Și luna-i de diamant
Ating cerul cu călcâiul
îngerii mă iau la goană
luna-mi bate-n talpă cuiul
însă steaua-i vai o rană
Îngerii mă iau la goană
fug de lume-n altă lume
parcă fug vai de pomană
ajung la un cap de nume
Fug de lume-n altă lume
luna-mi bate-n talpă cuiul
când din suflet ies doar spume
ating cerul cu călcâiul
Iar îngerii mă iau la goană
gratuit cu altă rană
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Citate similare
Leac incurabil
Norii
cicatrizează
cerul
Îngerii
(se vede
după
urme)
Au trecut
prin dreptul ferestrei
Ca
o
rană
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retorica lui Dracula
Ninge gratuit prieteni
Dumnezeu se dăruiește
îngerii foșnesc din cetini
disperarea ni-i nădejde
Dumnezeu ne-o dăruiește
am putea să n-o primim
disperati avem nădejde
căci urâtu-i tot sublim
Am putea să nu-l privim
îngerii foșnesc din cetini
orice limba are-un limb
ninge gratuit prieteni
Dumnezeu ne dăruieste
disperat altă nădejde
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flăcări comunicante
Plin de flăcări ca un râu
ce se varsă într-o rană
durerea îmi pune frâu
sufletul de-o ia la goană
Priponit de-această rană
plâng că tot nu am ce face
scriu cu inima că-i pană
tăcerii s-o lase-n pace
Râd că nu mai am ce face
durerii să-i pună frâu
Dumnezeu în cer se coace
suflet ca un spic de grâu
Foc din cer parcă revarsă
peste inima mea arsă
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (12 iulie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spășită
În genunchi mi-am tors speranță
din fuiorul viețuirii,
norocului să-i țes treanță;
cu drama nefericirii.
În genunchi mă plec pioasă
la altar de rugăciune,
când conștiința mi-apasă
suflet rătăcit prin lume.
În genunchi voi sta spășită,
până aripi îmi vor crește.
Ca-n lume neprihănită
să-mi duc destin de poveste.
În genunchi îmi duc menirea
printre îngerii din Ceruri,
să le caut nemurirea
gândurilor puse-n versuri.
Sufletu-n genunchi rămâne,
invocând Divinitate,
gândurile de-a-mi rămâne
cuprinse-n pagini de carte.
În genunchi mă voi întoarce
pe pământ, la altă viață.
Îngerii de-mi vor preface
sufletul, într-o speranță.
poezie de Maria Filipoiu (12 iulie 2014)
Adăugat de Un prieten
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
O altă Românie
În cer e-o altă Românie
Și plânge-acolo-n locul meu
Și s-a ascuns în veșnicie...
Poate-am să merg cândva și eu,
În România mea de-acolo.
Și altă lume vom forma
O lume de valori și stele
A ea, a noatră și a ta...
Ne mor valorile, firește,
Dar vor trăi prin noi etern,
Iar cei ce ne ucid valoarea
Grăbesc s-ajungă în infern.
Ce zâmbete! În dănțuire
Cu îngerii, sunt mir ceresc
Și viețuiesc spre nemurire
Și-n noi alte valori rodesc.
E un copac o Românie mare
Ascunsă-n noi, ascunsă-n cer
Acolo-s oameni de valoare
Ce niciodată nu mai pier.
Când fi-va clipa pe curând
Pe drum de lacrimi voi pleca,
Dar voi purta mereu în gând,
Această Românie-a mea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limita mea? Altă rană!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Când îngerii vorbesc
Privesc pe cerul putred și zâmbesc,
Când îngeri despre tine îmi vorbesc.
E noaptea iar o cumpănă-a fântânii
Și-mi poposesc în gânduri toți bătrânii.
Aici vă am istorie și pace,
Poem de stele, baldachin de vis,
Mă-mpodobesc cu toamne prinse-n arce
De Univers, de flori, de Paradis...
Aici, deodată, altă lume este,
Solemn se-nalță candid adevăr,
Aici este o lume de poveste,
Celula unui simplu adevăr.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și îngerii... plâng: priviți cerul!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scoate-ți, de la piept, poemu-nfășurat în grija mamei!
Gențiană, trage-ți iarba peste glezna-nsângerată!
Au trecut mistreții-n goană, tu dormeai pe-un braț de maci;
Te visai o dumnezeie, în amurg înfășurată
Și nu ți-ai ferit piciorul și acum, pe rană calci.
Caii își cătau odihna lângă fruntea-ngândurată-
(Mai fugisei de acasă, lăsând fluviul fără cai)
Roibii înspumau zăbale, pe o canara de piatră
Și acum în rând cu murgii, viselor, bice le dai.
Calci ciulinii-n graba mare să mai prinzi o rană-n talpă,
Să anihilezi durerea gleznelor fără sărut;
În galop cu iapa albă, nu te doare că e șchioapă
Și că plângeți amândouă loviturile de cnut?
Mai oprește-te, din goană, ai trecut de Vadu Oii,
Spală-ți rănile de mâluri și sub sălcii, fă-ți alcov,
Strânge-ți apă ne-ncepută din izvorul rece-al ploii
Și așteaptă curcubeul să îți pui bandaje mov!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul celui ce s-a dus
S-a dus în altă lume,
Unde-s oamenii egali.
Acolo nu mai sunt cutume,
Nici prieteni și rivali.
Ca el poart-același nume,
Trei copii ai lui, legali.
