Cântecele nu-şi primesc cinstirea cuvenită, adică nu virtuţile sunt la mare preţ, ci bogăţiile.

Ovidius în Arta iubirii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avarului nu-i sunt cu nimic folositoare bogăţiile, fiindcă nu ştie să se folosească de ele.

Ovidius în Remediile iubirii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecele

Toate cântecele sunt noi
Când ajung întâia oară la noi.
După ce ne adorm în urechi,
Toate cântecele se-nvechesc şi sunt vechi.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adeseori lenea şi timiditatea ne menţin la datorie, în vreme ce virtuţile primesc laude pentru asta.

citat celebru din La Rochefoucauld
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este partea cea mai de preţ a lumii.

Ovidius în Metamorfoze
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Virtuţile" cernelii acide

Sfidând de-a dreptul omenia,
A complotat şi cu hârtia;
Având un mare ajutor,
De la un fost informator!

epigramă de Virgil Petcu din Festivalul internaţional Art-Umor , Alba Iulia. 2010 (mai 2010)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amfore

Străbunii îşi îngroapă amforele
Separat; bogăţiile şi vasele
Pe care urmaşii urmaşilor le citiră curând
Ca pe nişte abecedare ale continuării pe pământ.

Lăsară de zestre Marea cea mare,
Braţul stâncos al Carpaţilor, cu aur şi sare,
Verdele câmpiei, aşezat pe umerii brazilor,
Tăria de cuget şi statornicia stejarilor.

Iscusinţa de a făuri o roată,
Vrednicia de a fi tras pe ea, pentru o cauză dreaptă,
De a fi încoronat cu fierul încins,
De a nu te lăsa vreodată învins.

Uniţi, român lângă român – fii cu adevărat stăpân,
Pentru cinstirea acestui pământ străbun.

hipersonet de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă apucase damblaua să mă fac cântăreaţă de local. De cum ispărăveam să sevesc chiftelele şi halbele de bere la mesele muşteriilor, îmbrăcam rochia de stambă, cu flori albastre, şi porneam către oraşul mare, cu gândul să casc gura în bodegile şi restaurantele unde cântau lăutari. M-am întrebat de multe ori de unde vin cântecele? Cântecele vin din adânc de vremi, de la oameni fără nume. De la oameni cu inima aprinsă, plină de of şi jale. Ziua mea începea când se lăsa întunericul. Mă îmbrăcam atunci cu ce aveam mai de preţ şi mă duceam să cânt pe unde apucam: ba în restaurant, ba în cine ştie ce grădină de vară.

citat clasic din Maria Tănase
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea, Sancho, este unul din darurile cele mai de preţ pe care cerul l-a dăruit oamenilor: cu ea nu pot fi asemuite nici bogăţiile pe care le ascund pământul şi marea; pentru ea, ca şi pentru cinste, poţi şi trebuie sa-ţi dai şi viaţa; iar pierderea ei este cel mai mare rău ce ţi se poate întâmpla.

Miguel de Cervantes în Don Quijote de la Mancha (1605)
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Timpul e iute. Mai am câte un dar

de preţ – şi caut destinatari sub stele.

S-ar putea să-i caut în zadar;

şi-am să mă-ngrop, ca faraonii, cu bogăţiile mele.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patriotismul este mândru de virtuţile unei ţări şi gata să corecteze deficienţele acesteia; de asemenea recunoaşte patriotismul legitim al altor ţări, cu propriile lor virtuţi specifice. Cu toate astea, mândria naţionalismului trâmbiţează virtuţile ţării sale şi îi neagă deficienţele, fiind totodată dipreţuitor faţă de virtuţile altor ţări.

citat din Sydney J. Harris
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi pasă ?

Nu-mi pasă dacă,-n în vise sau în indolenţa primăverii,
Cântecele mele n-arată cine sunt şi ce mă doare;
Ele sunt un parfum, iar eu sunt cremenea şi focul,
Eu sunt răspunsul, ele sunt doar o chemare.

Ce-mi pasă? Căci dragostea-n curând se va sfârşi;
Inima să cânte, iar mintea mea să-şi doarmă somnul greu,
Pentru că mintea, mândră şi puternică, poate să tacă,
Inima-i acea care-mi scrie cântecele, nu eu.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa, ce divinitate de nepătruns. Ei îi datorăm tot ce-i mai bun în noi, tot ceea ce dă preţ vieţii, îi datorăm mila, îi datorăm curajul, îi datorăm virtuţile.

Anatole France în Grădina lui Epicur
Adăugat de LAURA NEGREANU
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un prieten nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sunt ascunse în el însuşi.

citat celebru din Benjamin Disraeli
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrei să fii preţuit pe termen lung? Răspunde la orice preţuire cu măsura cuvenită, dar mai ales cu tonul potrivit.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contaţi pe resursele voastre invizibile, bogăţiile imaginaţiei voastre. Iubiţi-L pe Dumnezeu şi fiţi în pace, căci El va fi pentru voi aurul vostru, argintul vostru, bogăţiile voastre.

Florence Scovel Shinn în Poarta secretă care duce la reuşită
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Dragobete

Cum sunt drăguţ, de Dragobete,
Primesc pupici mulţi de la fete
Şi, recunosc deschis, pe şleau,
Nu doar primesc, ci le şi dau...

epigramă de George Budoi din Dicţionarul dragostei (24 februarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei ca Domnul să îţi acopere păcatele, să nu îţi arăţi virtuţile oamenilor. Căci ceea ce facem noi cu virtuţile, tot aşa va face şi Dumnezeu cu păcatele noastre la judecată.

citat din Sfântul Marcu Ascetul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă pregătesc de Ziua Internaţională a Înjuratului. Sunt mulţi cei cărora le voi da atenţia cuvenită.

aforism de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Trebuie să mergi la biserică pentru a-l cunoaşte pe Dumnezeu? A. M: Când şi unde te-ai desprins de Dumnezeu, de trebuie să mergi într-o "biserică" ca să te reîntorci la EL? Cel mai mare păcat al tuturor timpurilor este religia, ea scindează Absolutul, Numenul în fenomen adică, credincios şi Dumnezeu. Cel mai mare păcat al tuturor timpurilor este religia pentru că îţi vinde separarea la preţ de mântuire, ce boală o fi asta? Toate religiile nu sunt nimic altceva decât cultura separării şi prilej de războaie. Dar de ce, nu să fii mântuit, ci să te topeşti în inima lui Dumnezeu Aici, dar de ce nu Acum şi nu într-o "biserică" sau în halucinanta "viaţă de apoi"? Oare Dumnezeu e atât de redus încât să stea într-o biserică sau el este pretutindeni? Cum ar putea fi Dumnezeu intermediat de fiinţe care nu se cunosc nici măcar pe ele şi care vând separare la preţ de viitoare (eventual la Sfântul Aşteaptă!) mântuire, unitate?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecele bucuriei

Sus paharul. Să închinăm
pentru pace şi dreptate.
Să se bucure bătrânii
şi copiii naţiunii.

Să ne fie viaţa plină,
de belşug şi de lumină.
Toate relele să piară.
Să-nfloreasc-a noastră ţară.

Peste munţi şi peste dealuri,
Să răsune-n depărtate,
Cântecele bucuriei,
Pentru apărarea gliei.

Niciun efort nu-i prea mare,
Pentru-ale noastre hotare.
Soarele ne dă putere,
Să-mplinim a noastră vrere.

poezie de Alex Vâlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!