IARNA...
În noapte luna de pe cer
Ne privește cu răceală,
E frig, zăpadă și mult ger
Dar sunt cuprins de o căldură,
Cum să spun? Aproape ireală.
Dar fiindcă sângele în vene
A prins un puls, accelerat,
Îmi bag capul între perne
Și mă las de somn furat.
Viselor veniți la mine
Să mă-nconjurați când dorm,
Chipul ce mi-e drag cu mine
Vreau să-mi fie tovarăș de somn
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cat de mult?
Cât de mult mă caut?
Oare tu știi?
Oare eu știu?
Mă caut în mine,
Mă caut în lume,
Vreau să-mi știu existența.
Vreau să-mi simți prezența,
Oare greșesc?
Fiindcă IUBESC?
Chiar de am răspuns,
Îl mai țin ascuns,
Căci știu că e bine,
Să-l țin pentru mine.
Voi fi fericit,
Cât sunt pe PĂMÂNT!
Chiar de mă condamni,
Nimic n-o să sfarmi.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește și ascultă, iubito!
Privește, iubito, se apropie iarna,
Din ploaia de toamnă se scutură fulgii,
Un alb de poveste se așterne-n fundal,
Un moș rebegit pândește prin geam.
Se ninge în mine cu fulgi de zăpadă,
E iarnă în trup și-n suflet mi-e rece,
Se-așterne omătul pe inima-mi caldă,
Nici pași de nepoți nu pot să-l străbată.
Privește, iubito, cum ninge în mine
Cu fulgi de zăpadă veniți de departe!
O lume de gheață se-așterne în mine,
E timpul în care ne spunem adio.
*
Ascultă, iubito, cum strigă în noapte
Din inima-mi ruptă un dor de departe,
Un gând de-a pleca spre zări minunate,
În raiul promis strămoșii m-așteaptă.
Mă strigă în noapte frații din moarte,
Bătrânul părinte mă cheamă aproape,
O mână de oase dă la o parte
Negrul pământ să-mi facă mormânt.
Ascultă, iubito, glasuri din moarte!
Sunt glasuri de frate ce strigă în noapte,
Mă cheamă la ceruri din sfântul mormânt,
Sunt suflet de om ce zboară în vânt.
poezie de Vasile Șerban din Un gram de om pentru eternitate (2024)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
FANTEZIE?
Din îndepărtate ținuturi siderale
Ba nu, reale peisaje pământești
Spre mine cu gânduri ireale
Mi se pare tu plutești.
Și nu știu care din amândoi
Dorința vrea să-și scoată la iveală
În prezent sau mai apoi
Să nu fie cuprins de îndoială.
Spre mine te poți îndrepta
Dar calea-i plină de hârtoape
În inimă când ai vreun dor
Oricând eu îți voi fi aproape.
N-aș vrea să-mi pierd temperamentul
Să cad în mlaștini să mă scufund
Vreau să merg în pas cu prezentul
La infinit, ba chiar mai mult.
1964
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Mi-e frig, iubite, mi-e frig,
ațâță focul pe vatră!
Topește-mi suferința,
sfarmă brațele reci
ce trupu-mi ating.
În suflet mă doare o rană,
văd universul arzând,
împovărat cu moarte
duce povara peste stânci.
Mă sfâșie lupii, degeaba te strig,
tăcerea-mi urlă în suflet,
fluturii albi se sting.
Mi-e somn, iubite, mi-e somn,
așterne-mi țărâna să dorm!
Sub ramuri de brad să plâng,
vioara-n suspine să-mi cânte,
durerea din mine să țipe.
Plecat-a vara, pleca-va și toamna,
în mine își face iarna cărare,
pe tâmplă-mi curge ninsoare,
pletele se schimbă-n culoare.
Mi-e stete, iubite, mi-e stete,
umple-mi ulciorul cu apă vie!
Deschide poarta spre absolut!
Sădește floarea vieții în genuni
să-nflorească iubirea-n adâncuri,
nepământești brațe să ne urce
dincolo de cer...
Izvodește din condei amarul,
corăbii se pierd în Bermude.
Mi-e dor, iubite, mi-e dor,
mi-e aripa frântă și nu pot să zbor,
am sufletul ascuns între himere,
îmi fac din amintiri scut.
Îngerii îmi ascultă tristețile,
îmi risipesc amarul din suflet,
sângele-mi amuțește-n artere,
mă simt închisă-ntr-un abis...
