Am pierdut destul de puţin când ne-a rămas onoarea.

Voltaire în Adelaide du Guesclin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdem destul de puţin dacă ne păstrăm în orice împrejurare onoarea.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie îndrăgostită e destul s-o încurajezi puţin şi se face foarte îndrăzneaţă!

Voltaire în Naivul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre legile după care ne conducem, cea dintâi este onoarea.

Voltaire în Oedipe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iad mai dăunăzi, câţiva răposaţi

În iad, mai deunăzi, câţiva răposaţi,
Care în viaţă treceau de-nvăţaţi,
Dăduseră jalbă, arătând că cer
Să se pedepsească jupânul Voltaire,
Pentru câte rele de dânşii vorbea,
Atunci când trăia.
"Domnilor, strigă Voltaire mânios,
Jalba ce aţi dat este de prisos;
Ce pedeapsă-mi vreţi? ce rău îmi doriţi?
Eu vă socoteam destul mulţumiţi,
Când în Bucureşti, după cum v-am spus,
Doi vrăjmaşi ai mei ştiţi cum m-au tradus."

poligramă de Grigore Alexandrescu din Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule (1863)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărul bolilor care ne ucid este destul de mare şi viaţa noastră este destul de scurtă ca să ne putem lipsi de flagelul războiului.

Voltaire în scrisoare către dna du Deffand
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când oamenii încep să raţioneze, totul e pierdut.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Liliana Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-ale pandemiei

Ne-a bulversat pandemia
Când ne-a sechestrat în casă,
Unu' a rămas cu amanta
Şi i-e dor de-a lui nevastă.

epigramă de Sorin Albina (26 martie 2020)
Adăugat de Sorin Albina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt puţin surd, puţin orb, puţin lipsit de putere, iar pe deasupra mai am două sau trei infirmităţi abominable, dar nimic nu-mi distruge speranţa.

citat clasic din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai pierdut totul, când nu mai ai nicio speranţă, viaţa este o ruşine şi moartea o datorie.

Voltaire în Merope
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât ne-a rămas mai puţin timp, cu atât mai mult dorim să-l dăruim...

Corneliu Subotnicu în Vorbe nerostite (2011)
Adăugat de Alexandru Vlad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în noapte...

Pierdut în noapte...
Lumini şi umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre

Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint

Pierdut în noapte...
Speranţe deşarte
Pierdut în noapte...
Eşti tot mai departe

Pierdut în noapte...
Un veşnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ţi spun

Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aş vrea să mai pot

Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri

Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Puţin de nor, puţin de soare,
Puţin de viaţă, puţin de moarte,
Puţin de bine, puţin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!

Puţin din timp, puţin din azi,
Puţin din noapte, puţin din somn,
Puţin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!

Puţin din vis, puţin te mai visez,
Puţin mai îndrăznesc, puţin te mai chem,
Puţin te mai aştept, puţin te mai iubesc
În viaţa asta petrecută fără tine!

Puţin regret, puţin moment,
Puţin ai fost, puţin te mai cunosc,
Puţin de rost, puţin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!

Puţin mi-a mai rămas, puţin din glas,
Puţin dintr-un cuvânt, puţin din gând,
Puţin pământ, puţin mormânt
În moartea ce vine fără tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au rămas destul de bine. Ăl mare a rămas cu topuzu-mpărătesc; ăl mijlociu cu iconiţa... Puţin lucru e să împărăţeşti? Nu-i destul să nu mori niciodată? Dar era şi drept să fie a lui Prâslea, pentru că el dacă nu o lua pe Ileana, rămânea cu oglinda, şi s-ar fi tot uitat în ea, ar fi văzut-o pe fată mereu cu altu-n braţe şi s-ar fi prăpădit băiatul... Şi dacă se prăpădea el, se prăpădea şi fata, se prăpădea şi mă-sa, împărăteasa, care tot pe el îl iubea mai mult, că era Prâslea, şi ar fi fost mai mare păcatul să se întâmple atâtea nenorociri pentru o biată dragoste de tinereţe.

finalul de la Poveste de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specialiştii spun că avem 99% din ADN-ul cimpanzeului. Ne-a rămas deci foarte puţin de recuperat.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

onoare

Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni şi pentru sine.

definiţie celebră de Voltaire
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi cu tine

am îmbrăţişat
timpul rămas

el ne-a pus laolaltă
cu ce ne puteam oferi

un pic de tu
puţin din mine

umbre dansând

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galeriu (calm, cu demnitate): Majestate! Avem cinstea şi onoarea să reprezentăm guvernul legitim al ţării! (Îşi pune în dreptul inimii Constituţia.) Deoarece scutierii ne-au părăsit, singurul scut care ne-a mai rămas este legea...
Samson: Legea este pavăza celor slabi, tinere!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zadar pierdem timpul căutând justificări pentru timpul pierdut... Să cheltuim eficient ceea ce ne-a rămas!

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar rugăciunea ne-a mai rămas

Cu atât de mulţi patriotarzi
E moartă orice perspectivă;
La Domnul ne rugăm de azi,
Să facem mâine o colivă.

epigramă de Laurian Ionică din revista "Cugetul" (2010)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfabetul

N-a prea observat
Când a pierdut prima literă.

A continuat să vorbească,
Ocolind cu grijă
Cuvintele
Care cuprindeau acea literă.

Apoi a mai pierdut una,
Mi se pare pe A.
Soarele, Luna
Au rămas pe dinafară.

Şi încă una,
Fericirea, iubirea
Au început să nu-l mai înţeleagă.

Litera de pe urmă
I-a rămas înfiptă într-o silabă,
Ca un dinte obosit.

Acum aude, vede,
Dar nu mai are cuvinte pentru viaţă,
Formată în cea mai mare parte din literele
Pe care le-a pierdut.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!