Când joacă şah de unul singur, omul duce o luptă împotriva propriei persoane. Trece alternativ de la un jucător la altul, încercând să dea câştig de cauză când unuia, când altuia. Dacă "adversarul" va obţine victoria, va încerca un vag sentiment de frustare şi nemulţumire. Dacă victoria va fi de partea sa, se va întreba dacă nu cumva "adversarul" a jucat intenţionat mai slab, ceea ce iarăşi ar constitui un motiv de nemulţumire şi de vinovăţie. Remiza rămâne singura soluţie rezonabilă, însă doar pentru moment. Rar se întâmplă ca doi jucători să fie de aceeaşi valoare, de aceea lupta va trebui reluată până ce unul din protagonişti se va declara învins. Iar învingătorul va încerca din nou sentimente ambivalente şi poate că în cele din urmă va abandona şahul şi se va apuca de un sport cu mai puţine implicaţii de ordin psihologic.

Mihail Mataringa (10 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai bine să fie doi decât unul singur, căci pentru osteneala lor au plată mai bună; şi dacă unul cade, fârtatele său îl ridică; dar vai celui ce este singur când cade, că el nu are pe un altul care să-l ridice. Şi dacă vor dormi doi, le va fi şi cald; dar unul, el singur, cum se va încălzi? Iar de se va ridica unul împotriva lui, cei doi îi vor ţine piept; că funia întreită nu se rupe curând.

Solomon în Ecclesiastul, 4:9-12, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este bine să învingi adversarul, când acesta nu mai poate lupta. Asta-i tot ceea ce contează în sport, singurul motiv pentru a juca.

citat din Stephen Hendry
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

revoluţie

Societatea este structurată în formă de piramidă. Din când în când, cei de jos mai taie din vârf, doar pentru a constata că altul îi creşte rapid în loc, precum capetele balaurului din poveste. Rar se întâmplă ca piramida să se transforme în cub, caz în care toată lumea, de la mic la mare, joacă pe acelaşi acoperiş. Până când apare unul mai isteţ care se cocoaţă pe umerii celorlalţi, refăcând forma iniţială a structurii. Îndeobşte, astfel de procese poartă numele de revoluţie.

definiţie de Mihail Mataringa (30 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victoria (în timp ce joacă şah): Tu te simţi vreodată ca o piesă de şah? Într-o partidă care se joacă împotriva voinţei tale?
Albert: Dar tu?
Victoria: În mod constant. Îi vâd înclinându-mă şi mutându-mă pe tabla de şah.
Albert: Pe ducesă şi Sir John?
Victoria: Nu doar pe ei. Unchiul Leopold. Regele. Sunt sigură că jumătate dintre politicieni sunt gata să mă prindă de fustă şi să mă târască de pe o poziţie pe alta.
Albert: Atunci trebuie să înveţi să domini regulile jocului până când o să ştii să îl joci mai bine ca ei.
Victoria: Nu îmi recomanzi să îmi găsesc un soţ să-l joace pentru mine?
Albert: Eu aş căuta un soţ care să îl joace cu tine, nu pentru tine.

replici din filmul artistic Tânăra Victoria, scenariu de Julian Fellowes
Adăugat de Dana Ţugui MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce se numeşte mândrie deşartă este mulţumirea de sine care se întreţine numai din părerea mulţimii. Când această părere se schimbă, dispare şi mulţumirea însăşi, adică dispare acest bine suprem iubit de toţi. De unde rezultă că cine se mândreşte cu părerea mulţimii, stăpânit de o grijă zilnică, se străduieşte, munceşte şi încearcă să-şi păstreze faima. Într-adevăr mulţimea este schimbătoare şi nestatornică, aşa încât, dacă faima nu este întreţinută dispare repede. Mai mult, fiindcă toţi doresc să culeagă aplauzele mulţimii, fiecare întunecă cu uşurinţă faima altuia. De unde, fiindcă lupta se dă pentru ceea ce e preţuit drept bun suprem, se naşte o sete grozavă de a se înjosi unul pe altul, iar cine, în cele din urmă câştigă victoria, se făleşte mai mult că i-a dăunat altuia decât că şi-a fost sieşi de folos.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă

dacă ar apune sorele-n inimi
şi norii ar fi sufletele noastre
cerul ar fi lăcaşul iubirii

dacă ar răsări luna de pe buzele sărutului
şi primăverile ar zbura ca fluturii
pământul ar fi la fel de frumos ca raiul

dacă am încerca să fim, ce eşti tu să fiu eu
şi eu ce eşti tu
iar nopţile şi zilele ar fi răsărituri din apusuri
şi dacă noi, ficare, câte doi, am fi unul şi acelaşi
într-un singur trup, fără anotimpuri
am rămâne nemuritori

poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

A încerca să convingi un credincios că Dumnezeu nu există sau un ateu că Dumnezeu există e o lucrare în zadar. Ambii sunt la fel de convinşi că dreptatea e de partea lor încât nici un argument nu-i poate face să-şi schimbe părerea. De fapt şi unul şi altul "mănâncă aceeaşi pâine", dar sunt diferiţi atunci când vine vorba să "facă foamea": cel cu credinţă în Dumnezeu este gata să renunţe la "bucata" lui în numele convingerilor sale, pe care nu le va abandona în nici o împrejurare, oricât de potrivnică ar fi ea.

