Iepoleţii şi ştiuleţii

Pe-o câmpie plană, într-un Aro vechi
Stăteau de veghe, fix patru urechi,
Cu ochii albaştrii, şi ageri amândoi,
Urmăreau ţăranii, strângand păpuşoi.

Însă pân' la urmă, gata fu necazul,
Veni ţaţa Floarea şi le bătu obrazul:
- Păi bine, maică, noi muncim cu spor
Şi voi leneviţi pe al nost' ogor?

- Doamnă, nu putem s-adunăm ştiuleţii
C-o să ne cadă gios şapca, iepoleţii,
Başca-n timpu' liber, facem pe poieţii,
Vrem să stabilim care-i sensul vieţii!

poezie de Alex Dospian (martie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox

Am un picior c-o glezna fină
De înnebunesc şi-o balerină,
La mână-am însă un tendon fix
Şi-mi cam rămane strofa-n pix!

paradox epigramatic de Alex Dospian (martie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem să muncim pe brânci. Putem să muncim până murim. Dacă nu muncim cu iubire, toată munca noastră este fără nici o valoare în ochii lui Dumnezeu.

citat celebru din Maica Tereza
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familie de suflete despărţită de plecarea trupurilor

Mamă, tată, voi nu ştiţi,
Că mi-e greu, că vă iubesc.
Mă gândesc: voi mă iubiţi?
N-am cu cine să vorbesc!

Când apare o problemă,
Stau şi mă gândesc: ce fac?
De-ar fi mama lângă mine
N-aş mai sta aici să zac.

Voi sunteţi plecaţi departe
Ştiu că pentru noi v-aţi dus,
Ştiu că vă e greu acolo
Despărţirea asta lungă
Multe rele ne-a adus.

De tine-am nevoie, mamă,
Să m-alinţi, să te iubesc.
Tată, şi ţie-ţi duc dorul!
Să-mi dai sfaturi când greşesc.

Banii voştri nu-i mai vreau!
Vreau să fiţi aici, cu mine,
Singură să nu mai stau
Să ne fie la toţi bine!

Şi noi îţi ducem dorul,
Însă viaţa-n ţară-i grea.
Ţie-ţi facem viitorul,
Altfel noi nu am pleca.

Pe căldura asta mare,
Să stăm aici, să muncim,
Nu-i uşor, tu ştii prea bine!
Însă şi noi te iubim!

Vrem să îţi continui şcoala,
Să îţi faci un viitor,
Să nu pleci şi tu din ţară,
Să nu fii biet muncitor!

Îţi vrem binele din lume,
Că eşti fiica noastră dragă,
Nu-ţi putem da sfaturi bune,
Însă viaţa nu te-ntreabă!

poezie de Bianca Marc
Adăugat de Bianca Marc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spor de altitudine, spor de subteran, spor de pericol, spor de noapte etc. Înainte munceam cu spor. Astăzi muncim cu sporuri.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordo amoris

Privim în lume doar noi doi,
Din întunericul intens
Şi-n căutarea unui sens,
Pas înainte şi-napoi,
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Din mediu-nchis şi rece sloi,
Să-i dăm lui Leibniz o monadă,
Când stele stau, din cer, să cadă,
Scoţând lumină din noroi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Un joc secund prinde altoi,
Foşnind "causa sui", firesc,
Infern contra Infern, dantesc,
Sclipind în flori de caprifoi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Când plâng izvoarele vâlvoi,
Ne-adeverim întru Aristotel,
În Toma D'Aquino.... vai!, el
E-un biet trifoi cu patru foi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diva

Privesc fix, galeş şi lung,
Ce splendoare, ce mai divă!
Pân' la năsuc dacă-i ajung,
Mâine "cad" în recidivă!

epigramă de Alex Dospian (octombrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sensul vieţii nu se află într-un anumit lucru pe care îl facem noi, ci în fiecare lucru pe care îl facem şi ne ţine în viaţă.

