Ştiu bine că toate peripeţiile sentimentale prin care trecem în viaţă par stupide şi banale pentru toată lumea, în afară de cei direct părtaşi.

Cezar Petrescu în Duminica orbului (1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am întâlnit niciodată un om mai trist decât Cezar Petrescu şi poate că în cazul lui se adevereşte cel mai bine un adevăr elementar - anume, că stările sufleteşti ale autorului se transmit în mod direct şi în operă.

citat clasic din Ovidiu Papadima
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul meu fu muşcătură de câine, îmbrăţişările mele, dureroase; cu o posomorâtă înverşunare, căutam să alung din carnea Cordeliei amintirea tuturor săruturilor şi dezmierdărilor ireale din somn, să şterg toate urmele invizibile şi să epuizez toată înfiorarea simţurilor numai pentru mine.

Cezar Petrescu în Omul din vis
Adăugat de caitlin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcriu pe hârtie ceea ce a germinat şi a crescut în mine, dar în afară de voinţa mea. Dacă n-aş scrie aceste cărţi, viaţa m-ar înăbuşi. E un debit care se cere consumat şi nimic mai mult. Fiindcă am trăit şi trăiesc viaţa intens şi divers, împrospătându-mi cu o scandaloasă neîmpăcare toate curiozităţile intelectuale şi toate poftele celelalte, nu m-a speriat în literatură niciun fel de subiect.

Cezar Petrescu în revista "Rampa", interviu (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate căile omului îi sunt poruncite, în afară de una, cea a desăvârşirii, a sporirii forţei spirituale, a eliberării de trup şi a apropierii de Dumnezeu. Aceasta e singura faptă înţeleaptă din viaţă şi se săvârşeşte numai în momentulul prezentului. Trecutul nu există, el este, ca şi toate raporturile cu lumea, doar material pentru desăvârşire. Nu stabili însă viitorul ca scop al activităţii tale ( este cel mai important lucru pe care l-am înţeles până acum ). Viitorul, imaginea a ceea ce va fi, nu trebuie să existe pentru omul care trăieşte cu înţelepciune. Există numai prezentul, în care pot să înfăptuiesc lucrarea vieţii mele care mie proprie. Ce va ieşi din asta nu mi-e dat să ştiu. Nu mi-e dat să ştiu ce va ieşi pentru lume ( iar oamenii îşi închipuie că pot să ştie asta şi sunt călăuziţi de asta; aici se află principala cauză a vieţii rele a oamenilor ), nu mi-e dat să ştiu ce va ieşi pentru sufletul meu. Aşa că nu trebuie să devenim mai buni sau să trăim o viaţă mai bună aşteptându-ne la răsplată. Şi cât de bine e. Simţi adevărata bucurie a binelui numai dacă nu primeşti nimic în schimb.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peripeţiile conştiinţei au fost peripeţiile omului istoric.

Constantin Noica în Povestiri despre om (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea ta

Cunosc toate gândurile tale
Despre această imitaţie de paradis,
Le repeţi cu voce tare
A nu ştiu câta oară.

Îmi spui mereu că lumea
Nu va fi niciodată perfectă,
Că te-ai săturat de replici banale
Şi de prejudecăţi stupide…

Îmi spui că îţi este dor
De nopţle liniştite
Reflectate în ferestrele
Ude de ploaie…

Privind melancolic
cerul parţial colorat
Încerci să îmi explici
De ce zăpada e neagră,

De ce cuvântul "pereche"
Sună trist şi desuet
Ca o melodie veche
Şi de ce n-ai să înveţi niciodată
Să uiţi.

poezie de Felicia Mariana Orban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai o victorie care să-ţi dea toate satisfacţiile, nu să te baţi cu morile de vânt ca un zevzec...

Cezar Petrescu în Întunecare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptatea este deasupra noastră şi este una pentru toată lumea şi pentru toate timpurile.

citat celebru din piesa de teatru Jocul Ielelor de Camil Petrescu
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de mult bine îţi dăruieşti ţie însuţi, făcând bine unui semen!

Cezar Petrescu în Întunecare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mizeria, în toată tristeţea ei, colcăie de viaţă ca o mlaştină. E departe de moarte... Lumea a treia are nenumăratele ei universuri, intersectate şi ele de mizerie, sau, paradoxal, de mare abundenţă. Drumurile ei sunt grele, dar nu duc automat în moarte... Singurul univers de proporţii mondiale care duce direct la moarte prin pietrificare, prin îngheţare, este universul comunist. El nu este capabil a-şi trancede în nici un fel condiţia de existenţă, care e falsificarea unor date de fapt. Dintre toate universurile prezente în perimetrul lumii... universul comunist e singurul care nu are viitor, fiindcă nu are viaţă. Efectul său este genocidul cultural. Cauza sa este păcatul împotriva Spiritului.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale. L-am mâniat, desigur, pe Dumnezeu – dacă e – prin faptul că n-am ştiut să înţeleg semnul ce-mi făcea prin toate necazurile şi greutăţile ce întâmpinam. Acum ştiu şi simt că de tot ce ţi se-ntâmplă eşti responsabil şi regret din toată conştiinţa că am putut meschiniza prin furii banale, indignări forţate de formule cărturăreşti, prin dureri factice, fiindcă mi le inoculam cu gândul că aşa se cuvine să suferi când eşti înşelată, minţită, decepţionată etc.! Ce rău îmi pare că am trăit aşa cei mai buni ani ai vieţii mele, în care puteam fi numai lumină şi înţelegere îngăduitoare, în care trebuia să radiez în jurul meu viaţă autentică.