Mihail Mataringa (8 aprilie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

"La mulţi ani!" Auzim această urare la fiecare aniversare sau la trecerea dintre ani. Aceeaşi urare, mereu aceeaşi... Cu toate astea, de fiecare dată mai scădem ceva din mulţii ani care ni se doresc, până ce, într-un final, nu mai rămâne decât unul singur. Abia atunci ar trebui să ne spunem, la ceas de cumpănă: "Un an nou (cât mai) fericit!"

Mihail Mataringa (2 aprilie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când din interior răsare ceva ce nu îţi place, nu fugi şi nu lupta. Nu vei scăpa nici prin fugă si nici prin luptă, pentru că oriunde te vei duce, starea te va urma. Este în tine, se hrăneşte cu energia ta. Cu cât fugi sau lupţi mai mult, cu atât va deveni mai puternică. Fă invers, fă jocul tău, nu al minţii. Ajut-o să se consume, să ardă mai repede. Dacă e furie, fii furios intenţionat. Dacă e tristeţe, fii trist intenţionat. Dacă este dispreţ, la fel. Accelerează în mod conştient starea până se consumă. Dacă te va bufni râsul, să nu te mire.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonya: Bănuiesc că au fost multe cele ce s-au îndrăgostit de tine.
Lucian: Dacă au fost sau nu... Nu ştiu; poate... Printre ele s-a numărat şi blondina noastră micuţă, Maria. Ceea ce ştiu însă foarte sigur, e că eu nu m-am îndrăgostit de nici una, decât de ea, de la început, de cum am văzut-o, iar asta s-a întâmplat cu foarte mult timp în urmă. Dacă n-ar fi fost ea, poate că ai fi fost tu; ai fi avut şanse, eşti drăguţă... Tu, Maria sau alta. Dar aşa...
Sonya: Aşa nu poate fi decât ea.
Lucian: Întocmai. Ea-mi domină gândurile, iar eu nu pot schimba nimic în acest sens. Am încercat de multe ori, dar... La naiba! Nu ştiu de ce, însă... Mi-e imposibil!
Sonya: Ba da, poţi schimba ceva.
Lucian: Nu înţeleg...
Sonya: Dacă tot o iubeşti atât de mult, atunci de ce suferi din cauza ei, când totul ar putea fi atât de simplu? Mai ales că şi ea te iubeşte pe tine, asta e clar.
Lucian: Nu ştiu; eu nu sunt atât de sigur.
Sonya: Ar trebui să fii. Pentru că te iubeşte. Scrie foarte mult despre tine în jurnalul ei, se gândeşte mereu la tine, atât de mult, încât vorbeşte şi noaptea cu tine, în somn. De ce crezi că ar proceda astfel? Simplu: Pentru că te iubeşte, e singura explicaţie.
Lucian: Posibil... N-aş putea să te contrazic, dar nici să te aprob. Nu sunt sigur că ai dreptate.
Sonya: De ce nu încerci să te convingi singur?
Lucian: Ce vrei să spui?
Sonya: Încearcă să afli adevărul, să fii sigur, să ştii dacă te iubeşte sau nu.
Lucian: Cum să fac asta?
Sonya: Încearcă să-i găseşti jurnalul, să vezi dacă scrie sau nu des-pre tine în paginile lui, iar dacă scrie, să afli ce anume scrie despre tine. Presupun însă că ar trebui să-l cauţi în timp ce ea nu este în cameră; îl ţine întotdeauna bine ascuns, uneori, din când în când, schimbând locul respectiv, în care-l pune. Nici Ly, colega ei de cameră, nu ştie de existenţa jurnalului; când scrie, are grijă ca Ly să nu fie acolo, să fie doar ea, singură.
Lucian: Îmi sugerezi cumva s-o spionez? Asta mă sfătuieşti?
Sonya: Da. De ce nu? Pare a fi singura soluţie pentru a afla ceea ce te frământă atât de mult, pentru a te linişti, însă pentru asta e nevoie să te întorci printre colegii tăi, să fii iarăşi împreună cu ei; aţi stat destul separat, nu crezi?
Lucian: Poate...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia bazată pe plăcere prezintă o oarecare similitudine cu prietenia perfectă (căci şi oamenii de virtute se agreează unul pe altul); la fel şi cea bazată pe utilitate (căci şi oamenii de virtute sunt utili unii altora). Şi între prietenii din aceste două categorii, prietenia îşi atinge maximum de durată când ea îşi oferă unul altuia acelaşi lucru (de pildă, plăcerea), şi nu numai acelaşi, ci şi provenind din aceeaşi sursă (cum este cazul prieteniei dintre oamenii de spirit), ceea ce nu se poate spune şi despre relaţiile dintre un îndrăgostit şi iubitul său. Aceştia din urmă nu-şi află plăcerea în aceeaşi sursă, ci unul o găseşte în a-şi vedea iubitul, celălalt în atenţia cu care este înconjurat de primul. Dar când floarea tinereţii se stinge, se stinge adesea şi prietenia lor (căci pe de-o parte vederea celui iubit nu mai inspiră plăcere, pe de alta el nu mai este obiectul aceloraşi atenţii). Şi totuşi, în multe cazuri prietenia lor îşi păstrează durata, dacă intimitatea i-a făcut să-şi iubească unuia altuia caracterul, graţie asemănării la care i-a adus.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unitatea interioară se obţine atunci când există în fiinţă lupta interioară dintre "da" şi "nu". Dacă o persoană trăieşte fără niciun fel de luptă interioară, dacă tot ceea ce i se întâmplă se derulează fără niciun fel de opoziţie, dacă fiinţa se îndreaptă întotdeauna în ce parte o duce valul, în ce parte bate vântul, atunci ea nu va progresa niciodată, va rămâne aşa cum este.