Mariana Petrache
22. 09. 2017
poezie de Mariana Petrache (22 septembrie 2017)
Adăugat de Mariana Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De m-aș uita
Vreau să te uit și să mă uit
Aș vrea să dorm fără să știu
Aș vrea ca cerul plumburiu
Să-l spargă soarele topit
Aș vrea ca luna strălucind
Să se ascundă după nori
Să fie negrul până-n zori
Cu întunericul tăcând
Să dorm aș vrea și să nu dorm
Să-mi fii în gând, să-mi fii în vis
Să nu-mi mai fii de nepermis
Să pot să-ți spun ceva în somn
Să pot să-ți spun ceva verbal
Să pot să-ți dau un câmp de flori
Albastre, roșii, mii culori
Dar să nu-ți par a fi banal
Vreau să te uit și să mă uit
În noaptea mea să mă cufund
Să nu mai știu cât de profund
Îmi ești în gândul chinuit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să fiu cu tine...
Sunt timid și chiar nu pot să-ți spun,
atunci când sunt în preajma ta,
am atâtea-n gând și încă mai adun,
dar vreau mult să fii a mea.
Chiar m-am îndrăgostit de tine,
dar n-am vorbele la mine acum,
pe tine-n suflet ceva te reține,
dar vreau să fii cu mine oricum.
Tu poate vrei luna de pe cer,
dar vreau să fii cea mai fericită,
că-mi zâmbești îmi e deajuns,
dar vreau să-mi fii iubită.
Aș vrea să-ți cânt o serenadă,
să fiu la tine-n miez de noapte,
să beau cu tine o limonadă
ș-apoi să urc cu tine trepte.
poezie de Eugenia Calancea (16 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor...
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor,
Torcând, molcom, ca in pisoi,
Și te-aș iubi pân' mai apoi,
Și-aș curge lin, ca un izvor...
Cu unda, trupul să-ți măsor,
De luni, iubito, până joi,
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor
Să numărăm din doi în doi,
În dulcea înserare din pridvor,
În pași de dans, în ritm vioi,
Să te îndoi, să mă desdoi,
La modul corespunzător...
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsfăț
Iarăși mi te-arăți senzuală
Și astăzi fără vre-un secret,
Pe chipul tău opac -de coală-
Citesc priviri fără defect.
Mi-e somn de tine și de noapte,
Mi-e somn s-aud cum te-nvelești;
Curând vom transforma în fapte
Toate păcatele lumeși.
Un melc ne e iubirea toată
-O scoică strânsă între pumni-
Întinde-ncoace mâna dreaptă
Ca din martiri să fim stăpâni.
Vom colinda haotic lumea
Plini de virtute și extaz,
Vom răpi și pune Luna
Între chindie și amiaz.
Și ne vom sfârși aventura
Închinându-ne într-un sărut
Milenar păstrat pe gura
Ce Dionis n-a cunoscut.
poezie de Gabriel Andone
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcar în somn
Ai turle de biserici pe piept, iubito
sânii tăi se ridică spre cer
raiul și iadul sunt doi adolescenți
care merg pe stradă sărutându-se
am rămas pe pământ deocamdată
admir sângele verde care-mi curge
din brațe, din brațele cu care mă
închin și cu care te mângâi
sunt aproape plantă, îngăduiți-mi
să mor înflorind
imaginându-mă tânăr, acum
când reptila uriașă a somnului
intră în cameră
măcar în somn să fiu tânăr
Măcar în somn.
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veniți după mine, tovarăși
Prietenilor mei
Veniți lângă mine, tovarăși! E toamnă,
se coace
pelinul în boabe de struguri
și-n gușe de viperi veninul.
C-un chiot vreau astăzi să-nchin
în cinstea sălbaticei mele minuni, care pleacă
lăsându-mă singur,
cu plânsul,
cu voi,
și cu toamna.
Veniți mai aproape! - Și cel care are
urechi de-auzit să audă:
durerile nu sunt adânci decât atuncea când râd.
Să râdă deci astăzi în mine
amarul
și-n hohote mari să-și arunce pocalul în nori!
Veniți lângă mine, tovarăși, să bem!
Ha, ha! Ce licărește-așa straniu pe cer?
E cornul de lună?
Nu, nu! E un ciob dintr-o cupă de aur,
ce-am spart-o de boltă
cu bratul de fier.
Sunt beat și aș vrea să dărâm tot ce-i vis,
ce a temple și-altar!
Veniți lângă mine, tovarăși! Ca mâne-o să mor,
dar vă las moștenire
superbul meu crania, din care să beți
pelin
când vi-e dor de viață,
și-otravă
când vreți să-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși!
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Către Sfântul Nicolae...
Te rog, Sfinte Nicolae,
dă-le altora ce vor,
eu atât vreau pentru mine,
să-mi dai nopți cu somn ușor...
