E binecunoscută asocierea lui Lucifer, îngerul izgonit de Dumnezeu din Ceruri tocmai în Iad, cu Steaua dimineţii, adică planeta Venus. Şi ce asociere ar fi fost mai potrivită decât aceasta, ştiindu-se că la suprafaţa acestei planete temperaturile ajung undeva la patru sute de grade. Un fel de Iad cosmic, care automat ne duce cu gândul la Iadul binecunoscut nouă şi care ne dă frisoane, locul nesuferit unde îşi fac veacul aceia dintre muritori care nu au fost cuminţi şi nu au binemeritat pe acest pământ. Şi unde mai miroase şi a sulf... care sulf se găseşte şi în compoziţia atmosferei Luceafărului. Hmm... Caniculă subpământeană, caniculă venusiană... Bietul Lucifer, la ce i-or mai folosi aripile acolo jos, în caz că totuşi le mai are...

Mihail Mataringa (26 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

La teatrul "Lucifer" din Iad se joacă de ani buni cu succes piesa "Diavolul şi bunul Dumnezeu".

aforism de Mihail Mataringa (3 martie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este mai absurd şi mai lipsit de evlavie decât să i se atribuie numele de lucifer diavolului. Intelectul lui lucifer este spiritul inteligenţei şi dragostei. Este (nu pot scrie cea mai mare hulă, cea împotriva Duhului Sfânt). Iar lucifer corporal este cel mai mare agent al magnetismului universal.

citat din Eliphas Levi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii care, în frunte cu Lucifer, au avut nesăbuinţa să se creadă egali cu Dumnezeu, au fost prăbuşiţi din Tării de Cel Atotputernic şi decăzuţi din starea de îngeri în cea de diavoli, care nu exista înainte de căderea lor în păcatul trufiei. Oare ce-ar merita omul, care a făcut mult mai mult decât să se creadă egalul lui Dumnezeu, mergând până la nebunia de a-i nega existenţa?

George Budoi (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu era neatenţia părinţiilor, probabil 90 la % din oamenii acestei planete nu ar fi existat. Iar unchiul Bill nu ar mai fi "salvat" planeta şi ar fi trăit fericit până la adânci bătrâneţi împreună cu ceaţa lui de binefăcători ciorditori. I: - de pe o altă pagină - Ce-ar fi dacă, ai ignora ce nu poţi şi te-ai focusa pe motivul pentru care poţi? Energia se duce oricum, doar acolo unde se duce atenţia ta! A. M: Cum aşa o dramă lumina Lumii? Păi dacă energia se duce doar acolo unde e atenţia ta nu cumva stomacul ar uita să mai digere, adică ar face indigestie fără "energie", plămânii ar fi incapabili să mai respire, iar inima ar înceta să mai bată? Ce noroc că energia nu se risipeşte la vrerea gândului, altfel am fi fost exterminaţi de mult. Chiar şi fără atenţia sau controlul exagerat al mamei, inima copilului continuă să bată. Nu atenţia ne naşte, ci neatenţia... în dragoste! Atâta timp cât gândul vorbeşte în numele nostru, mergem cu paşi voioşi, fără ca măcar sa bănuim, la pierzanie. Şi te rog, nu spune că tu l-ai pus să vorbească în numele tău. Doar observă în tăcere, că şi acesta e tot un gând al "eu"-lui etern derbedeu, ce ne îmbie la şi mai multă separare şi suferinţă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă fascinează această coincidenţă: Luna este de patru sute de ori mai mică, dar şi de patru sute de ori mai aproape de Pământ decât Soarele. Cum altfel s-ar produce minunatele eclipse totale şi inelare de Soare, dacă această coincidenţă nu ne-ar fi fost oferită de Divinitate?!

