Eu și Moțu Pittiș am fost printre primii, din breasla noastră, care am utilizat calculatorul. Aveam hardughii din ălea, cum erau în anii '90.
citat celebru din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cred că aveam vreo 5-6 ani. Știi că în slujba bisericii catolice erau, pe vremea aia, ministranții, niște băieți, copii îmbrăcați foarte frumos, care participau la slujbă și ajutau preoții. Am avut această mare dorință să fiu și eu acolo, printre ei. A fost foarte complicat, că mama trebuia să-mi explice de ce nu se poate, că eu sunt ortodox, că m-a botezat aidoma tatălui meu.
Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine este Albulescu ăsta? Este evreu, nu? Nu, domne, ta-su este Vasile Albulescu, dirijor la fanfara militară, mă-sa este catolică. Păi lucrurile stau așa: pe mine tata a zis să mă boteze ca pe tac-su. Și a spus Albulescu Iorgu și așa s-au făcut toate actele. În cristelniță când m-a băgat am avut fericit un naș, a fost generalul Constantin Vasile și în cristelniță m-a băgat: "se botează robul lui Dumnezeu Vasile!" Maică-mea a tăcut din gură și nu a zis nimic, dar când am început să ne înțelegem, mi-a zis Mircea. Cine a fost Mircea, firește că nu știu, dar ea a vrut ca în casă să poată să strige Mircea cu o autorizație. Asta a fost povestea cu numele meu.
citat clasic din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am roluri care mi-au fost dintre cele mai grele. Sunt personaje pe care le-am jucat în spectacol și care erau de-a dreptul «cocoșitoare». Abia ieșeai de sub ele. Un astfel de exemplu a fost spectacolul "Danton" de Camil Petrescu.
citat clasic din Mircea Albulescu (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost și eu
1. Am fost și eu copil, ce-i drept.
Aveam și eu, prieteni strânși la piept.
Aveam și eu, vise mari de împlinit.
Aveam și eu, un timp de neoprit.
2. Aveam și eu, o fată pentru care să compun.
Aveam și eu, persoane pe care să le sun.
Aveam și eu, experiențe de iubire.
Aveam și eu, ceva legat de tine.
3. Aveam și eu... dar nu aveam.
Aveam și eu... dar nu știam.
Aveam și eu... dar nu perfect.
Aveam și eu... un "eu" defect.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (5 aprilie 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
"De unde-l cunoști pe Albulescu?" "Păi cum? L-am văzut la televizor!" "Dar la teatru?" "Nu!" "Dar la film?" "Nici!" "Păi atunci de unde-l cunoști?" "Păi dacă îl dă la televizor." La vremea aceea nu era televizor, iar oamenii erau iubitori de teatru. A fost o perioadă în care chiar s-au dezvoltat deopotrivă arta actorului, a regizorului, a spectacolului de teatru, cât și gustul spectatorului pentru teatru.
Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt Albulescu V. Iorgu, așa sunt în toate actele. Când tata m-a botezat, m-a botezat cu un prieten de șpriț, pe care-l chema Constantin, iar maică-mea a tăcut din gură și n-a scos niciun sunet, dar din momentul în care am început să înțeleg, mi-a zis tot timpul Mircea.
Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserica nu mă recunoaște decât după numele de Constantin... Mama mă numea Mircea. De ce, cine a fost Mircea... Recunosc că nu am apucat să o întreb pe mama! La vremea aia nu am fost curios, apoi mi-am zis... de ce sa mai răscolesc? Dacă i-a placut ei sa fie așa, să fie cadoul ei. Să aibă și ea un cadou de la viață. Să-l cheme pe fii-su cum a vrut ea.
Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când am fost mic, mic, mic am încercat să merg, iar mama mea mă ținea lângă ea și avea un capot de care eu mă țineam foarte tare ca să pot să merg. Iar după ceva vreme ea a avut teribila înțelepciune să-mi dea o bucată de cârpă în mână. Și în clipa aceea am început să pot să merg pentru că aveam iluzia capotului ei, iar eu am mers mai repede, mai frumos și mai departe.
Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În meseria noastră, care nu are criterii obiective, clare, scrise într-o Biblie a ei, trebuie neapărat să ai și puțin noroc. Și, după asta, următorul pas știți care este? Să ai puțin mai mult. Pentru că se întâmplă nu vreau să dau de data asta nume a terminat cu 10, anul I a fost angajat primul, 3, 4, 5, 6 ani și... unde-i ăla? "Care ăla?" Ăla, cel mai bun, care juca...
citat clasic din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actoria este printre îndeletnicirile în care speranța, speranța nu moare niciodată...
Mircea Albulescu în interviu (16 noiembrie 2015, VP TV Câmpina)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumea noastră (a teatrului) se poate întâmpla ca doi și cu doi să nu facă patru.
Mircea Albulescu în ziarul Cotidianul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu merg pe stradă și mă recunoaște lumea. Dovada de apreciere este că te recunoaște și că vrea să-ți arate asta. "Uite-l pe ăla care a împlinit acum 75 de ani... Albulescu!".
Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Starea, ca un blestem
La început,
am fost în stare,
să articulăm primul cuvânt.
Apoi am fost în stare să muncim,
fără să ne văietăm.
Așa a apărut starea!
Mai târziu, fără să fim în stare să ne dumirim,
starea noastră a devenit natural,
starea altora.
Pentru că cei ce ne luaseră starea,
erau grijulii,
a venit și starea de necesitate.
Aveam și noi, și ei, stări și necesități,
starea era a lor,
necesitatea era a noastră.
La sfârșit,
am fost în stare de orice.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost și străjer, n-am apucat să fiu pionier, că eram prea bătrân, pe urmă am fost UTM-ist, după care am fost membru al Partidului Comunist Român. Partea asta de aderență era mai degrabă o răspundere la o convocare. Te-ntreba: "Vrei să fii în UTM?". Te duceai și erai. Bine, nu știu cazuri de oameni care au fost făcuți cu sila membri.
Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Una la mână: nu mă consider scriitor! Doi la mână: nu mă consider un poet, nici prozator, nici nimic. Dar cred că actorul - că asta sunt! - actorul Mircea Albulescu are, uneori, nevoie de un supliment de semn.
Mircea Albulescu în revista Formula AS (1999)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu mama am fost la biserica Barația, unde am văzut cel mai frumos preot din lume... am văzut foarte mulți popi, niciunul nu era așa... era cu trei capete mai înalt decât mine... o splendoare. Și eu am vrut să fiu ministrant acolo, iar ea n-a știut cum să mă lămurească. Pe urmă s-a dus la popă și i-a spus, explicându-i și că sunt ortodox după tata. Eu mergeam cu ea la biserică. Nu aveam cum să nu mă duc, că rămâneam pe drumuri.
Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Da, eu cred că deasupra noastră cu două palme există o putere care ne guvernează. Atâta doar că această putere are niște senzori extrem de sensibili.
Mircea Albulescu în ziarul Cotidianul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să-ți zic că insinuarea clară că aș fi evreu mi se pare foarte onorantă. Și-apoi, dacă ar fi să traducem numele ăsta, Albulescu, dăm peste... Weissmann.
Mircea Albulescu în revista Formula AS (1999)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-a supărat calculatorul
Azi noapte soția mi-am oripilat,
Aruncând pe geam calculatorul,
Dar ca epigramist, m-a anihilat,
Epuizând din hard, total, umorul.
epigramă de Paul Constantin (22 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata se ducea la cârciumă pentru că el a fost muzicant. În familia lui erau trei fete și doi băieți. El era cel mai mic. Soarta lui a fost să pască capra. Nu caprele. Capra! Atât aveau. O rudă le-a spus părinților lui: "dă-mi-l mie!". Și așa a ajuns la regiment. Regimentul l-a făcut copil de trupă la fanfară... A făcut școala primară, liceul, Conservatorul, a ajuns dirijor și comandant de fanfară și șeful muzicilor militare din toată țara.
Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!