CUVINTELE...
Mai întâi a fost cuvântul,
Rostit de însuși Creatorul,
Astfel s-a născut Pământul,
Lumea noastră, viitorul
Printre lucrurile sfinte,
Și credința-n Dumnezeu,
Am și lucrul cu cuvinte,
Folosite-n scrisul meu.
Te întrebi puțin contrariat
Ca un aer cam fierbinte
Cine? Ce s-a mai schimbat
Doar folosul de cuvinte.
Mulți se-mbată de cuvinte
Spuse la un oarecare semn,
Folosite mai-nainte
Elegii al limbilor de lemn.
Cuvinte, cuvinte
Niște simple elemente
Puse sigur înainte
Întâmplări, evenimente.
Reșița 16 februarie 2001
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cuvintele
Timpul înseamnă cuvinte...
cuvinte încrucișate,
cuvinte reale,
cuvinte vii,
cuvinte poetice
și cuvinte de prietenie...
Iar noi ne exprimăm
prin cuvinte
în fiecare zi.
Citim mereu cuvinte
în cărți...
pe drumul vieții.
De-a lungul timpului,
Creștem și cred
Că devenim
Cuvinte de asemenea.
poezie de Roxana Bulmez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasele cuvinte...
Vezi cum totul se învârte
Te întoarce și te minte,
Până mintea ți-o aprinde
Prin frumoasele cuvinte.
Tu cuprins ca de o vrajă
Uiți ce-a fost mai înainte,
Fiind prins în acea mreajă
A frumoaselor cuvinte.
Totu-n jurul tău valsează
Ritmul dansului te prinde,
Nimic nu interesează
Doar frumoasele cuvinte.
Prins în al vieții joc
Nu mai ești așa cuminte,
Chiar dacă nu ai noroc
Ai frumoasele cuvinte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
Fără el, lumea mi-ar părea mai goală,
poate nici eu nu aș fi existat,
e comunicarea de zi cu zi,
miracolul pe care și tu îl grăiești.
Cuvinte fulgi,
cuvinte metal,
cuvinte aer,
cuvinte ce apun,
cuvinte ce răsar,
ca o zână din poveste.
E simbolul ce-l rostim
și crează lumea.
poezie de Daniel Lăcătuș
Adăugat de Daniel Lăcătuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt polenul din cuvinte...
1. Eu sunt polenul din cuvinte
și plâng în fiecare floare,
o lacrimă de-a ei mă doare
căci toate lacrimile-s sfinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
2. Eu sunt polenul din cuvinte,
peste câmpii vântul mă poartă
și bat la fiecare-n poartă
și plâng în ochiul tău fierbinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
3. Eu sunt polenul din cuvinte,
Hristos din slovă mă coboară
și mă împraștie prin țară,
balsam pe rană să alinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
4. Eu sunt polenul din cuvinte,
eu vin acum cu vestea bună
să-ți fie pavăză-n furtună
și pentru zilele cumplite.
Eu sunt polenul din cuvinte.
5. Eu sunt polenul din cuvinte
și plâng în fiecare floare
ce rodu-n pântecul ei moare,
alerg acum printre morminte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Fără cuvinte
Dincolo de cuvinte este iubirea.
Dincolo de cuvinte poate fi
Durerea și fericirea.
Dincolo de cuvinte este ceva sfânt,
Când sunt spuse de cineva
Cu suflet curat și blând.
Dincolo de cuvinte rămâne un gol imens,
Dacă sunt spuse fără rost și sens!
Dincolo de cuvinte sunt și lacrimi de amor
Când vin dintr-o inimă plină de dor.
Căci omul fără cuvinte nu lasă nimic!