S-a dus în altă lume,
Unde-s oamenii egali.
S-a dus și a lăsat renume
Urmașilor săi loiali,
Binecrescuți și sociali,
Dar nu poate să-i îndrume,
Că s-a dus în altă lume.
rondel de Ioan Friciu (28 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Decalog în destrămare
Ajungă-i zilei răutatea ei
și mie fericirea de-a fi trist
nevoie n-am de votcă sau femei
sunt singur Doamne deci exist
Dă-mi fericirea de-a fi trist
e pâinea mea cotidiană
iar dacă nu e nu insist
tratează-mă cu altă rană
E pâinea mea cotidiană
nevoie n-am de votcă sau femei
dar și singurătatea trece-n goană
ajungă-i zilei răutatea ei
Și mie fericirea de-a fi trist
mă sinucid iubito deci exist
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Shakespeare altfel
Restul nu-i tăcere
restul e o rană
dacă vreau pot cere
doar otravă-n cană
Restul e o rană
pielea mea e cerul
o corabie umană
care-i adevărul
Restul meu e cerul
dacă vreau pot cere
să-nflorească mărul
restul e tăcere
Restul e o rană
vai comedie umană
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 1
Când omul va distruge poezia,
Când nu va ști să mai admire-o floare,
Când va uita ce este bucuria
Trăind anost printre calculatoare.
Când trupul lui vigoarea și-o va pierde
Necunoscând plăcerea senzuală,
Când va uita de pajiștea cea verde,
Tânjind doar după lumea virtuală.
Când totul va fi goană după știință
Și luată-n râs va fi teologia,
Când omul va uita de-a lui ființă,
Iubind fierbinte doar tehnologia,
Atunci eu sper să fiu în altă lume,
Să beau, să cânt și să mă țin de glume.
poezie de Octavian Cocoș (30 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fault. O talpă pusă la călcâiul lui Achile.
David Boia (16 februarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mor îngerii!
Mor îngerii! În ceruri e doar suspin și plâns
Sunt triști, tăcuți și gârbovi, li-i aripa lăsată,
Chiar aura din juru-i le e întunecată;
Li-s ochii în orbite; de lacrimi câte-au strâns!
Mor îngerii! Pământul e numai plâns și jale;
Priviri fără lumină, destine retezate,
Au frunțile-n țărână, au trupuri sfâșiate,
Și-n drumul către ceruri n-au nici o lumânare!
Mor îngerii! Nimic nu mai e sfânt!
Mor îngerii! Și-n Cer... și pe Pământ!
poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-s tălpile zdrelite și gleznele plăpânde
Mi-s tălpile zdrelite de-atâta căutare,
Mergând pe presupusa cărare ce-ai urmat.
Visez cum calc pe iarba de dor izbăvitoare,
Când suflet lângă suflet, iubirii sens au dat.
Călcâiul drept mi-e rană și schilodiți mi-s pașii
De ascuțite pietre ce mi se-mpotrivesc
Și-mi caută gâlceavă, pe drum, toți cârcotașii,
Când cântecele mele cu sârg te proslăvesc.
Mi-s gleznele plăpânde și cât să mai îndure
Ca fără de crâcnire să sângereze-n lut,
Pe așchii din cărare, pe spinii din pădure,
Asemeni șfichiuirii teribilului cnut?!
Mi-s tălpile zdrelite și gleznele plăpânde.
Călcâiul drept mi-e rană și sufletul suspin.
Picioarele mi-s grele și-adesea tremurânde,
Dar merg cu tine-n gânduri spre oaza de senin.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idilă pe șosea
- Din goană, te-admirasem des,
Să te ating, nu-mi fuse scopul
Și mă prezint: sunt Mercedes...
- Îmi pare bine, eu sunt Plopul!
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pietre pitite
Pitisem un pumn de pietre
După alt pumn de pietre
Să ating în partea nedureroasă
Statuia pe care-mi urc îngerii.
Un lucru am uitat:
Pietrele pitite
Le-am smuls din vertebrele piedestalului
Și îngerii au lunecat în zbor
Pe-o singură clipocire
De umbre.
Lacrimile unduiesc
Și la gândul
Că cineva îmi poate fura
Pumnul de pietre pitite.
Privesc ochii statuii,
Masca tăcerii
Mi se pune în suflet
Ca un fum de tămâie
Într-un chiștoc de țigară.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cei mici: Îngerii frumoși din sat
Pe o ușă de lumină
În Castelul fermecat
Intră ca să-nvețe carte
Îngerii frumoși din sat.
Zâna bună îi așteaptă
Cu colaje și povești,
Îi învață alfabetul
Către zborurile cerești.
Îi învață cum în lume
Se trăiește cu voință,
În iubire și-n respect
Și-ntr-o mare de credință.
Pe o ușă de lumină
Din Castelul fermecat
Ies cu zâmbete de rouă
Îngerii frumoși din sat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii
va veni o zi în care
nicio rană nu mă doare
nici apus, nici răsărit
nici frumosu-ți chip cernit
vântu-a spulberat petale
roșii sângerii în zare
cer spre mine s-a deschis
în culori de gri închis
voi pleca la închinare
simplu... cu o lumânare
pe-o eșarfă lunecând
aud îngerii cântând
timp va șterge-a mele urme
dar vor răsări în turme
fire verzi de iarbă crudă
când zăpezi vor vrea să curgă
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!