Rondelul apei din ograda japonezului
Apei lui de prin ogradă,
Prea domol curgând la vale,
Bolovani, dintr-o grămadă,
Japonezu-i pune-n cale.
Spumegată, vrea să vadă,
Împrejurul casei sale,
Apa lui, ce prin ogradă
Prea domol o ia la vale.
Și schimbând-o-ntr-o cascadă
De consoane și vocale,
Uită-a vieții grea corvadă,
Dând răsunet de cristale,
Apei lui de prin ogradă.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Pe colțul zilei de spoială
Se mai păstra cerneală
Și nimeni nu voia să vadă
Cum moartea merge prin ogradă.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și boboceii
prin ogradă
fac tumbe
prin iarba proaspătă
de primăvară
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pletele apei si tu
Stai aplecat peste gândul întoarcerii
Ca un copil peste unda oglindită
În griji și neliniște,
Pletele apei apar lunecând
Prin perdeaua plutașilor
Ca îndrăgostiții ochi ce-au întâlnit
Fuga roșie și valea așteptării
Prin secundele dorului gândit
Pe fiecare petală de sărut,
Iar eu alerg să ascund de ochii tăi
Florile malului făurit
Dintr-o toamnă de brumă
Dintr-un fulg de nea
Neclintit în iubire.
Aici te vad pierdut
Alături de vestea unei povești
Picurată-n speranta indurării,
Mândru rătăcind prin înfriguratele
Plete albastre ale apei,
Urme de flori, prea multe flori,
Pe un cristal de val
Și de nisip...
poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omulețul de zăpadă
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Ionuț, un copil isteț,
Clădește un omuleț,
Cu zăpada din ogradă,
Lângă gardul de la stradă.
Soarele cam dogorește,
Ionuț se cam grăbește,
Să facă omul de zăpadă,
Să vină copii să-l vadă.
Pe lângă el, cu veselie,
Frumoasa copilărie,
Omulețul de zăpadă
E statuia din ogradă.
poezie pentru copii de Mircea Ursei din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miss fata de la țară
Amorezii pofticioși
O admiră, prin ogradă;
Are mândra ochi frumoși,
Însă n-are ochi să-i vadă!
epigramă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e tot mai grea suflarea
... mi-e tot mai grea suflarea si pasii tot mai grei
si nu-mi mai vad cararea din umezi ochii mei
impleticiri de randuri tot staruie domol
s-alinieze ganduri prin craniul meu gol
iar inima imi bate ba straniu ba agale
ba spuza de jaratec, ba bolovan la vale
si manile in tremur s-arunca tot mai des
cum s-aruncau pe vremuri - din zeluri in exces
din labirint de riduri ma zbat sa ies cumva
la luminis de ziduri pecetluit pe nea
de trista caruntete sfidand singuratati
si insasi sensul vietii - rupand-ul in bucati
si naibii nu mai vine nici moartea sa ma ia
desi a fost in fine intreaga viata mea
alaturi, langa mine, la zvarlituri de bat
pazind, repet in fine, nu sensuri ci bucati
e ora de plecare si staruie domol
himere lapidare prin creerul meu gol
- la inceput de ere ce sens s-a pus in mine
ca naibii... ce durere...
nici moartea nu mai vine...?!
poezie de Iurie Osoianu (19 aprilie 2017, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salcâmul din ogradă
Salcâmul din ogradă
este de-o vârstă cu mine.
Și el și eu
crescurăm împreună
cu tainica chemare
a zilelor de mâine,
bătând distanțele visării
a două inimi pure
ce s-au întâlnit
în viața trecătoare
cu gând hoinar peste zăpezi.
Pe trunchi sculptat-am
două inimi mici
spre amintirea clipei de răgaz
avută în adolescența
salcâmului-nflorit.
Și azi mă-ntreb ades,
de câte ori salcâmul din ogradă
a înflorit spre porțile albastre,
sau și-a scuturat coroana
în părul meu albit?