citat clasic din George Ivanovitch Gurdjieff
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-ţi cunoşti adversarul şi dacă te cunoşti pe tine, atunci poţi să duci o sută de bătălii fără să existe un pericol. Dacă te cunoşti pe tine, dar nu-ţi cunoşti adversarul, atunci şansele tale de a câştiga sau de a pierde sunt egale. Dacă nu te cunoşti nici pe tine şi nici nu-ţi cunoşti adversarul, atunci veţi fi învins în orice bătălie.

Josef Kirschner în Arta de a fi egoist: Cum să trăieşti fericit, chiar dacă altora nu le place (1978)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunosc că, de fiecare dată când escaladând un munte văd cum răsare soarele, simt că momentul este unul magic pe care nu reuşesc să-l descifrez. Poate din cauza asta revin mereu în munţi, iar şi iar, pentru a încerca să descopăr forţa aceea necunoscută care scoate din adâncul inimii mele aceste sentimente de plenitudine...

citat din Kilian Jornet
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum bine ştii renunţăm exact atunci când suntem la un pas de comoară. Ce ar fi dacă ai mai încerca încă odată înainte de a abandona lupta?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum bine ştii renunţăm exact atunci când suntem la un pas de comoară. Ce ar dacă ai mai încerca încă odată înainte de a abandona lupta?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visele reprezintă vocea posibilităţilor noastre. Eu nu visez să cânt la operă. Nu am nici voce, nici auz muzical. Dar dacă aş fi visat, prin urmare, ar fi un rezultat al abilităţilor mele şi aş încerca din răsputeri să ajung la operă. Doar ar trebui să gândesc modul prin care aş realiza acest vis. Important este să nu te grăbeşti, pentru că atunci se întâmplă destul de repede. Este bine când o persoană spune următoarele despre ea: "Doar pe asta mă concentrez, încercând să-mi văd visele împlinite."

citat din Mihail Litvak
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui laolaltă doi oameni care n-au mai fost puşi laolaltă până acum. Uneori e ca la prima încercare de a fixa un balon cu hidrogen de un balon de aer cald: preferi să te prăbuşeşti şi să arzi sau să arzi şi să te prăbuşeşti? Însă uneori merge, se creează un lucru nou şi lumea se schimbă. Pe urmă, la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, dintr-un motiv sau altul, unul dintre ei e luat. Şi ce e luat e mai mare decât suma a ceea ce-a fost. Poate că, din punct de vedere matematic, e imposibil; dar, din punct de vedere emoţional, e posibil.

Julian Barnes în Niveluri de viaţă (27 martie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se bazează pe interes, prietenia dispare o dată cu interesul, pentru că cei doi nu erau prieteni unul altuia, ci ai profitului. De aici rezultă că prieteniile bazate pe plăcere sau pe interes sunt posibile şi între doi oameni vicioşi, şi între un om virtuos şi unul vicios, şi între unul nici virtuos, nici vicios, şi oricare altul. Este clar însă că prietenia bazată pe valoarea persoanlă nu este posibilă decât între oameni de virtute, căci oamenii vicioşi nu se simt atraşi unul de altul decât dacă e vorba de un interes. Dimpotrivă, a avea încredere unul în altul, a nu se nedreptăţi niciodată unul pe altul şi toate celelalte calităţi cerute unei adevărate prietenii caracterizează prietenia dintre oamenii virtuoşi.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu îmbrăţişa partea rea a unei cauze numai pentru că adversarul tău a luat-o pe cea bună, căci astfel intri în arenă dinainte învins, şi vei ieşi din ea ruşinat. Cu arme proaste nu se poate lupta bine.

citat celebru din Baltasar Gracian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!