Numai o umbră tristă pe acest pământ.
poezie de Vladimir Potlog (24 februarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Litere dansând
Cuvinte blestem, cuvinte degeaba,
Au liniștea lor, sunt vârful și pleava,
Se spun fără rost, ating, înconjoară,
Dansează când plâng, îți cântă vioară
Sunt note rostite, dulce poveste,
Au fost un trecut, vor fi ce nu este,
Cuvinte... cuvinte, emoții în scris,
Un foșnet de carte, un mic paradis
Sunt iad fără focuri ce ard chinuind,
Sau poate jăratec pe limbă mocnind,
Cuvinte, doar șiruri de semne legate,
O limbă sau alta... aceleași citate
Visează poeții, cuvinte... cuvinte,
Îți tac mult prea mult în aduceri aminte
Și strigătul lor lasă urme-n hârtie,
Să fie cuvinte, cuvinte să fie
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joe Gillis: Eu nu sunt director, eu doar scriu.
Norma Desmond: Tu... scrii, da. Cuvinte, cuvinte, multe cuvinte! Ei, bine, ai să împletești frânghii de cuvinte și ai să strangulezi toată lumea asta! Dar să știi că undeva va fi un microfon care va înregistra ultimele bolboroseli, iar Technicolor va fotografia limbile roșii și umflate!
replici din filmul artistic Bulevardul amurgului (10 august 1950)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem fără cuvinte
Păsările...
Ce ființe minunate,
mai sfinte decât orice cuvinte
sfinte!
Ridică o privire...
Fără cuvinte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un cuvânt
"A fost atâta chiu și cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câți martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele și umbre.
Cuvântul fruct oprit.
Cuvinte păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu știe unde nimerește.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără șir cuvinte, necunoscute, omenești.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citește lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cuvinte
Hai să ne spunem cuvinte,
e tot ce-mi doresc
de azi înainte.
Nu vreau să călcăm jurăminte,
ci doar să ne scoatem
din trup și din minte
Răul din noi,
deci hai să ne spunem cuvinte...
poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Dincolo de trepte!
Apa în deșert este prezentă doar pentru cel care știe să o extragă și care o dăruișste si celui neștiutor. Așa ajunge să fie și după ce nu mai există! Scările înțelepciunii devin din ce în ce mai greu de urcat cu cât urci mai multe... Cine ajunge cât mai sus și mai aproape de "ultima treptă", cu toate ca ea nu există, va înțelege... sunt cuvinte înscrise în cuvinte fără cuvinte, căci sunt spuse și nespuse multe fără cuvinte...
Viorel Muha (mai 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte dulci,cuvinte flori (soției de 8 Martie)
De 8 Martie, în zori,
cuvinte dulci, cuvinte flori,
Cu mult drag îți dăruiesc,
semn că încă te iubesc.
Cuvinte dulci, cuvinte flori
pornite din inimioară,
Am să rostesc de multe ori
și în astă primăvară.
Iar din suflet îți doresc
multă, multă sănătate.
Ca florile când înfloresc,
de lumină să ai parte.
Acum, mai mult ca altădată
cu nostalgie-mi amintesc,
Cum te iubeam când erai fată.
La fel și astăzi te iubesc.
De 8 Martie, în zori,
cuvinte dulci, cuvinte flori,
le voi rosti de mii de ori.
Te-îmbrățișez și te iubesc
cu mult mai mult ca-n tinerețe.
Azi sincer îți mărturisesc
Iubirea n-are bătrânețe.
poezie de Dumitru Delcă (8 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Plâng cuvinte
Scriind hiperbole
Am ucis metafore
Dar am născut rime.
Vreau să mai ucid
Dar nu pot
Și de neputință
Plâng simple cuvinte.
poezie de Alina Gabriela Trifanov
Adăugat de Alina Gabriela Trifanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte verzi
Din mierea gândului aștept
cuvinte verzi zâmbind în soare,
cuvinte -pete de culuoare
pe griul vieții imperfect,
cuvinte verzi cu spicul drept.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu necuvântătorul
eu și marea mea de cuvinte
mă spăl cu cuvinte, respir cuvinte, mănânc și visez cuvinte
mă-îmbrac în cuvinte și de adio mă ofer ofrandă
cuvânt pe cerul gurii
din aer strâng lumini și praf de stele
respir praf de stele, mănânc praf de stele,
mă spăl cu praf de stele
și moartea mă preface-n praf de stele
în mâna dreaptă am cuvântul ce va naște iar cuvinte
în mâna stângă-am strâns un pumn de praf de stele
lumină scriu cu praf de stele
și nu știu de cuvintele sunt ale mele
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dacă stau să mă gândesc
Radu Cătălin Melinte
poate fi descris în trei cuvinte...