Să nu mă trezesc mereu,
tocmai când e noaptea deasă,
să rămân captivă-n gând,
că... nu pot ieși din casă...
Cum să plec ca și nebuna,
noaptea, singură pe stradă,
când din nori n-a ieșit Luna,
nici stelele, să mă vadă?
Altă rugăminte n-am,
dă-le altora ce vor,
mie să-mi dai toată noaptea,
s-o petrec în somn ușor!
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nică Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Chemare la vatră
Nu mă culc pe nicio ureche,
nici nu aștept pe la colțuri,
fiindcă n-am astâmpărul necesar,
tu mă chemi întotdeauna la vatră
unde totul arde, nu așteaptă tergiversări.
Simt ce și cum trebuie să mă mișc
chiar și-n încurcători stupide
în care m-au vârât alții.
Sunt surprins de mijloacele folosite
fără să-mi stăpânesc voința
și nu aștept să mă răcoresc,
să devin rece
când sufletele sunt pe jeratic
și se frig.
Doresc să-mi câștig liniștea,
să dorm
în fiecare noapte de somn.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boală
Mi te cobori cu pasul tău ușor
pe treptele de amintiri lânoase
și te visez din noapte până-n zori,
iubirea mea cu firile întoarse.
Ești și nu ești cu chipul tău plăpând
atât de clară strălucind ca luna
și strălucești de dragoste în gând
precum zâmbește soarele întruna.
Mi te cobori în negrul absolut
al nopților în care mi-e furtună,
iubirea mea din carne și din lut,
cât te iubesc acum și totdeauna.
Mi te cobori în vise când adorm
pe raza stelelor încercănate
și mă trezesc udat din al meu somn
și te rostesc strigând întreaga noapte.
Ești și nu ești cu chipul tău plăpând
și râd și plâng amarul deodată,
iubirea mea prea mult este de când
ești tot aici, cu mine niciodată.
Și visul ține până-n zori de zi
și ziua mea nu este luminată,
ascult pădurea, scriu și poezii
și-ncep să uit și vreau să zbor odată.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurele mele puteri paranormale sunt că mănânc atunci când mi-e foame și dorm atunci când mi-e somn. Culmea e că atât puterile paranormale, somnul, foamea și cel care le are se nasc și mor în mine! Eu sunt cel ce este veșnic neatins dar a cărui neatingere îmbrățișează totul!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noapte
La noapte am să împușc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,
Voi scoate luneta, flinta și briceagul,
Și-am să mă cert cu Dumnezeu!
La noapte-am să mă cațăr între stele!
Am să mă pun pe cer de-a curmeziș,
Am să înfig cuțitul până la prăsele,
La noapte, voi ieși din ascunziș.
La noapte, Luna va urla la mine!
Am să o-mpușc fără de vreun motiv.
La noapte sângele turbat din mine,
În Lună s-o vărsa definitiv.
La noapte, Luna-i sângerie
Și în al patrulea(!) pătrar.
La noapte, Luna nu va fi, se știe,
Decât o mască a vieților pierdute în zadar.
La noapte, Luna împușcată,
Va cere îndurare de la noi.
La noapte, când Luna în pătrar se-mparte,
Vom împărți lumea la doi.
A mea, va fi la dreapta de Luceafăr!
A ta, la stânga de Polar!
La noapte, Luna nu va fi a noastră,
Iar tu, iubito, nu vei avea habar.
La noapte, Luna, ia forma lupilor bătrâni de mare,
Ce vor urla la ceru-ntunecat.
La noapte, Luna ți-o voi pune la picioare.
Dar ce folos acum, că s-a' mpușcat?!
poezie de Simina Păun-Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De am să vin
De am să vin cumva la tine
Aș vrea să-mi spui unde-am să dorm
Să știu de-i bine sau nu-i bine
De mă încearcă vreun nesomn
Să știu de patul îți e liber
Pe partea unde nu te-ntinzi
Căci am un frig pătruns în mine
Cu-a ta căldură să-l cuprinzi
Să nu întrebi nici cum mă cheamă
E mult mai bine să nu știi
Am să te caut cu a mea teamă
Ne vom iubi fară-a iubi
Când s-or uita zorii-n fereastră
Treziți din somn de un cocoș
Am să mă furișez în stradă
Dispar pe căile din dos
Când ochii-ți obosiți încearcă
S-alunge negrul după colț
Săltându-ți grelele perdele
Să-ți spui zâmbind..,, ce-a fost a fost"
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mor
Mi-e frig. N-ar trebui să-mi fie. E primăvara peste tot,
Dar nu și-n mine. Eu nu pot
Să uit că mi-ai cerut să plec. Am înghețat și sângele mi-e albastru,
Nu mai curge. Un dezastru.
