tot... e praf și pulbere
acolo în mormânt.
Îmi demonstrează că nu văd și mi se pare
deși nu-s orb sau surd
dar simt când mă atingi
și existența-mi pare
sublimă pe pământ!
O simfonie minunată de-asculți
e tot părere
iar spații, timpi încovrigați, spirale
preiau presentimente și coșmaruri
în vise ascunse dincolo,
de mormânt!
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre Immanuel Kant sau poezii despre coșmaruri