Unui amic de pahar
De-o lună zace la gripați
Și doar cu ceai își duce-amarul;
Amicii sunt îngrijorați,
Dar mai cu seamă cârciumarul.
epigramă de Nicolae Nicolae din revista "Lumea epigramei", nr. 7 (2012)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În noaptea cu lună
În noaptea cu lună
Prepar ceai negru
Cu flori de prună
Și frunze de cedru.
Îl beau în singurătate,
De vorbă cu luna,
În ferestrele-nghețate
Bate ploaia-ntruna.
În noaptea cu lună
Prepar ceai singur...
Un cântec răsună,
Al cicadelor, desigur...
poezie de Alina Gurban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nenorocirea și necazul îți alungă amicii.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ganduri vechi si noi. Maxime si aforisme" de Nicolae Mareș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar De-ale bărbaților
Surprins de soață în bufet,
Cum stam în fum, duhnind butoi,
I-am spus de-o parte, mai încet:
-Tu vezi ce viață ducem noi?
epigramă de Nicolae Nicolae din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mucenicii
Pomeniți sunt mucenicii,
De pahar el nu se lasă,
Nici n-au observat amicii
Când s-a pomenit sub masă.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conducătorul auto
Și-a luat Dacie de-o lună,
Numai sticlă și oțel,
Opt la sută ea consumă.
(Și stăpânul tot la fel).
epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orânduiala impusă de-afară doar neisprăviții și lașii o bagă în seamă.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Decembrie bun
Ce morb mă atinge și nu imi dă pace,
De unde dorința de-a scrie mereu,
Ce boală ciudată în suflet îmi zace,
De unde-ntristarea din zâmbetul meu?
Miroase a iarnă, se-ntorc către mine,
Uitate dorințe cu cântec de ler,
Eu gându-mi trimit către toți de mai bine,
Să treci pe la ei, Nicolae, îți cer!
E atâta-ntristare și ce așteptare,
Prin case sărace speranțe mai sunt,
Un dar cât de mic, în seara cea mare,
Tu, Moș Nicolae, adu pe pământ!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinul dacic
Cu vinul dacic, într-o seară,
Amicii mei făcut-au haz,
Că nu sunt beat din cale-afară,
Dar nici îngrozitor de treaz.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar nevastă bună îți păstrează căminul lună.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar nevasta bună îți păstrează casa lună.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui laureat
De-o lună zace, în această groapă,
Un poet celebru. (Numele îmi scapă.)
distih de Leonida Secrețeanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
După criteriul "Românii beau ceai, doar când sunt bolnavi", eu sunt Superromânca: beau ceai doar când sunt atât de bolnavă, încât nu pot să-l fac.
citat din Beatrice Vaisman (27 noiembrie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramiștilor brăileni
Brăilenii scot pe piață,
Doar produse mai de seamă.
Sandu păr, Mihai mustață
Și Steluța... epigramă.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă tem
Ca să nu mă tem de frig,
Iau un ceai și un covrig,
Și țin cu dezinvoltură
Ritmul dinților în gură.
epigramă de Nicolae David din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amicii noștri
Amicii noștri ce sunt oare?
Sunt păsările călătoare:
Când este cald la noi, sosesc;
Iar când e frig ne părăsesc.
epigramă de Theodor M. Stoenescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub cele mai multe statui zace o reputație.
aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Istoria romanilor Vol. 1" de Nicolae Iorga este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Trăind un vis urât
M-aș contempla, dar nu mă văd
Că eu sunt umbra nimănui,
În jurul meu e doar prăpăd
Și morții dănțuiesc hai-hui.
M-aș admira, dar nu exist,
Sunt abur violet, nociv,
În mine zace duhul trist
Că-s mortul cel mai longeviv.
M-aș pune-n cartea de povești,
Cu-a mea privire autistă,
Să poți cândva să îmi citești
Un testament ce nu există.
...
M-aș face drac sau Dumnezeu,
Sau poate iad, sau Paradis,
Dar nici nu știu, am fost un EU,
Sau poate-i doar un simplu vis
poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui pensionar
În tot ce face, vinovată
Doar vârsta e, de bună seamă,
Căci zilnic, știe lumea toată,
Îi "scapă" câte-o epigramă!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-aș bea un ceai...
Aș bea un ceai de lavandă
Cu doar un pic de gutuie
Și-n mintea mea gânduri, o mie
Să le aștern versuri-ofrandă...
Aș bea un ceai de măceșe
Cu numai un strop de lămâie
Și-n mine trecutul să-nvie,
Istorii frumoase mă-nfeșe...
Aș bea un ceai de Masala
Un gând să-mbăieze curat
Apoi să-l așeze pe strat
Unde, leneș, să-l ia amețeala...
Aș mai bea și un ceai anonim
Chinezesc, un no name arogant
Să mă-mbie din cană, galant,
Să mă facă un mic acronim...
poezie de Petrică Conceatu (5 decembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul ceai
Stiam că n-ai să vii...
Dar eu... te așteptăm cu atâta înfrigurare...
Era un simplu ceai...
În orele tărzii,
Cănd...
Amândoi visam...
Lună și soare.
Ultimul ceai... fierbinte aromat,
L-am pregătit...
Încet și fără grabă.
Știam că n-ai să vii...
Și că ai plecat!
Și totuși... eu speram...
La gura de la sobă.
Sorbeam din ceaiul...
Ce timpul mi-l aduce,
Și... ochii-i închideam ca să te văd.
Tu... erai prea frumoasă,
Și prea dulce,
Dar deschizăndu-mi ochii
În jur era prăpăd.
N-am înțeles... de ce...
Am viața... atăt de apăsătoare...?
De ce un samovar...
Nu-ți este îndeajuns?
De ce servesc un ceai..
Când inima mă doare,
De ce fără de milă,
Timpul... prea repede s-a scurs?
Mă amăgesc degeaba...
Doar trupul îmi tresare,
Îmi iau cana în mănă...
Mă uit la ceas... văd c-ai întârziat.
Mă arde... mult prea tare,
Și-mi spun în minte..
Că totul e trucat.
Și sorb o gură... din ceaiul aromat,
Găndindu-mă la tine...
O cât... te-am adorat!
Un ultim ceai și-o seară fără tine,
Rămân acum tăcut...
Iar dacă sunt iar singur...
Sunt trist și abătut.
Un ultim ceai... ce s-a răcit de mult.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!