Stă-n loc. De piatră-i carnea de pe mine și inima a amorțit.
De ce să plec? Că te-am iubit?
Oricum o fac și așa plecată. Și chiar de inima mi-e moartă
Tot stau plângând, pe lângă poartă.
Că poate treci și te oprești și-mi spui că ai glumit sau nu mai știu.
Mi-e sufletul mai mult decât pustiu.
Ce viață am acum când tu nu ești. E seacă, fără aer și cu dor.
Cred c-o să plec de tot. Să mor.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nuntă-n Cer albastru
De-atâta timp se pregătește Luna
Și pune-n scenă nopți cu vise-n care
Din palma ei, pe gând strecoară-ntr-una
O cale între puncte cardinale.
Cum dorm în lume și în cer și-n stele,
Cum dorm în mine, ție cum îți dorm,
Ediții princeps de poeme grele
Doar pentru noi tot scrie, pe-al meu somn.
Îmi țese unde din scântei de gheață
Întretăind cu scuturate plete,
Pe pieptul meu săltat ușor de viață,
Mici trandafiri un joc ca între fete;
Ce-mi spune? Înc-un rol Luna mai face
Și astăzi ca și ieri și altcândva,
Știind că în spectacol o să joace
Când ne-om găsi: eu, cu Iubirea mea.
Reface amănunte-n replici calde
Nu-i scapă firul liric, basmul scrie
Și-acolo-ntre coloanele cu salbe
De stele, nunta noastră vrea să fie
Că se coboară pentru noi, mă mira!
Ea te-a găsit! Pe mine m-a găsit,
Și de atunci repetă și-și răsfiră
Scenariul ei de mag, din infinit.
Pentru că sunt la răsărit de tine
În capăt celălalt decât am vrea,
Ea calculează, să îi iasă bine
Alt zodiac pe care să ni-l dea.
Dar mă trezesc din somn! E dimineață
Pe gândul meu dansează încă stele
Și Luna, țesătura ei de gheață,
Mi-a pus în geam potop de doruri grele!
Ahh, nu am cale să mai cred că scrie
Poeme-n vis! Mi te aduce astru,
Să știu că ești real și că sunt vie
Și că ne-așteapt-o nuntă-n Cer Albastru!
poezie de Shanti Nilaya din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul ei - o arătare
cu mirosul tău de lapte
m-am culcat cu el azi noapte
și-n velința-n care dorm,
n-am avut un pic de somn.
blestemat de-atâta lume,
cu norocul meu anume,
ce-i drept era cam puținel,
ți-am pus în deget un inel.
și cum lucea luna cea brună
o sfântă lebădă nebună,
eu te vedeam ușor zâmbind,
prin ceața nopții de argint.
venea spre mine, plânsu-mi-se
după ce mândra mă iubise,
era în pielea dumisale
un fel de mândră arătare.
vreau să dorm, lumină sting,
ochii ei mi se preling
peste ochii mei cruciși
și pe veci se lasă-nvinși...
și-n această grea tăcere,
chipul ei dispare, piere,
se adună și se pierde
pe-un tăpșan de iarbă verde.
unde ești, unde te-ai dus,
parcă ai zburat în sus,
ai fost meteor sau astru
de-ai zburat în cer albastru?
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (6 mai 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă lepăd de cuvinte
Învelișul carnal mi se desprinde
Și chiar acum, când râzi,
Eu mâna n-o mai simt,
Iar degetele-mi sunt aiurea.
De ce mă dori, tu, mână lipsă?
Mi-am dus buza la ureche
Și mi-am vorbit...
Să-mi țin de urât.
Mi-e frig și stau în frig.
M-am amețit rapid
Și mă-nvelesc cu eșarfa
Ce n-o mai am...
În mine cuvintele țipă,
Dar eu sunt mut.
Buzele uscate,
Arse de lumină
Vor apă și cuvânt,
Fântânile azi seacă.
Vreau să iubesc cum
valurile iubesc marea.
Vreau să iubesc cum...
Pasărea iubește zborul.
Vreau să iubesc cum știu
Cuvântul...
Mă vindec de cuvinte,
E un gând promițător.
În mintea mea eu fug.
Lasă-le... Lasă-le să strige,
În mine eroul luptă,
Sângele meu e sevă.
Din sabie voi face
Frumos stilou cu grai
Să spună-n locul meu,
Căci eu mă lepăd de cuvinte.
poezie de Ecaterina Perju
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!