aforism de Mihail Mataringa (30 aprilie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ochii săi strălucea reflexia celei mai frumoase planete din Univers - o planetă care nu este nici prea caldă, nici prea rece; care are apă în stare lichidă pe suprafaţa sa şi unde gravitaţia este tocmai potrivită pentru fiinţele umane, iar atmosfera este perfectă pentru ca ei să poată să respire, unde există munţi şi deşerturi şi oceane şi insule şi păduri şi copaci şi păsări şi plante şi animale şi insecte şi oameni - o mulţime de oameni. Unde există viaţă. O mică parte din ea, probabil, inteligentă.

citat celebru din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu are decât un iad şi este al acelora pentru care păcatul a fost în mod obişnuit un rai pe acest pământ!

citat din Thomas Brooks
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toate că "banul e ochiul dracului", în Iad nu există bani. Acolo se practică trocul, metodă primitivă, dar eficientă. Banii sunt o invenţie omenească, dar nu-i mai puţin adevărat că din cauza lor s-a ajuns de nenumărate ori în situaţia de a fi creat un Iad mai al dracu' aici, pe Pământ.

Mihail Mataringa (16 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

iad (vezi şi infern)

Pentru puritani, Iadul este locul unde fiecare îşi vede de treburile lui.

definiţie de Wendell Phillips
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iadul

O, ce măreţ e iadul!
În iad nu vorbeşte nimeni de moarte.
Iadul e zidit înlăuntrul pământului
şi-i înfrumuseţat cu flori de jăratec...
În iad nimeni nu spune cuvinte deşarte...
În iad nimeni n-a băut şi nimeni n-a dormit
şi nimeni nu zăboveşte şi nimeni n-are tihnă.
Nimeni nu vorbeşte în iad, şi totuşi strigă cu toţii,
lacrimile aici nu-s lacrimi şi mâhnirea şi-a pierdut puterea.
În iad nu se îmbolnăveşte nimeni şi nimeni nu oboseşte.
Iadul e acelaşi mereu. Iadul e veşnic.

poezie clasică de Edith Sodergran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucifer este purtătorul luminii. Nume straniu şi misterios al celui ce este Spiritul întunericului! Lucifer, fiul dimineţii! Este cel care aduce lumina şi în toată splendoarea sa intolerabilă orbeşte pe cei slabi sau sufletele egoiste.

Albert Pike în Dogmă şi ritual
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biruinţă târzie

Am murit cu lumina aprinsă în gânduri,
mirosea stins aici, a aripi căzute şi a biruinţă târzie,
nu mai aveam nimic de făcut până la sfârşitul lumilor,
eram toată planeta acolo,
avusese loc unirea ţărânei cu sufletul,
după aproape o mie de ani de viaţă Adam murise,
Eva murise şi ea!
Unii răsfoiau numărul special dedicat morţii lui Isus,
Iudeea, locul unde pământul dăduse trei roade pe an
era prezentată aci drept potenţială ţintă de vacanţă.
Eu mă apucasem să citesc telegramele pe care nu le primisem niciodată,
mă gândem că mi-ar plăcea să-mi întâlnesc îngerul păzitor,
să-i propun să mergem undeva unde se mănâncă bine şi se bea,
să-l privesc cum îşi adulmecă în farfurie viciul lumesc
ca un câine când găseşte o cioară otrăvită,
dar decât să moară de foame,
mai bine...
Să-l bat apoi pe umăr, să simt sub degete locul acela unde lumile se întâlnesc
iar nimicul aruncă în dreapta şi în stânga spuma tuturor lucrurilor.

poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şedinţele de tron, în cer, oricând Lucifer este îngăduit. În iad, însă, nu participă nici un sfânt.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Taine necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caută-ţi locul

Caută-ţi locul unde să răspândeşti lumina care ţi-a fost încredinţată. La ce ţi-ar folosi să-ţi aduni "un obroc" de averi deasupra sufletului condamnat la moarte veşnică?!
Caută-ţi locul unde să pui în negoţ talanţii Stăpânului tău. La ce ţi-ar folosi pacea lumii întregi dacă nu ai pace cu Stăpânul tău?!
Caută-ţi locul unde să răspândeşti gustul Vieţii, zdrobindu-ţi sinele ce-ţi ucide Marea perspectivă a veşniciei, deschisă printr-o "Mântuire aşa de mare"! Nimeni nu trage foloase din Marea moartă.
Caută-ţi locul unde să răspândeşti "mireasma cunoştinţei Lui". "La ce ţi-ar folosi să câştigi toată lumea dacă-L pierzi pe El?!"