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără porc
Are moșul în ogradă
Găinușe, bibilici,
Însă tot ar vrea să vadă
Cât mai multe păsărici.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
IUBITORUL DE PĂSĂRI
Are moșul în ogradă
Găinușe... bibilici;
Însă tot ar vrea să vadă
Cât mai multe... păsărici.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui crescător de păsări
Are moșul în ogradă
Găinușe, bibilici,
Însă tot ar vrea să vadă
Cât mai multe... păsărici.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum se face ziua
mame singuratice
mai ies prin ogradă
să vorbească
pe-ndelete cu iarba
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
negură deasă -
prin ogradă bătrânul
vorbește singur
haiku de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi amintesc
Mă plimb prin zăpadă
Și-mi amintesc de vremurile de odinioară,
Când aveam derdeluș în ogradă
Și alunecam cu sania a nu știu câta oară.
Era spectaculos de frumos
Să te bați cu bulgări de zăpadă
Și apoi ne făceam albi ca un moș,
Iar mama, așa nu voia să ne vadă.
Eram sănătoși fără prea multe boli
Eram liniștiți și fără mult stres,
Dar azi viața noastră ne-o răscoli,
Cei care așa vor, sau au un interes.
poezie de Eugenia Calancea (25 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curca
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Curcă, curculiță,
Când ieși pe uliță,
Ești o mândruliță
Și te plimbi agale,
De la deal spre vale.
În ogradă, încântătoare,
Tu ești o regină mare.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Osul apei
A înghețat în zbor un fluture! Căzut a fost
și în lovirea de țurțure s-a desfăcut ca un pumn
cu cinci aripi
și dus a fost...
dus pe apă printre sloiuri ca niște palme
pe obrazul apei plânse
până-n vale
tocmai în vale
unde s-a scurs printre coturi de apă sălcie
sub care
împietrit de nerăbdare
aștepta un os viclean
să se-așeze ca pe-o floare
pământie.
Ce rece ești...
A murmurat osul!
Ce degete sunt..
A fluturat apa!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neastâmpăr nocturn
poezia mea-i că stânca marmorată
o pictează timpul în vitralii
chipul ei structură rourată
atinge o vreme cu epice detalii.
mă ascund în gânduri de abisuri
unită cu o stea de opal
drumul meu e presărat cu visuri
mă hrănesc cu ele hipnotic, real.
muzica sângelui se scurge prin glezne
nici o tristețe nu-i stă în cale
rapsodia sublimă înlătura bezne
mult mai departe de a lacrimei vale.
consoane și vocale lucrează în tandem
din freamătul nopții se naște un poem.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Ioshiwarei
Prin vitrine așezate,
În cartierul Ioshiwara,
Vezi păpuși nenumărate
Cât de lungă este vara.
Sunt aproape-asemănate;
În obraji le arde para
Prin vitrine așezate.
În cartierul Ioshiwara.
Cam la fel sunt vestmântate...
Poate grea le-ar fi povara,
Dar fiind prea zorzonate
Nu le tulbură ocara,
Prin vitrine așezate.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiect legislativ!?
De vor ca porcii din ogradă,
Să nu mai fie aliment,
Îi vor transfera, grămadă,
Din cocini către parlament!?
epigramă de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea animalelor
Toată lumea înțelege,
De e-n bloc sau în ogradă,
Că s-a interzis prin lege
Să tragi pe motan de coadă.
epigramă de Nicolae David din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri sumbre
Mai întâi a plecat mama, către bunul Dumnezeu,
La puțin timp după aceea, a plecat și tatăl meu.
Tot ce au clădit în viață, copiilor au rămas,
Ce folos că-n dimineață, casa nu mai are glas.
A crescut iarba-n ogradă, via nu se mai cunoaște,
Casa e gata să cadă, fântâna-i plină de broaște.
Undeva, în fața casei, bradul mai veghează încă
Cum trec anii peste lume, cum curge râul prin luncă.
Într-un alt colț din grădină, frunzele din nuc căzute,
Dau pământului culoare, prin ogradă așternute.
S-au uscat pomii-n livadă, puțini din ei mai rodesc,
Iar uluca stă să cadă, stâlpii n-o mai sprijinesc.
Un decor plin de ruine, se așterne-n fața mea,
Printre ele, o găină, mai scormonește ceva.
...........................................
Unde sunteți MAMĂ, TATĂ, să vedeți cum ce-ați clădit
Din lemne, nisip și piatră, la pământ s-au năruit.
Peste ce-ați clădit cu trudă, dezastrul s-a așternut,
Viața cu noi este crudă, nu putem face mai mult.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!