Ba nu! M-am răzgândit!
În două cuvinte!
Ba nu
la nu!
Și mai mult!
Într-un cuvânt!
Radu Cătălin Melinte
este o frunză!
Și apoi urmează celelalte cuvinte...
Fără copac.
Fără pământ.
O frunză doar printre cuvinte!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pe dalta meșteșugită
am fost cândva un cântec pe o daltă
sculptam în orizont nimburi de cuvinte
credeam admirativ în lumea cealaltă
dincolo de vremuri și de morminte.
trenul cu surprize a intrat în haltă
un strop de fericire se produce-n minte
am fost cândva un cântec pe o daltă
sculptam pe nori nimburi de cuvinte.
sunt gara de doruri cu boltă înaltă
cu vitralii de lumină și icoane sfinte
nu vreau Demiurgul să mă lase baltă
în arșița zilei sufocantă, fierbinte.
am fost cândva un cântec pe o daltă
meșteșugeam în orizont familii de cuvinte.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
De n-am avea cuvântul,
N-ar mai fi scris, doar semne
De părți de trup sau sunet
Imperceptibil, tunet;
Limbaju-ar fi de lemne...
N-ar mai fi jurământul!
Cuvântul de n-ar fi,
N-ar fi nici oratorii,
N-ar exista minciună...
Lumea ar fi mai bună.
Doar mimi ar fi actorii...
Cântatul un "cri-cri"!
De n-am spune cuvinte,
N-ar fi cuvântători;
Spunând... fără să facă...
Iubire-ar fi săracă
În număr d-iubitori...
Nici cărți, nu ar fi... sfinte!
Cuvinte de n-am spune,
Ne-am da cu totul probe
Cu suflet, minte, trup...
Pământ am face stup,
Ura am arde-n sobe,
Calzi, dulci de-nțelepciune!
Cuvânt, parole, spuse
De n-ar fi, n-ar fi vers,
N-aș fi avut fantasme
În minte, nici orgasme...
Aș fi trecutul, șters!...
Nu m-ați citi... Iisuse!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nichita Stănescu a fost supranumit Îngerul blond. Supranumele este rodul tinereții sale, când înfațișa la vedere un trup serafic și doi ochi albaștri, încununați de părul bălai răsfirat în vânt precum coama unui cal furat. Acum când Nichita a trecut în Nemurire senzația de Înger o ai citindu-i scrierile. Dar scrierile lui Nichita nu sunt cuvinte și nici numere nu sunt, nu sunt un gen literar sau o artă sau o știință. Sunt ceva încă Inventat-Neinventat; citindu-l pe Nichita citești Inventatul-Neinventatul rostit de însuși Nichita cu vorbe adunate de pe buza Timpului. Iar Inventatul-Neinventatul Lui creează fiori, naște anxietate. Scrierile lui Nichita provoacă teama de necunoscut... Niciodată nu ești sigur cât cer se ascunde în cuvântul pamânt și câte cuvinte verzi ascund frunzele din copacii Îngerului. Cine sau ce se află în spatele înșelătoarelor cuvinte...
Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * * (Fără cuvinte mă simt fără cuvinte)
Fără cuvinte mă simt fără cuvinte
Copil să fii și ele-ți vin
Copil am fost
Copil aș fi
Dar n-am cuvinte
Deci nu sunt
Cu cât crin vorba
Ma mangaia și ma-mbata cu fragranța-i
Candva puteam să simt
Nările-mi mi le lăsam inundate în petale
Între iarbă și frunze
Intre pietre și stele mâna mea tremură
Nu pot să dau pietrelor glas
Nici stelelor cântec
Surzenia mea strigă dar nimeni n-o aude
poezie de Mihaela Cătană (noiembrie 2005)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!