Alice Voinescu în Jurnal (1997)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om trăieşte prin gând, pentru un gând. Dar gândul nu-şi capătă realitatea decât prin faptă.

Cezar Petrescu în Omul din vis
Adăugat de caitlin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înscris

Scriu când mor pentru a rămâne
prin flori, prin frunze, prin tei,
e liberă lumea să mă îngâne,
e liberă lumea să creadă în zmei.
Sunt criticat şi iubit deopotrivă
si uneori îngenuncheat
de stele, de drumuri, de lună,
sunt pentru viaţă un fel de ciudat!
Ştiu şi nu ştiu multele rosturi
şi mai ştiu şi pe unde-am călcat,
lăsând ruptă iubirea de iarbă,
lăsând noroiul sub tălpi îngropat!

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duke: Sunt cât se poate de normal. Un om banal cu gânduri banale. Şi am dus o viaţă banală. Nu am momente care să-mi fie dedicate in mod special, iar numele îmi va fi uitat în curând. Dar într-o anumită privinţă, am reuşit la fel de glorios ca oricine altcineva din lumea asta. Am iubit pe cineva din toată inima mea şi pentru mine asta a fost întotdeauna îndeajuns.

replică din filmul artistic Jurnalul
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru ziua Schimbării la Faţă

Doamne!...
Lasă-mă să stau de vorbă cu Tine,
Nu fi Tată vitreg cu copilul Tău,
Care n-a făcut în viaţă decât bine
Şi n-a fost plătit în schimb decât cu rău...

Lasă-mă să-Ţi spun că nu se poate
Să rămâi mereu aşa cum eşti,
Când puterea Ta se-ntinde peste toate
Şi când toate sunt aşa precum voieşti...

Lasă-mă să-Ţi spun c-alcătuirea
Celor ce le crezi fără prihană
A-nceput să răzvrătească omenirea,
Dornică de-o viaţă mai umană...

Fă să fie-aşa precum se spune
C-ai fi vrut să fii cu lumea toată -
Rău cu cele rele,
Bun cu cele bune -
Fii măcar acum ce n-ai fost niciodată...

Fă să fie bine pentru bine
Şi, la fel, frumos pentru frumos
Şi să fim şi noi la fel cu Tine -
Cel de Sus la fel cu cei de jos.

rugăciune de Ion Minulescu din Gândirea, VII, nr. 9 (septembrie 1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii morţi rămân morţi. Nu merită niciun interes, dacă în trecerea lor prin viaţă n-au ştiut să se ridice peste nevrednicele bucurii şi suferinţe animalice.

Cezar Petrescu în Omul din vis
Adăugat de caitlin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea îl admiră şi-l respectă pe îmblânzitorul de lei, care stă într-o cuşcă, alături de doisprezece astfel de animale - toată lumea în afară de şoferul autobuzului de şcoală.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt o uşoară stare de revoltă. O revoltă în ceea ce priveşte societatea şi omenirea. Simt că toată lumea încearcă să reuşească pe plan profesional, dar uită să se bucure de prezentul înconjurător; toată lumea doreşte bani, dar nu ştiu să profite de ce le-a oferit viaţă; toată lumea vrea să fie fericită, însă noi ne mulţumim doar cu o fercire superficială.

citat din Laura Alina Tăbăcaru (2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri vlăguite

Când pleci, îmi pare-n linişte că-i bine
Şi stelele că-mi cântă mai frumos,
Pe-acorduri noi, mai tandre şi mai fine,
Făcându-mă, prin gânduri, păcătos.

Nepregătite-n lumea de păcate,
Se-alintă şi mă roagă să le-nvăţ
Să se descurce singure, să-noate
Pe valuri ce se-aleargă a dezmăţ.

Ce gânduri mă încearcă! Ce stricate!
Păi, ce cred ele, că-s intructor eu,
Cel care s-a pierdut demult de toate
Şi a rămas doar pentru una zeu?

Ce faci, iubito? Cum e-n Cipru, bine?
Aici o ploaie tocmai a-nceput,
Dar ştii că-mi place. Tu, pe la piscine,
Cu turcaleţi prin jur, ce-ai mai făcut?

Costumul tău, le-a inspirat iubire? -
Că şi prin gânduri toată vlaga-mi storci
Când mă gândesc la tine în neştire...
Plecată, dar te ştiu: mereu te-ntorci.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca ultimă dorinţă

Mă văd mereu, mereu legat de tine
de tot trecutul care ne-a robit...
legat ca stupul trainic de albine
chiar dacă-n viaţă ne-am şi amăgit.

Te regăsesc prin vidul din cuvinte,
prin anotimpurile ce se tot rotesc,
prin clopotele la vecernii, sfinte
şi prin livezile ce iară înfloresc.

Te văd prin noi volume de poeme,
prin ziduri de Cetate părăsite...
mai am noi planuri şi banale teme
c-o să mă duci pe calea cu ispite.

Te mai aştept prin vise păcătoase
ori pe alei ce şerpuiesc prin Burg
şi te mai strig din nopţile ploioase
când stropi pe faţa ta mai curg.

De-o viaţă am fost doritor de tine,
cu tine-am hoinărit prin Univers...
cu tine am ajuns la rău şi bine,
cu tine-adorm la capătul de vers.

Mi-e dor de nopţile trăite-n doi
şi nu ascult ce-mi zice lumea rea...
cu tine pot să merg şi la război
o Muza mea, o Muza mea...!

poezie de Eugen-Emil Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!