Ioan Hapca în Licurici în noapte
Adăugat de Marian Popovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul 1818, Pons, portar la Observatorul Astronomic din Marsilia, a descoperit o cometă nouă, pe când personalul oficial al acelui observator dormea. Bine-nţeles, îndrăsneala portarului a fost aspră pedepsită; Pons a fost îndepărtat. Cu aceasta însă a câştigat, deoarece i s-a oferit un observator în Italia, de unde să-şi contemple cerul, pe care îl iubea atât de mult. Două luni mai târziu după descoperirea acestei comete, calculându-i-se orbita, Arago a găsit că aceasta e identică cu aceia a unei comete observate în 1805.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată ajuns în iad, scriitorul fu aruncat în cazanul cu smoală. Acolo dădu peste criticul literar, care ispăşea pentru fapte mult mai grave...

aforism de Mihail Mataringa (11 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roots

Chişinău sau cum să fugi de taxator de la Creangă în sus două staţii
Chişinău sau cum să-ţi iei bătaie pe lângă clădiri guvernamentale
Chişinău sau unde-l poţi vedea pe Dumnezeu la manifestări politice
Chişinău sau cât de distructivă poate fi pacea
Chişinăul de suprafaţă
sau Chişinăul underground, cu lumini,
sau pur şi simplu străzile Chişinăului de mai
unde femeile participă la un festival de modă local.
Locul în care să te îndrăgosteşti şi să le urăşti
când te părăsesc pentru altul mai cool,
loc în care să minţi şi să spui adevărul
să vomiţi în chiuvetă după beţii iresponsabile.
Acolo unde ţigările sunt de 4 ori mai ieftine decât la Iaşi
barurile ademenitoare prostituţia în floare iar poliţia
nu cunoaşte fenomenul. Acolo unde taică-meu a dat un examen de admitere
în '74 şi pe urmă n-a mai făcut nimic notabil cu viaţa lui,
unde soră-mea îşi duce propria
supravieţuire.
Locul unde ruşii se pretind moldoveni
moldovenii habar n-au
iar românii pe cale de dispariţie.
Chişinăul care îşi revine
Chişinăul căruia nu-i pasă e Chişinăul care atrage
din provincie oameni în căutarea realizării
şi din care se pleacă hemoragic pretutindeni
în căutarea aceleiaşi realizări.
Dacă spui Chişinău, spui toate speranţele au murit
dar oamenii se încăpăţânează să continue
spui se.... se naşte şi se abandonează mult
spui cineva vinde tablouri
cineva iluzii ieftine pe net
spui cocioabe care jenează vile rezidenţiale
spui mâhnirea.
Chişinău sau cum să iubeşti cu dovada în faţă
că cea mai de jos treaptă a degradării
poate fi dusă oricând
şi mai jos.

poezie de Dumitru Alexandru Gheras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina luminii

Am publicat trei cărţi dar încă nu am scris mai nimic care să conteze!
Încă mai caut lumina aceia care să mă facă să renunţ la căutări
Care să îmi lase cuvintele fără dinţi
Care să mă formateze!

Lumina aceia din care toate se trag!
Care precede lumina noastră cea de toate zilele...

Acolo se retrag culorile iarna
Acolo infinitul este doar o particulă microscopică
Acolo moartea
Stă ghemuită.

Lumina aceia fără de care poeţii nu scriu,
ci bolborosesc!

Undeva, chiar în momentul acesta, o nouă naştere
refractă această lumină
Iar noi ceilalţi suntem prea netrebnici
ca să o percepem!

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!