Iosif M. Cristian în Stăpânul gândurilor
Adăugat de Elene Denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

E greu să putem totdeauna să facem bine cui vrem: trebuie însă să urmăm mai degrabă principiul de a ne bucura când i se întâmplă ceva bun, şi a ne întrista, când i se întâmplă ceva rău, şi de a fi gata să-l ajutăm în strâmtoare, de-a ne teme să nu dea greş şi de-a căuta să luăm măsuri pentru aceasta.

citat din Xenofon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul [The answer]

Tunuri în Flandra, pe ogor,
Scapără viu, vuiesc în cor;
Pe când ca şoimii zboară-n cer
Distrugătoarele din fier;
Pământul trist şi auster
Roşu-i ca macii care mor
În Flandra, pe ogor.

Dormiţi viteji! Obuze mari,
Tranşee reci, strigăte tari
Şi luptele de chinuri pline
Nu vă trezesc, căci totu-i bine.

Dormiţi în pace, totu-i bine,
Al nostru braţ torţa vă ţine,
Şi inima jură de zor
Că vom lupta mereu cu spor;
Învingem sau dormim cu voi
În Flandra, pe ogor.

poezie de J. A. Armstrong, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pocheraş la Cotroceni (parodie după Ioan Pribeagu)

După ce ieşise iară
'n ţara asta primul om,
Şi-şi sorbea cu calm paharul,
Wisky-amestecat cu rom,

Zeus o chemă pe blondă,
Pe piticul drăgălaş,
Să-şi alunge plictiseala
Învăţându-i pokeraş.

După nu prea multă vreme
De jucat(cam la plesneală),
Iată, s-au trezit în uşă
Chiar cu Banca Mondială.

Cine-i?- întrebă piticul,
Parca-am auzit de ea.
-Cea ce dă c-o mână banii
(Şi cu două mâini îi ia).

Să ne bucurăm cu toţii
C-a venit, e-un dar divin,
O să fie Marea Neagră,
Toată wisky (poate vin).

A hrănit ea şi pe alţii,
Ştiu chiar sigur, nu-s poveşti,
Ne-a simţit că ducem foame,
Slavă sfinţilor cereşti!

-A hrănit ea ţări sărace,
Însă tu te-ai întrebat,
Oare-n ţările acelea
Câţi flămânzi a săturat?

-Pân la urmă, ce contează,
Să ne sature pe noi,
Şi cu wisky şi cu votcă,
Iar poporul, mai apoi...

Haideţi s-o lăsăm să intre,
S-o lăsăm să lase banii
Şi în timp o să-i plătească
Muncitorii şi ţăranii.

-M-aţi primit, a spus străina,
Însă nu ca altă dată,
Voi aţi măsluit pachetul,
Şi v-am prins, o faceţi lată!

Zise Zeus:-Lasă Doamnă,
Noi te ştim ca damă bună
Şi de-o fi s-o facem lată,
O s-o facem împreună.

Noi cunoaştem foarte bine
Că la bani eşti profesoară
Şi că nu te deranjează
Că mai sărăceşti o ţară.

Deci să laşi ipocrizia,
Să te porţi cu noi frumos,
Să închizi oleacă ochii
Şi-o să-ţi fie cu folos,

O să-ţi dăm şi ţie mită,
Asta facem din străbuni,
Chiar de ţara e falită
Şi-o hrănim doar cu minciuni.

parodie de Petru Miloş, după Ion Pribeagu
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul vieţii

Creşte-o frunză, apoi alta
Până coroana e gata,
Creşte floare lângă floare,
Rodul vieţii este mare.

Pomul vieţii suntem noi,
Creştem presăraţi cu ploi,
Şi cu ploi, şi cu lumină
În a Raiului grădină.

Printre Evele frumoase,
Veşnic tinere, focoase,
Ne tot dăm, facem ocheade,
Le-avem sub pom cu roade,

Că nu-i şarpe de-ncercare
Să fie cu supărare,
Suntem oameni şi dorim
Cât e raiul să iubim.

Domnul vrea şi ne-nţelege,
Nu ne lasă steaua rece,
Doar poruncile-i şi dorul
Dau iubirii sensul, zborul.

Chiar de cade-o frunză, alta,
Pân' coroana toamna-i gata,
Alte flori vor creşte-n floare
Primăvara viitoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne şterge apa din oglinzi

Stimată doamnă, amândoi
Privim oglinzile din noi
În care ape flutur' vag
Când amintiri adie trist
Ca un refren uitat de Liszt
Dintr-un regat de inocenţă
Ajuns la ultima scdenţă
Şi-n care nu mai suntem noi
Copiii blonzi, căci amândoi
Am tot plătit la vămi întruna
Şi-apoi ne-a despărţit furtuna
Cu dune de nisip şi sare
Şi-şi duce crucea fiecare
Lăsând în urmă urme, urme
În care noaptea vin să scurme
Străini ce seamănă cu noi;

De-aceea doamnă, amândoi
Cu ochii plânşi şi suferinzi
Ne şterge apa din oglinzi
Cum valul mării lent nisipul
Când bate vântul şi disipu-l

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

MAI rămâi pentru o secundă,
MAI cade un strop pe-o frunză.
MAI aşteptăm zile senine,
MAI sperăm să fie bine,
MAI vrem să iubim frumos,
MAI vrem să gândim duios,
MAI vrem, multe noi mai vrem
MAI vrem să fim ce nu suntem,
MAI vrem s-ajungem în Rai..
MAI... MAI... şi iarăşi... MAI!

Elena Bulancea în Personală (1 mai 2017)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toţii muncim mai bine atunci când o facem împreună. Diferenţele dintre noi contează însă umanitatea pe care o avem în comun contează mai mult.

citat din Bill Clinton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reportaj TV - Cine a scris Biblia?

Vine toamna pe uliţă,
Brava o reporteriţă,
Şi-ntreaba o nătăroaică:
- Cine-a scris Biblia, maică?

Baba, clar, fire profundă,
Gândindu-se o secundă,
Răspunse c-o mină "gri":
- Slavici sau Alecsandri?

poezie satirică de Alex Dospian (2012)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrem cu adevărat să ne sfinţim munca, trebuie să îndeplinim neapărat această primă condiţie: să muncim şi să muncim bine, cu seriozitate, atât din punct de vedere uman, cât şi supranatural.

citat din Sfântul Josemaria Escriva
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

În război nu e bine să meargă totul ca pe 'roate'. Ce facem cu tancurile?

aforism de Alex Dospian (ianuarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claire: El este Alex, noul meu iubit.
Sandra: Şi de ce se ascunde în dulapul tău?
Claire: Noi... Chiar vrei să zic cu voce tare?
Sandra: Cu sigurantă.
Claire: Facem sex. Ştiu că nu e bine şi ne pare foarte rău.
Alex (şocat): Ce? Doamnă, nu m-am atins niciodată de fiica dumneavoastră! (Claire se uită lung la el. El ridică din umeri.)

replici din filmul serial Heroes
Adăugat de Alexandra Burcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e viaţa omului

Ce e viaţa omului,
E ca floarea câmpului,
Azi e floare pe câmpie,
Mâine nimenea nu ştie...
De aceea, dragii mei,
Sa avem mireasma ei!...

Ce viaţa omului,
E ca frunza codrului,
Stă în soare, stă în vant,
Dar tot cade pe pămant
De aceea, dragii mei
Să avem culoarea ei!...

Frunza, floarea,
Ea se bucură de soare
Când e frig e rabdatoare
Şi când toamna ea soseşte
Vrea nu vrea, îngalbeneste
Iar iarna când a venit
A plecat... s-a prăpădit...

Întâi suntem mugurasi
Verde crud suntem gingasi
Înverzim şi stralucim...
... dar apoi îngalbenim
Vrem nu vrem, ne prăpădim,
Vrem nu vrem, ne prăpădim...

Vedeţi voi dragii mei
Timpul nu-l oprim cu lei,
Şi de Frunza va cădea...
verdele îl vom păstra,
Şi de Floarea va pleca,
mireasma e pururea...
De aceea dragii mei,
Să avem culoare verde
Şi parfum ce nu se pierde,
Într-o zi noi vom fi duşi...
Nu ştim unde vom fi puşi...

poezie de Graţiela Lionte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina ninsorilor de altădată

Erai înger de zăpadă
ori o flacără-ngheţată
din cer fulgii stau să cadă
să te nască-nc-o dată

Ca pe-o flacără-ngheţată
ochii mei te şlefuiesc
de lumina ta se-mbată
şi-apoi cântă nefiresc

Ochii mei te şlefuiesc
lacrimă gata să cadă
dintr-un ochi neomenesc
cade-un înger de zăpadă

Ca o flacără-nlăcrimată
ninsoarea mugur de fată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!